Femeile din R. Moldova se confruntă cu violența digitală de peste două ori mai des decât bărbații, grupul cel mai vulnerabil fiind tinerele cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Printre cele mai frecvente forme de agresiune se numără hărțuirea online, distribuirea imaginilor intime, amenințările și discursul de ură. Studiul mai relevă o reticență majoră în rândul victimelor de a cere ajutor, majoritatea optând pentru tăcere sau pentru a se destăinui doar apropiaților. 70% dintre respondenți au declarat că nu ar ști la ce instituții să apeleze într-o astfel de situație. Datele au fost făcute publice la lansarea primului studiu sociologic dedicat violenței digitale.
,,Este nevoie să investim în continuare foarte mult și în capacitatea asistenților sociali și tuturor profesioniștilor care lucrează cu fenomenul de prevenire și combaterea violenței digitală pentru că este un fenomen nou. Un aspect pe care vreau să-l dezvoltăm anul acesta este să tranformăm acele adăposturi pe care le avem pentru fete și femei, pentru victime ale violenței, acre astăzi sunt 11 în țară”, a declarat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.
La rândul său, Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova, a accentuat gravitatea fenomenului, explicând că violența din mediul online are repercusiuni reale și devastatoare asupra vieții victimelor.
,,Doar împreună putem să schimbăm această lume. Să schimbăm percepțiile. Violența online afectează și doare la fel de mult ca violența din viața reală. Uneori poate fi mai înspăimântător că nu știi cu cine ai de a face de aceea este important să schimbăm perspectiva socilă a acestui eveniment”.
Reprezentanții Centrului Internațional „La Strada” au evidențiat necesitatea unor programe complexe de educație și alfabetizare digitală a populației, dar și de capacitare a profesioniștilor din prima linie.
,,Zilnic femei și fete din această țară se confruntă cu situații când informațiile și datele lor persoanle sunt folosite cu scopul de ale compromite imaginea sau reputația. Persoanele rău intenționate folosesc tehnologia pentru a speria , intimida și manipula sau santaja”, a menționat Cristina Deliu, directoarea Centrului de programe „La Strada”.
Datele reflectate în studiu vor servi drept bază pentru ajustarea Programului Național de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie, sprijinind eforturile Republicii Moldova de a se alinia la standardele internaționale și la directivele europene în materie de securitate cibernetică și drepturile omului.
