În ciuda percepției larg răspândite, Uniunea Europeană a contribuit financiar mai mult decât Statele Unite la sprijinirea Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Potrivit datelor de la finalul anului 2025, sprijinul total al UE – incluzând ajutor militar, economic și umanitar – s-a ridicat la 193,3 miliarde de euro, comparativ cu 150 de miliarde de euro oferite de SUA. În plus, UE și statele sale membre au devenit principala sursă de ajutor după retragerea sprijinului american în 2025,scrie Moldova1.
Conflictul ruso-ucrainean a început, de fapt, în 2014, odată cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Invazia pe scară largă lansată la 24 februarie 2022 a generat un val masiv de refugiați. Potrivit Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), aproximativ 5,3 milioane de refugiați ucraineni se află în Europa, în timp ce circa 8 milioane de persoane au părăsit Ucraina din 2022. Alte 3,7 milioane sunt strămutate intern.
Războiul a relansat procesul de extindere al Uniunii Europene, stagnat după aderarea Croația în 2013. Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. În paralel, Comisia Europeană analizează o posibilă reformă a procesului de extindere, inclusiv scenarii de aderare etapizată sau acordarea unui statut intermediar.
Pe plan geopolitic, conflictul a forțat UE să își regândească modelul de securitate. Amenințarea rusă și incertitudinile privind angajamentul transatlantic, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, au accelerat dezbaterea privind autonomia strategică europeană.
În domeniul apărării, UE a făcut pași fără precedent. Prin intermediul Facilității europene pentru pace, au fost finanțate pentru prima dată livrări comune de armament către o țară aflată în război. În martie 2022, a fost adoptată „Busola strategică”, document care trasează direcțiile politicii de securitate și apărare până în 2030, inclusiv crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari, devenită operațională în 2025.
Totodată, planul „ReArm Europe” (redenumit „Readiness Europe”) prevede mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților europene de apărare până în 2030. O parte din fonduri – 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi comune – va susține achizițiile militare realizate în comun de statele membre.
Și politica energetică a fost profund afectată. În 2021, UE importa din Rusia 45% din gazele naturale, 27% din petrol și 46% din cărbune. Prin planul REPowerEU, lansat în 2022, Uniunea și-a propus să elimine treptat dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027. La 26 ianuarie 2026, Consiliul UE a aprobat interzicerea importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.
Extinderea NATO a fost, de asemenea, accelerată, cu aderarea Finlandei în 2023 și a Suediei în 2024, contrar obiectivului Moscovei de a limita apropierea Alianței de granițele sale.
În ansamblu, războiul din Ucraina nu reprezintă pentru Uniunea Europeană o criză periferică, ci un moment de cotitură. Capacitatea Europei de a-și consolida autonomia strategică, de a-și reforma instituțiile și de a gestiona simultan extinderea și aprofundarea integrării va defini viitorul proiectului european în anii următori.
