Pe 16 decembrie 2024, Comisia Europeană a adoptat o decizie de prelungire a suspendării fondurilor europene pentru Ungaria, în cadrul regimului general de condiționalitate al bugetului Uniunii Europene, din cauza nerespectării principiilor statului de drept. Această măsură vine ca urmare a unei legi maghiare notificată Comisiei pe 2 decembrie 2024, care, potrivit Comisiei, nu abordează în mod adecvat riscurile de conflicte de interese din cadrul consiliilor de administrație ale „trusturilor de interes public” (entități care administrează bunuri de stat sau fonduri publice).
Guvernul condus de Viktor Orban a fost acuzat de Comisia Europeană că a politizat marile companii de stat, controlate de o nomenclatură restrânsă care include rudele premierului și persoane apropiate regimului, inclusiv oameni de afaceri influenți. Aceste acuze sunt în contextul măsurilor adoptate de Consiliul Uniunii Europene în 2022, care au vizat protejarea bugetului Uniunii de riscurile de încălcare a principiilor statului de drept în Ungaria. Printre domeniile problematice se numără achizițiile publice, conflictul de interese, protecția interesului public și lupta împotriva corupției.
Măsurile impuse de Consiliu în 2022 au inclus:
- Suspendarea a 55% din angajamentele bugetare pentru trei programe din politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.
- Interdicția de a încheia noi angajamente juridice pentru încheierea acordurilor financiare cu „trusturile de interes public” și entitățile asociate acestora în cadrul gestionării directe sau indirecte a fondurilor UE.
Modificările legislative notificate de Ungaria în decembrie 2024 au fost considerate insuficiente de Comisia Europeană pentru a soluționa problemele legate de conflictele de interese. În urma unei evaluări, Comisia a concluzionat că măsura suspendării fondurilor pentru „trusturile de interes public” trebuie să rămână în vigoare. Comisia a subliniat că ar fi necesare modificări suplimentare pentru a aborda corespunzător riscurile existente și pentru a respecta în totalitate principiile statului de drept.
De asemenea, măsura de suspendare a unei părți din fondurile de coeziune, impusă în 2022, rămâne aplicabilă, întrucât Ungaria nu a prezentat măsuri corective suficiente pentru a rezolva problemele identificate de Comisie.
În contextul acestor sancțiuni, Ungaria rămâne sub presiune financiară, întrucât nu poate accesa fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (RRP) până când nu va adresa toate deficiențele legate de statul de drept. Planul RRP al Ungariei include măsuri corective necesare pentru a se conforma regimului de condiționalitate bugetară, iar fără soluționarea acestor probleme nu vor fi efectuate plăți din fondurile UE destinate redresării economice.
Este important de menționat că, fără accesul la fonduri europene, Ungaria se confruntă cu dificultăți economice semnificative, iar impactul acestei suspendări financiare este resimțit și în plan macroeconomic. Ungaria a fost depășită de România în mai mulți indicatori economici, iar continuarea sancțiunilor europene adâncește aceste probleme economice.
Ungaria are posibilitatea de a adopta noi măsuri corective și de a le notifica Comisiei Europene în orice moment, iar în cazul în care va demonstra că măsurile adoptate vor soluționa problemele identificate, sancțiunile ar putea fi revocate sau ajustate.
