Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a susținut joi la Madrid că apărarea colectivă a UE va fi slăbită dacă statele membre nu cheltuie pentru înarmare așa cum s-au angajat în cadrul NATO, fiind întrebat despre refuzul Spaniei de a aloca bugetului apărării 5% din PIB.
„Trebuie să înțelegem că întreaga noastră apărare se bazează pe principiul cunoscut ca apărare colectivă. Aceasta înseamnă că dacă nu investești în capacități (de apărare) în țara ta, îți slăbești nu doar propriile capacități, ci și pe cele ale apărării colective”, a spus acest comisar european în fața presei, citat de Agerpres.
„Nu-mi pot imagina cum vom implementa noile obiective privind capacitățile (de apărare) ale NATO dacă nu se investește în ele”, a insistat el când a fost întrebat de jurnaliști despre cazul Spaniei.
Această țară a refuzat la summitul NATO de anul trecut să aloce apărării procentul de 5% din PIB cerut de președintele american Donald Trump, considerând astfel de cheltuieli ca fiind disproporționate, iraționale și incompatibile cu asigurarea prestațiilor sociale, chiar dacă este vorba despre o creștere etapizată a lor până în anul 2035, iar procentul de 5% este defalcat în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru finanțarea unor investiții conexe domeniului apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc.
Guvernul spaniol condus de premierul socialist Pedro Sanchez s-a angajat să îndeplinească noile ținte privind capabilitățile militare convenite la summitul NATO din 2025, dar a estimat că obiectivul asumat anterior de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist și compatibil cu statul social”, promițând doar să crească ușor acest procent, până la 2,1% din PIB.
Dar, în viziunea comisarului european pentru apărare, „nu există nicio țară” în UE care să se poată apăra singură și „toate” trebuie să dezvolte capacitățile de apărare convenite la ultimul summit NATO, adică să aloce apărării cheltuieli de 5% din PIB până în 2035.
Vorbind în fața parlamentarilor spanioli, acest comisar european, un lituanian, a cerut să fie luată „foarte în serios” amenințarea rusească, el motivând că serviciile de informații din țările UE avertizează de mult timp asupra posibilității unui atac al Rusiei împotriva blocului comunitar.
Dacă ar avea loc o agresiune rusă în partea estică a Europei, „nu trebuie să ne gândim că nu va ajunge până în Spania”, întrucât așa ceva ar putea „distruge economii și piețe financiare”, a argumentat el, aducând în sprijinul acestei afirmații ceea ce a prezentat drept incursiuni efectuate de drone rusești în orașe europene precum Bruxelles sau Copenhaga și chiar pe „un aeroport militar din Germania”, referindu-se de fapt la aparițiile de anul trecut ale unor drone de origine necunoscută în jurul unor aeroporturi și baze militare europene.
Comisarul european, venit dintr-o țară baltică fostă republică sovietică ce menține relații dificile cu Rusia, a insistat ca aceasta să nu fie privită ca un inamic „mic sau slab”, întrucât armata rusă „câștigă experiență pe frontul din Ucraina”.
El a deplâns ceea ce consideră a fi „lipsa de unitate” în rândul statelor UE cu privire la modalitatea de consolidare a apărării europene și s-a întrebat: „Dacă nu acum, atunci când?”.
