Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că scăderea debitului râului Nistru la 30 de metri cubi pe secundă ar reprezenta o „catastrofă naturală” și a subliniat că autoritățile iau măsuri pentru a evita un astfel de scenariu.
În cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, Gheorghe Hajder a declarat că, în urma recentei vizite la lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, efectuată împreună cu specialiști din Republica Moldova și Ucraina, s-a confirmat că situația este critică.
„Astăzi, rezervele lacului sunt deja în scădere, au ajuns la un prag critic și avem cu patru metri mai puțină apă decât în aceeași perioadă a anului trecut. (…) Există riscul unei secete prelungite. Prin urmare, dacă nu vom gestiona cu atenție deversările, am putea ajunge ca, în scurt timp, și aici vorbesc de puțin peste o lună, să nu mai avem apă. Și pe Nistru să fie exact atâta apă cât intră, în mod natural, din Munții Carpați în lac, adică 30 de metri cubi pe secundă. Aceasta ar însemna aproximativ de 2,5 ori mai puțină apă decât avem în prezent. Cu toate că în condițiile actuale, avem deja un debit foarte scăzut pe Nistru”, a declarat Gheorghe Hajder.
Întrebat ce impact ar avea asupra populației un debit de doar 30 de metri cubi pe secundă, ministrul Mediului a explicat că un astfel de scenariu ar reprezenta o adevărată catastrofă naturală. „Aceasta ar însemna că am avea un mic râuleț pe Nistru. Ceea ce ar fi foarte tragic și o catastrofă naturală, pe lângă faptul că majoritatea stațiilor de captare și de pompare pentru irigare nu ar mai funcționa. Noi trebuie să facem tot posibilul pentru a evita acest scenariu”, a adăugat Gheorghe Hajder.
Potrivit ministrului, pentru a conserva rezervele de apă, Comisia Nistreană a decis reducerea debitului deversat din lac de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă.
„Anume din această cauză, pe platforma Comisiei Nistrene, am luat decizia de a limita deversarea de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă, pentru a prelungi perioada de viață a lacului. Sperăm că vom avea și ploi în regiunea Carpaților sau, în general, în bazinul hidrografic al Nistrului, ceea ce ne va permite să acumulăm rezervele naturale de apă și să revenim la un regim normal”, a explicat oficialul.
Ministrul Mediului a recunoscut că inițial Ucraina a solicitat reducerea debitului până la 70 de metri cubi pe secundă, dar Republica Moldova a insistat asupra unei diminuări treptate.
„Am fost împotrivă. Am spus că înțelegem argumentul, pentru că și atunci intra foarte puțină apă și trebuie să prelungim durata de viață a lacului și să ne asigurăm că avem rezerve suficiente în orice eventualitate. Doar că am cerut timp suplimentar sau, cel puțin, o scădere lentă a debitului, ca să vedem cum se comportă Nistrul și să avem timp să adaptăm stațiile de captare”, a afirmat Gheorghe Hajder.
Oficialul a declarat că avertismentul transmis în urmă cu o lună privind riscul unei crize de apă s-a bazat pe date tehnice, dar atunci semnalul de alarmă nu a fost tratat cu suficientă seriozitate. „Eu am spus foarte clar că trebuie să ne pregătim ca să nu ajungem într-o situație în care alimentarea cu apă să fie întreruptă. Mie îmi pare rău că două săptămâni s-a pasat responsabilitatea și s-a pierdut timp prețios, iar măsurile au început să fie luate abia când criza a devenit evidentă”, a precizat Gheorghe Hajder.
El a vorbit și despre informațiile vehiculate în spațiul public privind rezervele de apă, subliniind că acestea nu reflectă situația reală. „Volumul util care poate fi utilizat pentru deversare este de aproximativ 900 de milioane de metri cubi. (…) Astăzi în lac intră aproximativ 30 de metri cubi pe secundă și eliberăm 85. Lacul este într-o tendință de scădere și nu putem accepta să ajungem la un debit de 30 de metri cubi pe secundă, pentru că asta ar fi o catastrofă nu doar umană, dar și ecologică”, a spus ministrul Mediului.
Potrivit oficialului, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina vor analiza în continuare evoluția situației hidrologice și vor adapta deversările în funcție de precipitații și de nivelul rezervelor de apă.
„Am convenit să ne întâlnim mult mai des în această perioadă și să analizăm situația în funcție de evoluțiile hidrologice. Dacă vor fi ploi, vom putea majora debitul deversat, iar în lipsa acestora vom acționa în funcție de realitățile existente. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt interesate ca pe Nistru să existe un volum cât mai mare de apă. De aceea, vom lua deciziile cele mai corecte la timp și în funcție de realități”, a declarat oficialul.
Menționăm că, la data de 28 iulie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile în urma reducerii semnificative a resurselor de apă din bazinul Nistrului.
