Astăzi, 23 august 2026, se împlinesc 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, acordul de neagresiune încheiat la 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
Documentul a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două regimuri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În urma înțelegerii, Polonia urma să fie împărțită, iar Uniunea Sovietică primea libertatea de acțiune asupra Țărilor Baltice, Finlandei și teritoriilor românești din est.
La doar nouă zile după semnarea pactului, la 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, declanșând cel de-al Doilea Război Mondial. La 17 septembrie, Armata Roșie a intrat în estul Poloniei.
În anul următor, Uniunea Sovietică a ocupat și anexat Țările Baltice, iar în iunie 1940 a adresat României ultimatumuri prin care a cerut cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. România, izolată internațional și confruntată cu presiunea militară sovietică, a acceptat retragerea.
Pentru teritoriul actual al Republicii Moldova, consecințele au fost profunde. Basarabia a fost încorporată în URSS, iar populația a trecut prin deportări, represiuni politice și alte politici sovietice care au marcat puternic societatea timp de decenii.
La 22 iunie 1941, România a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice, alături de Germania, urmărind recuperarea teritoriilor pierdute în 1940.
În 2008, Parlamentul European a stabilit data de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. În 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale asupra Europei.
Astăzi, 23 august rămâne o zi de comemorare a victimelor nazismului și stalinismului și un moment de reflecție asupra consecințelor pe care le pot avea înțelegerile dintre regimurile totalitare asupra popoarelor și statelor Europei.
23 august 1939 – o dată care a schimbat destinul Europei și a lăsat urme adânci inclusiv asupra teritoriului actual al Republicii Moldova.
