Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat într-un interviu pentru agenția Reuters că România, Bulgaria și Turcia ar trebui să extindă activitatea grupului de combatere a minelor din Marea Neagră, pentru a include patrule dedicate protejării instalațiilor energetice și rutelor comerciale împotriva unui posibil atac rusesc.
„Acest proiect va trebui extins într-un proiect de patrulare în următorii ani. Vom discuta acest lucru în viitorul apropiat cu aliații noștri”, a afirmat Moșteanu, citat de BTA și preluat de Rador Radio România.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, minele plutitoare provenite din zona conflictului au pus în pericol navigația în Marea Neagră. Ca răspuns, cele trei state NATO riverane – România, Bulgaria și Turcia – au creat în 2023 o misiune comună de contramăsuri împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
Moșteanu a avertizat că „Marea Neagră va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia”, subliniind că aliații trebuie să descurajeze agresiunea rusă și să apere interesele strategice din regiune. „Trebuie să protejăm infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație – acestea sunt obiectivele noastre.”
România are o frontieră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată în repetate rânduri de fragmente de drone rusești căzute pe teritoriul său. Ministrul a mai semnalat tentative aproape zilnice de bruiere a semnalului de telefonie mobilă în zona Mării Negre, acuzând indirect implicarea Rusiei – acuzații respinse de Moscova.
În contextul proiectului Neptun Deep, România este pe cale să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană până în 2027, ceea ce accentuează nevoia de securitate energetică în regiune.
Pe de altă parte, Moșteanu a admis că, din cauza deficitului bugetar ridicat – cel mai mare din UE –, România este puțin probabil să contribuie financiar la noul mecanism NATO de sprijin pentru Ucraina, cunoscut sub numele de Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina (PURL).
