Funcţionarea optimă a organismului presupune nu doar asimilarea nutrienţilor, dar şi limitarea acumulării toxinelor potenţial toxice endogene şi exogene.
Toxinele, care totuşi au nimerit în organism, sunt eliminate prin sistemul de detoxificare, care se realizează pe 2 căi principale: (1) ţesutul imun intestinal și (2) sistemul enzimatic al ficatului.
Intestinul cuprinde cel mai viguros sistem limfoid al organismului (50- 60%), conţine cel mai mare număr de limfocite ale corpului, generează până la 70% din totalul de anticorpi.
Sistemul puternic imun al intestinului, imunoglobulina A secretorie, des activează separat de sistemul imun.
Imunoglobulinele țesutului limfatic intestinal luptă cu bacteriile, virusurile şi alte particule străine, prevenind absorbţia lor în organism, iar bifidobacteriile susţin producerea Ig A intestinale.
Suportul nutriţional al florei intestinale saprofite poate fi consolidat prin folosirea prebioticelor (produse alimentare nondigestive, care stimulează creşterea speciilor de bacterii simbiotice din intestin) şi a probioticelor (suplimente ce pot schimba sau îmbunătăţi echilibrul bacterian intestinal).
Prebioticele se conţin în fibrele vegetale şi
fructo-oligozaharide (în miere de albine, ceapă, asparagus, secară, banane, zahăr de trestie, ovăz).
Fructo-oligosaharidele stimulează creşterea bifidobacteriilor şi lactobacililor, inhibând flora patogenă, ca salmonela, clostridii din tractul digestiv.
Componente ale fibrelor vegetale, ca pectina, hemiceluloza, inulina, au efect prebiotic şi de stimulare a lipidelor cu lanţ scurt.
Probioticele (Lactobacillus, Bifidobacterium) care inhibă flora patogenă, au şi efect de scadenţă a pH-ului intestinal (inhibă flora toxică acido-sensibilă).
Produsele lactate (chefirul, iaurtul, produsele comerciale probiotice) conţin lactobacterii, bifidobacterii şi alte bacterii benefice.
A doua cale de detoxificare este reprezentată de sistemul enzimatic al ficatului. Tractul digestiv este prima verigă în eliberarea organismului de substanţele străine. Antigenii sau substanţele toxice care nu au fost inactivate în lumenul intestinal, de către flora intestinală, ajung prin vena hepatică în ficat pentru detoxificare.
Aici ele trec procese de biotransferare în două faze: transformare din liposolubile în hidrosolubile, apoi conjugare, pentru a fi ulterior eliminate prin urină şi fecale.
Carenţele nutriţionale vor afecta aceste două etape de detoxificare hepatică.
Alimentele bogate în fitonutrienţi furnizează materiale esenţiale pentru procesele de detoxificare hepatică.
Fitonutrienţii, care se conţin în conopidă, joacă un rol important în prima fază de detoxificare.
Componenţii organosulfurici din usturoi, ceapă, induc enzimele fazei a 2-a de detoxificare.
Grepfrutul conţine un flavonoid, care are acţiune blocantă asupra citocromului (enzima a primei faze de detoxificare), astfel micşorând considerabil rata de eliminare a unormedicamente
hipolipemiante, blocante ale canalelor de calciu, benzodiazepine, unele antihistaminice).
Alimentele vegetale au un rol important şi în menţinerea integrităţii intestinale, manifestată prin funcţia de barieră contra toxinelor, infecţiilor.
Integritatea intestinală compromisă conduce la tulburarea acestei funcţii de barieră contra factorilor nocivi.
În general, alimentaţia de fond vegetariană poate ajuta la prevenirea afecţiunilor cronice şi, în special a cancerului.
Prin combinarea alimentației preponderent vegetale cu eforturile de menţinere a greutăţii ideale, practicarea exerciţiilor fizice şi evitarea fumatului riscul de cancer se diminuează cu 60-70%.
Alimentele vegetale sunt importante prin conţinutul de componente nutritive majore (proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale), dar şi prin conţinutul unei cantităţi impunătoare de fitonutrienţi.
Terpenele sunt un grup larg de fitonutrienţi, care dezvoltă acţiune antioxidantă importantă.
Carotenoizii, un subgrup al terpenelor, se conţin în tomate, spanac, grapefruct, mandarine.
Licopene este un carotenoid găsit în tomate, care are o acţiune foarte înaltă de distrugere a radicalilor liberi.
Limonoizii sunt încă un subgrup de monoterpene ce se conţine în citrice şi au efecte importante de detoxicare a cancerigenelor.
Flavonoizii, subgrup al fenolului, au efect antimutagen, anticancerigen şi se conţin în ceapă roşie şi galbenă, conopidă, cereale, mere, grepfruturile roşii.
Flavonoizii din vinul roşu şi grepfruturile roşii au efect antioxidant de protecţie a lipidelor de densitate joasă, micşorează agregarea trombocitelor şi riscul afecţiunilor cardiovasculare.
Persoanele care folosesc cantităţi mari de flavonoizi din ceai, ceapă, mere au un risc redus de dezvoltare a afecţiunilor cardiovasculare.
Isoflavonele, ce se conţin în pastăi, în special în soia, aşa numitele fitoestrogeni, au efect important de prevenţie a afecţiunilor cardiovasculare, efecte antioxidante, anticancerigene, mai ales contra tumorilor hormonodependente (cancer de sân).
Proteina din soia reduce nivelul de colesterol.
Tiolul, fitonutrient sulfuric, ce se conţine în diferite tipuri de varză, conopidă, are efect detoxicant şi anticancerigen.
Alilsulfidele din usturoi au un efect de prevenire a activaţiei cancerigene, iar lignanele, găsite în cereale, au calităţi anti-canceroase şifitoestrogene.
Astfel, componenţii biologici activi naturali, prin efectul lor detoxifiant, anticancerigen, antimutagen (inhibă radicalii liberi, inactivează enzimele cancerigene, induc enzimele de detoxicare) au un rol important în prevenţia cancerului și a afecţiunilor cardiovasculare.
Prin reducerea absorbţiei sau sintezei colesterolului (se protejează lipoproteinele cu densitate joasă) se reduce riscul afecţiunilor coronariene, a hipertensiunii arteriale și a tulburărilor de coagulare.
Organismul nostru are 2 sisteme de detoxifiere deaceia este important de a avea un mod sanatos de viata, o alimentatie echilibrata, ca sistemele de detoxifiere sa lucreze.
Multa sanatate va doresc!!!
Dr. Luminița Suveică
