Republica Moldova nu va mai avea cele 32 de raioane, acestea urmând să fie comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Propunerea a fost anunțată de premierul Vasile Tofan, care a prezentat viziunea Guvernului privind reforma administrativ-teritorială în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit șefului Guvernului, municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual. „Astăzi avem 32 de raioane, propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul II”, a declarat Vasile Tofan.
El a explicat logica reformei prin patru obiective esențiale și, anume, mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul II, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație la nivelul II și, în consecință, primării mai puternice.
„Mai puține regiuni – în locul celor 32 de administrații regionale, vom avea trei administrații regionale. Doi, mai puține competențe – dacă atribuțiile actualului nivel raional vor fi împărțite mai logic între primării și administrația centrală, evident vom avea mai puține competențe la nivelul II, și nu vrem să le creăm artificial acolo. Trei, mai puțini funcționari și birocrație – dacă avem mai puține structuri și mai puține atribuții, cred că este logic să nu mai păstrăm același nivel de funcționari și birocrație la nivelul II. Dar, mai puțini funcționari, nu înseamnă, pur și simplu, să tăiem din oameni, pentru că vrem echipe compacte, profesioniste, cu resurse suficiente și salarii decente, în care fiecare om să producă mai mult și mai bine. Un stat cu echipe mai mici, dar mai puternice și mai productive”, a spus Vasile Tofan.
Potrivit premierului, regiunile ar urma să se ocupe în principal de strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte care depășesc capacitatea unei singure localități. „Nu vrem să înlocuim 32 de raioane cu trei regiuni gigantice. Rolul lor va fi diferit. Ele trebuie să se concentreze pe subiecte de strategie, dezvoltare regională și proiecte mari. (…) Regiunea nu va conduce primăria, dar va ajuta primăria să facă lucruri pe care nu le poate face singură”, a spus premierul.
Șeful Guvernului a mai dat asigurări că serviciile publice vor fi în continuare prestate în sate și raioane. „Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu va merge deja la Bălți. Dacă merge la Soroca, va merge în continuare la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău (…) Serviciul nu se mută doar pentru că am schimbat centrul administrativ al regiunii”, a spus premierul.
În acest context, Vasile Tofan a precizat că unele servicii vor trece în responsabilitatea primăriilor, iar altele vor fi gestionate la nivel central. Același principiu se va aplica și în cazul bunurilor. Regiunea va interveni doar acolo unde va fi necesară implicarea mai multor primării pentru gestionarea unor proiecte de importanță regională.
Șeful Guvernului s-a referit și la logică financiară a reformei. Potrivit premierului, în anul 2025, bugetele celor 32 de raioane au constituit aproximativ 9 miliarde de lei, dintre care circa 77% au reprezentat finanțarea învățământului. Aceste resurse nu dispar și nu reprezintă economii, ci vor ajunge la instituțiile care vor prelua funcțiile respective.
La rândul său, secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că regiunea Nord va cuprinde teritoriile a 11 raioane și va avea sediul administrativ la Bălți, fără ca municipiul să facă parte din regiune. Regiunea Centru va reuni 13 raioane, cu sediul la Chișinău, iar Regiunea Sud va avea 7 raioane, cu sediul la Cahul.
Astfel, după reorganizarea primăriilor, numărul acestora ar urma să scadă de la 306 la 81 în regiunea Nord, de la 349 la 96 în Centru și de la 165 la 48 în regiunea Sud.
Potrivit Guvernului, conceptul prezentat astăzi a fost elaborat în urma unui proces amplu de dialog cu autoritățile locale. Consultările vor continua, inclusiv pentru pregătirea pachetului legislativ și a unui plan de tranziție. Pachetul legislativ necesar implementării reformei urmează să fie prezentat Parlamentului în toamna anului 2026.
