În seara de 28 septembrie vom cunoaște deznodământul unei bătălii cruciale. Mica dar tenacea Republică Moldova, aflată la periferia geopolitică a Europei democratice, dar în același timp în regiunea centrală, fierbinte, a războiului lui Putin împotriva Occidentului, încearcă să supraviețuiască și să-și mențină deschisă fereastra istorică de oportunitate pentru integrarea în Uniunea Europeană, transmite IPN.
Când furtuna se va încheia, iar frontiera dintre lumi se va retrasa pentru alte două-trei generații, Chișinăul și Kievul vor fi ori cele mai răsăritene capitale ale spațiului integrat occidental, ori cele mai vestice capitale ale lumii ruse. Belarus deja nu mai există decât pe hârtie, fiind de facto o gubernie a Rusiei. Nu va mai exista zonă gri sau tampon de după Războiul Rece. Va fi ori una, ori alta.
Atacul militar al lui Putin asupra Ucrainei și atacul hibrid asupra Republicii Moldova arată clar intențiile Kremlinului: aducerea înapoi a fostelor republici sovietice în sfera de influență a Moscovei, pe aliniamentele fostei Uniuni Sovietice. Așa-zisa „neutralitate” va însemna captivitatea într-o lume dictatorială, care suprimă drepturile, libertățile și speranțele celor care aspiră la deschidere, modernizare și democrație.
Lucrurile sunt simple în esența lor: orientarea noii majorități parlamentare de la Chișinău va decide dacă Republica Moldova mai poate spera sau nu la integrarea în UE până în 2030. Dacă nu va fi 2030, nu va mai fi curând o altă posibilitate, iar fereastra de oportunitate se va închide. Exemplul Turciei sau al Serbiei arată ce înseamnă pași greșiți cu peste un deceniu în urmă și ferestre de oportunitate închise pentru una sau mai multe generații.
Condiția obligatorie pentru succesul integrării este finalizarea negocierilor de aderare la UE în mandatul actualei Comisii Europene și semnarea Tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028, cel târziu începutul lui 2029, astfel încât după alegerile europene din iunie 2029 să rămână doar ratificarea Tratatului în cele 27 de state membre. Este un proces politic sensibil, dar posibil. Aderarea efectivă ar putea avea loc în 2030.
Scenariul este posibil, cu sau fără Transnistria, aceasta fiind o discuție care va trebui purtată ulterior. Nu există garanții că această fereastră de oportunitate va fi fructificată, fiind dependentă și de factori interni din UE: alegeri, context economic, voință politică. Dar șansa există și trebuie jucată.
Odată cu Republica Moldova ar putea adera și unul-două state din Balcanii de Vest, precum Macedonia de Nord, Muntenegru sau Albania. Ucraina, aflată într-un context aparte, ar putea încheia un acord special de asociere consolidată.
Pentru a finaliza negocierile de aderare în trei ani, la Chișinău trebuie să existe un guvern pro-european în legislatura 2025–2029, care să-și asume clar reformele necesare și să colaboreze strâns cu președinta Maia Sandu, foarte bine văzută în capitalele europene.
Exemplul Georgiei este elocvent. În 2024, guvernul pro-rus instalat la Tbilisi a compromis integrarea europeană a țării. Votarea partidelor pro-ruse echivalează cu renunțarea la beneficiile și parcursul european. Deși în Georgia existau energii pro-europene puternice, acestea nu au atins masa critică necesară. Fereastra lor s-a închis.
Alegerile din 28 septembrie sunt despre cele 51+ mandate necesare pentru o majoritate parlamentară clar pro-UE. În prezent, PAS este singura forță politică pro-europeană semnificativă care are șanse reale de a trece pragul electoral. Poate că nu este ideal ca sistemul politic moldovenesc să fie atât de polarizat, dar acesta este contextul actual. Este prea târziu pentru alternative sau experimente care ar putea fragmenta votul pro-european.
Sondajele, care nu includ diaspora, arată că PAS va obține peste 40 de mandate în interiorul republicii. Diaspora, în special cea din Europa Occidentală, poate aduce mandatele decisive. Votul masiv pro-european al moldovenilor din diaspora este estimat la 70–75%. Calculul final se va face la limită.
România este, mai mult ca oricând, un susținător ferm al integrării europene a Republicii Moldova. Vizitele recente ale președintelui Nicușor Dan și ale premierului Ilie Bolojan, precum și sprijinul constant al Bucureștiului în plan bilateral și european, arată clar angajamentul României. Proiectul de integrare europeană înseamnă, implicit, și reunificarea spațiului celor două state de limbă română în interiorul Uniunii Europene – economic, social, cultural, energetic și în materie de infrastructură.
Pentru aceasta este esențial ca majoritatea parlamentară de la Chișinău să rămână una pro-europeană, capabilă să continue și să accelereze reformele. Războiul hibrid al Rusiei nu se va încheia după aceste alegeri. Moscova va continua destabilizarea Republicii Moldova prin dezinformare, manipulare și alte mijloace. Tocmai de aceea, votul din 28 septembrie este o bătălie importantă, care se va da prin buletinul de vot.
După această duminică vom ști dacă Republica Moldova mai are dreptul și motivele să spere la un viitor european. Mergeți la vot și apărați această speranță.
