Invitata unei noi ediții a emisiunii „Realitatea românească” este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane românești – Ioana Nicolaie. Prozatoare și poetă, autoare a șase romane, cinci volume de versuri și unsprezece cărți pentru copii, ea se numără printre scriitorii care și-au transformat universul interior într-o punte de legătură între cititor, emoție și reflecție. Opera sa, distinsă cu numeroase premii literare, este inclusă în 36 de volume colective din România și în antologii și reviste din străinătate.
Pe lângă activitatea literară, Ioana Nicolaie coordonează grupul de tineri scriitori „Liternauții”, predă cursuri de scriere creativă și, prin Fundația Melior, contribuie la dotarea școlilor din România cu biblioteci, aducând lectura mai aproape de copii și adolescenți.
În dialogul purtat la „Realitatea românească”, scriitoarea a vorbit cu sinceritate despre direcțiile poeziei contemporane și despre modul în care literatura se raportează la cititorul de azi.
„Poezia contemporană este, în general, dominată de notație imediată, text care are o singură suprafață, care nu duce către mai mult. Or, orice cititor vrea mai mult de la poezie. Cititorul obișnuit se gândește la un text literar care este plin de podoabe, în care avem metafore, figuri de stil – un text care seamănă cu literatura clasicilor noștri. În poezia contemporană, și când zic contemporană mă refer la cea care se scrie de 30 de ani încoace, dominanta este alta. Și întrebarea mea este dacă această poezie nu e, poate, mai apropiată de proză, nu este oare o formă de proză hiperconcentrată? Desigur, dacă textul e bun, el are un miez poetic, iar acel miez este perla, bucata de aur, diamantul ce trebuie căutat.”
Prin această reflecție, Ioana Nicolaie deschide o perspectivă subtilă asupra relației dintre formă și profunzime, asupra căutării esenței poetice într-o lume în care expresia devine tot mai rapidă, mai fragmentată, mai dominată de „notație imediată”.
Un alt subiect esențial al discuției a fost lectura în copilărie și rolul educației literare. Scriitoarea a atras atenția asupra importanței continuității actului de a citi în familie, dar și asupra nevoii ca școala să devină un spațiu real de formare culturală.
„Cititul părinților trebuie să continue și în clasa a doua, și în clasa a treia, pentru că e un fel de relație cu copilul. Câți părinți pot citi frecvent copiilor? Ei sunt, de obicei, extraordinar de obosiți, muncesc sau deseori stau în rețele. Dacă copilul nu are deprinderea de a se citi până în clasa a treia, el pierde foarte mult. Atașamentul pentru lectură poate fi compensat la școală, cu ajutorul profesorilor care își asumă rolul de magicieni ce transformă copiii în ființe culturale. Dar nu toți profesorii au atâta energie și aici cred că trebuie să intervină schimbări în curriculum.”
Ioana Nicolaie a făcut o comparație interesantă cu sistemele educaționale din alte țări europene, unde lectura este o practică esențială, nu opțională:
„Atât în Republica Moldova, cât și în România se predă literatură română, se predau limbi străine, dar ar trebui să se facă așa cum se face în Finlanda, în Marea Britanie, în Germania – să nu treacă copilul prin școală fără să citească, cu obligație, dinspre școală, niște cărți. În Marea Britanie, în clasa a 9-a se citeau cam 30 de cărți într-un an școlar.”
Prin vocea sa calmă și, totodată, jucăușă, Ioana Nicolaie a reamintit cât de vital este atașamentul față de literatură, nu doar din postura unui act cultural, ci ca formă de construcție a lumii interioare.
Ediția cu Ioana Nicolaie a fost o pledoarie pentru profunzimea textului, promovarea lecturii și credința că poezia rămâne, chiar și azi, o formă de cunoaștere și de evoluție umană.
Interviul complet este disponibil pe paginile de Facebook și YouTube ale postului Vocea Basarabiei.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
