Prim-ministrul Vasile Tofan solicită Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie.
El a subliniat, în cadrul discursului susținut în plenul Parlamentului, că măsura este necesară în contextul riscurilor energetice și hidrologice, care s-ar putea suprapune în această iarnă.
„Înțeleg cât de importantă este această decizie și câtă responsabilitate pune pe Parlament și pe Guvern. Tocmai de aceea vreau să explic foarte direct de ce credem că, în contextul actual, este decizia corectă. Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. Avem, practic, o furtună perfectă”, a precizat Vasile Tofan.
Primul risc invocat de premier ține de aprovizionarea cu gaze. Perturbările de pe piața internațională, inclusiv cele provocate de criza din Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune, au dus la creșterea prețurilor la gazele naturale.
„Consecința se vede direct în prețuri. Gazul european TTF a ajuns în prima jumătate a lunii septembrie la aproximativ 84 de euro/MWh sau mai mult de 1000 de dolari per 1000 de metri cubi, ceea ce este cu 50% peste reperul folosit la calcularea actualului tarif deja mărit. Avem contractat peste 90% din necesarul de gaz pentru iarnă. Asta este partea bună. Dar o mare parte din acest gaz este indexată la TTF, la prețul de piață care va fi la acel moment. Cu alte cuvinte, faptul că avem volumele contractate nu înseamnă că avem și prețul final fixat. Prețul va depinde de piață la momentul livrării, în noiembrie, decembrie sau ianuarie, când vor fi acele livrări. Deci riscul nostru nu mai este doar dacă există gaz. Este la ce preț îl cumpărăm, cum finanțăm achizițiile și cum completăm stocurile înainte de iarnă”, a spus Tofan.
Premierul a remarcat că al doilea risc îl reprezintă motorina și, în general, carburanții, pe fondul reducerii exporturilor și al creșterii prețurilor internaționale.
Al treilea risc invocat este apa, în contextul secetei și al debitelor scăzute ale Nistrului și Prutului, care afectează atât alimentarea cu apă, cât și producția de energie.
„Mai puțină apă înseamnă mai puțină energie disponibilă exact când noi intrăm în lunile în care avem nevoie să importăm mai mult. (…) Dacă stațiile mari de pompare rămân fără electricitate mai multe ore, o problemă energetică se poate transforma foarte repede într-o problemă umanitară de alimentare cu apă pentru Chișinău și Bălți”, a mai spus Vasile Tofan.
Al patrulea risc este legat de situația energetică din Ucraina. Premierul a explicat că Republica Moldova beneficiază în prezent de importuri de energie electrică din Ucraina, dar evoluția sistemului energetic ucrainean rămâne incertă în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.
„Aceste multiple riscuri nu există separat. Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate. Apa influențează hidroenergia. Electricitatea ține în funcțiune pompele de apă. Situația din Ucraina influențează cât curent putem importa. Iar motorina influențează transportul, agricultura, logistica și, până la urmă, prețurile din întreaga economie. Riscul real nu este că unul dintre aceste lucruri va merge prost. Riscul este ca două sau mai multe riscuri se vor materializa și atunci vom fi într-o situație în care suntem total nepregătiți pentru a putea reacționa la o criză cu adevărat majoră”, a declarat Vasile Tofan.
Șeful Guvernului a precizat că autoritățile au analizat și varianta de a continua starea de alertă în domeniile energetic și hidrologic, dar în acest caz nu ar avea toate instrumentele necesare dacă mai multe dintre aceste riscuri s-ar materializa simultan.
„Starea de urgență ne permite să mergem mai departe acolo unde cadrul alertei nu mai este suficient. Dacă infrastructura critică este avariată, trebuie să putem cumpăra imediat echipamentele necesare, prin proceduri accelerate. (…) Dacă trebuie să instalăm rapid sisteme de stocare, generatoare sau alte capacități de urgență, trebuie să putem simplifica temporar procedurile și actele permisive. (…) Dacă sistemele de termoficare trebuie să funcționeze temporar în alți parametri pentru a menține căldura și energia, trebuie să avem baza legală pentru asta. Dacă șocul internațional asupra combustibililor sau a gazului devine extrem, avem nevoie de cadrul juridic care să permită măsuri temporare și derogări de reglementare sau fiscale – schimbări de TVA sau accize. Iar dacă situația apei se agravează, trebuie să putem prioritiza alimentarea cu apă potabilă, limita temporar utilizările neesențiale și mobiliza rapid pompe, generatoare și alte resurse necesare. Acestea sunt instrumente de rezervă. Sper să nu fie nevoie de ele. (…) Cerem stare de urgență pentru că intrăm într-o perioadă în care riscurile sunt mai mari și mai interconectate decât instrumentele pe care starea de alertă ni le pune la dispoziție”, a explicat premierul.
El a precizat că starea de alertă actuală expiră pe 25 septembrie, însă riscurile nu expiră, ci dimpotrivă, se amplifică. „Intrăm în perioada în care consumul începe să crească, temperaturile scad și marja noastră de siguranță devine mai mică. Rolul Guvernului nu este să aștepte ca o criză să se producă și apoi să explice de ce nu a acționat. Trebuie să avem instrumentele înainte ca aceste crize să se materializeze. În august am ajuns la mai puțin de patru zile de motorină și, pentru că am intervenit, am reușit să stabilizăm piața. Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente, ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, a conchis Vasile Tofan.
Menționăm că, în aceste momente, Parlamentul, întrunit în ședință extraordinară, examinează propunerea Guvernului privind instituirea stării de urgență în domeniul energetic și cel hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.
Propunerea Guvernului privind declararea stării de urgență vine după ce luni, 22 septembrie, Consiliul Național pentru Securitate, convocat de președinta Maia Sandu, a convenit asupra necesității instituirii acestei măsuri în contextul impactului crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova.
