Parlamentul a aprobat astăzi instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 26 septembrie. Inițiativa a fost susținută cu votul a 54 de deputați PAS, după o ședință extraordinară, care a durat mai bine de 5 ore.
Proiectul privind instituirea stării de urgență a fost prezentat în plen de premierul Vasile Tofan, care a declarat că măsura are un caracter preventiv și este necesară în contextul în care Republica Moldova intră în sezonul rece cu mai multe riscuri regionale care se suprapun și se pot amplifica reciproc.
„Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. (…) Pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță, începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, a subliniat Vasile Tofan în discursul său.
Ulterior, șeful Guvernului a răspuns, timp de circa 3 ore, la întrebările deputaților privind motivele instituirii stării de urgență, măsurile pentru gestionarea situației și asigurarea resurselor energetice și de apă.
Opoziția parlamentară a criticat măsura, susținând că aceasta nu oferă soluții reale la problemele cu care se confruntă cetățenii.
Propunerea Guvernului privind declararea stării de urgență a fost examinată de Parlament după ce luni, Consiliul Național pentru Securitate, întrunit în ședință, a convenit asupra necesității instituirii acestei măsuri în contextul impactului crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova.
Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.
Pe durata stării de urgență, Comisia Națională de Management al Crizelor va putea aplica reguli speciale pentru achiziția, stocarea și distribuirea resurselor energetice, prioritizarea importurilor și limitarea temporară a exporturilor din rezervele strategice.
Autoritățile vor putea interveni temporar asupra mecanismelor de plafonare a prețurilor, marjelor comerciale, accizelor și taxelor, pentru a reduce impactul scumpirilor asupra populației și economiei. De asemenea, vor putea fi introduse măsuri de reducere a consumului de energie în orele de vârf, cu prioritate pentru consumatorii casnici și infrastructura critică. În sectorul termic vor putea fi acordate derogări tehnice fără penalități.
În contextul deficitului hidrologic, Comisia Națională de Management al Crizelor va putea dispune măsuri temporare și proporționale pentru prioritizarea utilizării resurselor de apă, precum și mobilizarea echipamentelor de pompare și a surselor autonome de energie disponibile.
Pe durata stării de urgență, operatorii licențiați vor fi obligați să raporteze zilnic stocurile disponibile, să creeze coridoare dedicate pentru transportul combustibililor și să simplifice formalitățile administrative.
Măsurile dispuse de Comisia Națională de Management al Crizelor pe durata stării de urgență sunt obligatorii și executorii pentru autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și cetățeni.
