Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcel Spatari, s-a evidențiat joi, 13 noiembrie, în cadrul ședinței Parlamentului, prin discursul său susținut în timpul dezbaterilor pe marginea proiectului privind denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.
În discursul care a devenit viral în scurt timp, Spatari a făcut o retrospectivă a culturii ruse, amintind nume emblematice ale literaturii, artei și cinematografiei, care, de-a lungul timpului, au fost exilate, cenzurate, hărțuite sau chiar ucise de propriul regim.
„Pentru cei care nu vor tăgădui să afirme că acest proiect aduce atingere culturii ruse, vreau să vă asigur de întreaga considerație a noastră pentru marea cultură rusă. (…) Admirăm cărțile lui Mihail Bulgakov, care a fost hărțuit și nu a fost publicat, admirăm piesele lui Evgheni Șvarț, care imediat ce erau scrise erau interzise. Noi respectăm cultura rusă, sincer o respectăm. Pe Pasternak, pe care nu-l publicau, pe Broțki, hărțuit, exilat și alungat din țară. Pe Soljenițîn, hărțuit, exilat și alungat din țară. Pe Parajanov, băgat în închisoare. Pe dansatorii Mihail Barîșnikov și Rudolf Nureev, care nu s-au întors din turneele lor și pe dansatoarea Maia Plisețkaia, care a fost menționată astăzi, care a condamnat revenirea la imnul sovietic și a decedat la München. (…) Admirăm actori și interpreți ruși. Pe Grebenșikov, emigrat, pe Makarevici, emigrat, pe Alla Pugaciova, plecată din țară, pe Lia Ahidjakova, dată afară de la teatru, pe Iuri Șevciuk, căruia i-au fost interzise concertele. Pe Jenia Berkovici, arestată pentru un spectacol. Pe Svetlana Petriciuc, arestată pentru o piesă, pe Diana Loghinova, arestată pentru un cântec”, a menționat Spătari.
De asemenea, el a vorbit și despre alte personalități ale culturii ruse care au avut de suferit din cauza regimului: Alexandr Sergheevici Pușkin, Mihail Lermontov, Feodor Dostoievski, Lev Tolstoi, Vladimir Nabokov, Feodor Șaleapin, Serghei Rahmaninov, Anna Ahmatova și mulți alții.
„Noi sincer admirăm marea cultură rusă. Problema nu este aici. Problema este în autoritățile de la Kremlin, care persecută cultura rusă și utilizează centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat”, a conchis Marcel Spatari.
Urmăriți discursul integral mai jos.
Menționăm că Parlamentul a aprobat, joi, 13 noiembrie, în primă lectură, proiectul de lege privind denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Decizia a fost susținută de 54 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și șase parlamentari ai fracțiunii „Democrația Acasă”, după câteva ore de dezbateri intense.
Împotrivă au votat 35 de deputați socialiști, comuniști și cei din fracțiunile „Alternativa” și Partidul Nostru, precum și un deputat neafiliat. Totodată, opoziția pro-rusă din Parlament a criticat dur inițiativa.
Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii și are drept scop încetarea efectelor juridice ale respectivului acord care, a fost semnat la Moscova la 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare la data de 4 iulie 2001.
Potrivit autorităților, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova.
În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. Acest centru se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.
