În aceste zile, situația din R. Moldova este tot mai mult reflectată în contextul alegerilor prezidențiale și a referendumului de duminică. Cetățenii moldoveni sunt așteptați în 20 octombrie la plebiscitul privind aderarea la UE, referendum care ar putea deschide calea către statutul de membru al blocului comunitar sau ar putea face ca ţara est-europeană să revină pe orbita Rusiei, scrie Politico.
O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influenţa Moscovei în regiune, dar ar creşte, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în pofida preocupărilor practice serioase, notează publicaţia și News.ro.
„Aceasta este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când am obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei şi şefa integrării în UE, într-un interviu acordat POLITICO.
„Pentru noi, aderarea la UE este existenţială. Este singura modalitate de a ne consolida democraţia. Nu există un plan B – Rusia şi viitorul pe care îl doreşte pentru noi nu reprezintă o alternativă”, pledează oficialul de la Chişinău.
Gravitaţia Moldovei către Occident a crescut în ultimii ani, în contextul războiului din Ucraina, care face ravagii chiar peste graniţa sa. Oficialii avertizează că serviciile secrete ruse încearcă în mod activ să perturbe referendumul privind aderarea la UE, precum şi alegerile simultane în cadrul cărora preşedinta Maia Sandu îşi doreşte să obţină un al doilea mandat.
Un război hibrid fără precedent
„Vedem instrumentele hibride clasice pe care Rusia le foloseşte pentru a influenţa alegerile, dar amploarea este cu adevărat fără precedent”, arată Gherasimov. „Vedem atacuri hibride asupra instituţiilor publice responsabile de servicii esenţiale, precum oficiul poştal şi aeroportul. Vedem cumpărare de voturi. Asistăm la utilizarea unor agenţi locali corupţi şi a unor partide politice – acestora li se dau bani pentru a destabiliza situaţia la faţa locului”, a detaliat Gherasimov.
Forţele de poliţie ale ţării au declarat pentru POLITICO la începutul acestei luni că peste 15 milioane de dolari în fonduri ruseşti au fost direcţionate în conturile bancare a peste 130.000 de cetăţeni moldoveni în perioada premergătoare alegerilor. Guvernul pro-european al Maiei Sandu se confruntă cu opoziţia câtorva partide pro-ruse, iar UE a impus sancţiuni lui Ilan Şor, un oligarh celebru, acuzat că lucrează în numele Kremlinului.
Blocul comunitar a intervenit, de asemenea, pentru a sprijini Moldova prin desfăşurarea unei misiuni civile de consiliere menită să contribuie la lupta împotriva dezinformării şi a influenţei secrete.
Un proiect de declaraţie care urmează să fie emis de liderii UE în urma discuţiilor de joi, văzut în avans de POLITICO, condamnă „manipularea persistentă a informaţiilor străine şi interferenţa Rusiei pentru a încerca să submineze alegerile democratice şi alegerea poporului moldovean pentru un viitor european prosper, stabil şi paşnic”.
Ghimpele unui conflict înghețat
Negocierile de aderare a Moldovei la UE au început în luna iunie a acestui an, avansând în proces în acelaşi timp cu Ucraina vecină. Cu toate acestea, la fel ca în cazul cererii Kievului, ţara se confruntă cu obstacole semnificative pentru a fi admisă efectiv în clubul celor 27 de ţări.
De la căderea URSS, un conflict îngheţat a mocnit în jurul regiunii separatiste Transnistria, unde Rusia are staţionate trupe în ciuda obiecţiilor guvernului moldovean. Existenţa statului nerecunoscut pune Bruxelles-ul în faţa unei dileme, puţini lideri europeni dorind o repetare a deciziei de a admite Ciprul în bloc, în timp ce aproape jumătate din insulă rămâne ocupată de un guvern separatist susţinut de Turcia.
Anul trecut, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Moldova, a avertizat că „Moldova nu poate deveni membră a UE cu trupe ruseşti pe teritoriul său”. Potrivit acestuia, problema trebuie rezolvată „înainte de aderare”.
Cu toate acestea, Gherasimov a insistat că negocierile avansează, în ciuda disputei. „Nu am văzut nicio menţiune în documentele oficiale cu privire la regiunea Transnistria, ceea ce pentru noi este un semnal clar că nu se va acorda o atenţie specială regiunii”, a spus ea.
Potrivit Maiei Sandu şi miniştrilor săi, referendumul de consacrare a visului european al Moldovei în Constituţie va împiedica guvernele viitoare să submineze traiectoria sa spre vest. Cu toate acestea, votul intens urmărit va fi, de asemenea, utilizat pentru a convinge Bruxelles-ul să avanseze cu procesul de aderare.
„Sperăm că această fereastră rară de oportunitate, în care există interes pentru a vorbi despre extindere, va continua”, a declarat Gherasimov. „Lucrăm la un termen limită intern pentru a fi pregătiţi pentru aderare până în 2030 – dorim ca UE să dea dovadă de reciprocitate, deoarece avem nevoie de un angajament credibil”, a spus vicepremierul.
