Articol bazat pe ediția „Realitatea Românească” cu Leonid Boaghe, primarul satului Sireți (raionul Strășeni), difuzată la Vocea Basarabiei.
Înfrățirea: de la protocol la proiecte care se văd
În spațiul românesc, înfrățirile nu sunt simple ceremonii, ci mecanisme prin care localitățile își accelerează modernizarea. Pentru Sireți, parteneriatele cu primării din România au adus investiții, schimburi de experiență și proiecte transfrontaliere. „Nu există un manual al înfrățirilor, ele se nasc din întâlniri, din dialog și din relația directă de la primar la primar”, explică Leonid Boaghe. Canalul prin care multe punți prind contur este colaborarea dintre CALM și asociațiile omoloage din România (ACoR, AOR), unde primarii își compară problemele și își aliniază soluțiile.
Lecția românească pentru viteza europeană
Cu România deja membră UE, înfrățirile devin „școală deschisă” pentru administrațiile din stânga Prutului: absorbție de fonduri, pregătire de proiecte, digitalizare, standarde europene. „În primul rând, înfrățirea te apropie și te obligă la obiective comune; apoi proiectul transfrontalier vine firesc”, punctează Boaghe. Sireți a lucrat cu Comuna Tulucești (Galați) la patru proiecte transfrontaliere și a creat programe educaționale cu Lipănești (Prahova), inclusiv vizite tematice de 1 Decembrie pentru zeci de elevi.
Investiții cu efect de multiplicare
În zece ani, Sirețiul și-a schimbat fața prin proiecte realizate local, național și transfrontalier: peste 30 km de iluminat stradal, 4 parcuri fotovoltaice, 6 terenuri de joacă, un post de pompieri voluntari cu autospecială și sedii modernizate, extinderea rețelei de drumuri (peste 10 km în ultimii ani). Estimarea primarului: „În ultimii 6 ani am atras circa 120–130 milioane de lei, adică echivalentul a 12–13 bugete anuale ale satului”. Rezultatul? Calitatea vieții a crescut, iar prețurile la imobile s-au triplat; localitatea atrage rezidenți noi, în pofida migrației.
Secretul unei cooperări care durează
Nu există scurtături: „Secretul este comunicarea activă și întâlnirile dese. Ochii care nu se văd se uită”, spune primarul. Un acord formal nu e suficient; el trebuie „umplut” cu vizite de lucru, planuri etapizate și echipe tehnice care se cunosc înainte de a depune proiecte mari. Această „rodare” reduce riscul blocajelor la implementare, mai ales când apar diferențe de proceduri între parteneri.
Comunitatea, dincolo de hârtii: voluntariat și diaspora
Înfrățirile au și o dimensiune civică. La Sireți, postul de pompieri voluntari a devenit parte din schema națională de reacție 112, o raritate apreciată și de partenerii din România, care vin să vadă cum funcționează modelul. Iar în afara granițelor, legătura cu oamenii satului rămâne vie prin inițiativa „Ambasadorii Sirețiului” în 15 țări. „Suntem buni la a ține aproape oamenii, fie prin cultură, fie prin proiecte; tot timpul avem ce învăța unii de la alții”, spune Boaghe, subliniind schimburile reciproce: de la gastronomie și port popular, la digitalizare și managementul serviciilor publice.
De ce contează înfrățirile acum
În contextul drumului european al Republicii Moldova, înfrățirile oferă „benzi de accelerare” locale: pregătesc administrațiile pentru finanțările UE, uniformizează standardele de lucru și creează rețele umane care depășesc ciclurile electorale. Boaghe rezumă pragmatic: „Înfrățirea nu e o hârtie frumoasă; e hotărârea de a munci împreună. Dacă ai obiective comune și comunici, proiectele vin și rămân.”
Vizionați dialogul integral
Interviul complet este disponibil pe paginile de Facebook și YouTube ale postului Vocea Basarabiei.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
, difuzată la Vocea Basarabiei.){kind=link}