Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
O decizie în acest sens a fost adoptată în cadrul celei de-a douăzecea sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată în perioada 8–13 decembrie, la New Delhi.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat în comun de România și Republica Moldova, continuând astfel cooperarea culturală dintre cele două state. Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022).
Înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. În plus, includerea cobzei în patrimoniul cultural imaterial al umanității contribuie la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural comun românesc și consolidează cooperarea culturală dintre Republica Moldova și România.
În prezent, în Republica Moldova activează doi meșteri lutieri, care confecționează cobze. Este vorba despre meșterul Nicolae Dron din Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este singurul din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente tradiționale.
