Franța a anunțat că se alătură Statelor Unite și Marii Britanii în autorizarea Ucrainei să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate pe teritoriul Rusiei, un act pe care ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, l-a descris drept un act de „autoapărare” al Ucrainei. Într-un interviu acordat BBC, Barrot a explicat că Ucraina are dreptul de a se apăra în fața atacurilor rusești, însă nu a confirmat dacă au avut loc deja astfel de atacuri.
Această decizie vine după ce Ucraina a lansat rachete ATACMS de fabricație americană și Storm Shadow britanice, care au vizat ținte militare din Rusia. Franța, alături de Marea Britanie, a început să furnizeze rachete Scalp, echivalentele franceze ale Storm Shadow, încă din luna iulie 2023.
Deși Franța și Marea Britanie au sprijinit Ucraina în acest demers, Germania nu a contribuit cu arme cu rază lungă de acțiune, cancelarul Olaf Scholz opunându-se livrării de rachete Taurus către Kiev.
În reacție, Moscova a condamnat decizia, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că acest sprijin nu reprezintă doar o formă de ajutor pentru Ucraina, ci „sfârșitul” pentru aceasta. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că Rusia va răspunde „decisiv și simetric” dacă va exista o „escaladare” a conflictului, făcând referire la posibilitatea de a viza obiectivele militarilor țărilor care susțin Ucraina.
Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a interpretat amenințările lui Putin drept semne de „frică absolută”, subliniind că liderul rus încearcă să intimideze Occidentul cu aceste declarații.
