Pe 15 august, la Vulcănești a avut loc așa-numitul „Consilliu cu poporul” — oficial, o întâlnire a locuitorilor consacrată statutului juridic special al Găgăuziei. În realitate, întâlnirea a devenit platforma de pe care au fost formulate două cerințe politice clare: anularea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, stabilite pentru 15 noiembrie, și susținerea convocării celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei. La reuniune a participat și a luat cuvântul președintele APG, Valentin Gaidarji, scrie deschide.md.
Nemulțumirile existente în autonomie nu pot fi reduse la o simplă campanie politică. Găgăuzia traversează de mai mult timp o perioadă de instabilitate: mandatul actualei Adunări Populare a expirat, organizarea unui nou scrutin a fost blocată luni la rând, bașcanul Evghenia Guțul a fost condamnat la închisoare, iar între Comrat și Chișinău persistă un conflict privind modificările legislației electorale și competențele autonomiei.
Întrebarea este cine încearcă acum să transforme aceste nemulțumiri într-o mobilizare politică și cu ce obiectiv.
Printre principalii promotori ai reuniunii de la Vulcănești se regăsesc persoane cunoscute pentru legăturile lor politice cu Evghenia Guțul și cu structurile asociate lui Ilan Șor. În același timp, una dintre principalele revendicări formulate la Vulcănești — amânarea alegerilor — ar prelungi actuala situație politică din autonomie și mandatele unei conduceri care ar trebui deja să fi trecut testul unui nou scrutin.
Un an fără alegeri
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat la începutul anului 2026. De atunci, autonomia funcționează fără un legislativ regional ales pentru un nou mandat.
Deputații APG au încercat luni la rând să ajungă la o formulă pentru organizarea scrutinului. În iunie, o nouă tentativă a eșuat, iar președintele interimar al Adunării Populare, Nikolai Ormanji, și-a anunțat demisia în semn de protest.
Conflictul electoral se suprapune peste criza provocată de situația bașcanului Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.
Conducerea Executivului găgăuz a continuat însă să o susțină public.
Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul la conducerea autonomiei, a apărat atât legitimitatea Evgheniei Guțul, cât și activitatea lui Ilan Șor. Uzun l-a descris anterior pe Șor drept „un politician ambițios care a vrut să rezolve problemele Moldovei”.
Pe 13 august, cu două zile înaintea reuniunii de la Vulcănești, Uzun a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a APG a chestiunii privind constatarea vacanței funcției de bașcan până la epuizarea tuturor căilor juridice de atac, chiar dacă sentința as intrat în forța deplină.
Până la urmă, Adunarea Populară a constatat vacanța funcției. Teoretic, decizia deschide calea pentru alegerea unui nou bașcan. Data scrutinului nu a fost însă stabilită.
În acest context, apare o întrebare inevitabilă: cui îi folosește prelungirea actualei stări de incertitudine?
Actuala conducere a autonomiei își păstrează funcțiile în lipsa unor noi alegeri, iar amânarea scrutinului pentru APG ar prelungi și această situație.
Ce s-a întâmplat la Vulcănești
Solicitarea către Primăria Vulcănești pentru organizarea reuniunii din 15 august a fost depusă de Ivan Fuer și Mihail Țurcan, reprezentanți ai organizației obștești „Patrioții Găgăuziei”.
Potrivit portalului găgăuz Nokta, la eveniment, alături de președintele APG, Valentin Gaidarji, au luat cuvântul reprezentantul organizației „Platforma 111”, Dmitri Kiseev, fostul consilier al Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, și activistul Ivan Bessarab.
Deși organizatorii au anunțat că la miting au participat aproximativ 200 de cetățeni, imaginile publicate de la fața locului indică însă o prezență considerabil mai redusă, de ordinul câtorva zeci de persoane. În acest context, însăși formularea „Consiliul cu poporul” ridică semne de întrebare asupra reprezentativității unei reuniuni prezentate drept expresie a voinței locuitorilor.
Rezoluția adoptată la Vulcănești susține că organizarea alegerilor pentru APG pe 15 noiembrie 2026 „își pierde sensul” dacă Parlamentul Republicii Moldova nu va ține cont de propunerile autonomiei privind legislația electorală.
Mai mult, în cadrul discursului său, Dmitri Kiseev a mers mai departe și a cerut Adunării Populare să renunțe la data stabilită pentru scrutin până când autoritățile centrale nu vor modifica prevederile legislative contestate la Comrat.
Poziția trebuie privită și prin prisma disputei juridice mai ample dintre autonomie și autoritățile centrale privind competențele electorale. Reprezentanții Găgăuziei invocă Legea privind statutul juridic special al autonomiei și dreptul acesteia de a-și reglementa propriile alegeri. Chișinăul insistă asupra supremației Constituției și asupra necesității încadrării legislației regionale în sistemul juridic național.
Reuniunea de la Vulcănești nu s-a limitat însă la problema scrutinului. Participanții au susținut și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei și au desemnat delegați din partea orașului Vulcănești.
Organizatorii au anunțat că reuniuni similare urmează să aibă loc și în alte localități ale autonomiei.
Astfel, surse din interiorul autonomiei au declarat pentru Deschide.MD că această acțiune, prezentată inițial drept o întâlnire locală, ar urma să se transforme într-o campanie politică la nivelul întregii regiuni.
Șor spune că s-a retras, dar oamenii lui au rămas
Kiseev, Vlah și Bessarab nu sunt simpli locuitori care au ieșit spontan în stradă și nici localnici. Sunt niște persoane bine cunoscute în regiune, ca portavoce a mediului radical de care au obosit și cei din autonomie.
Citește continuare materialului pe deschide.md.
