Cardiopatia reprezintă, conform definiției medicale, o afecțiune a inimii. Cardiopatia ischemică este numită și boală cardiacă coronariană (sau boală cardiacă ischemică), ceea ce înseamnă afectarea mușchiului cardiac (miocard). Această afectare este produsă de îngustarea sau blocarea arterelor din inima (artere coronare).
Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie ce se întâmplă atunci când mușchiul inimii nu primește suficient oxigen.
Ischemia se întâmplă deoarece la mușchiul cardiac ajunge o cantitate mică de sânge și oxigen.
Ischemia este cauzată de îngustarea sau de blocarea uneia sau mai multor artere coronare (care asigura alimentarea cu sânge a mușchiului inimii).
În multe cazuri, ischemia este o problema temporară. Inima pacientului poate primi suficient sânge prin arterele coronare afectate în timp ce pacientul se află în repaus, însă poate suferi din cauza ischemiei în timpul unui efort fizic sau în timpul unui eveniment stresant.
Atunci când inima suferă de ischemie, poate fi durere sau disconfort în piept (în cutia toracică).
Angină pectorală este termenul medical pentru această senzație din piept, care este cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau bolii cardiace coronariene. Boală arterială coronariană, numită și „cardiopatie ischemică” și „boală coronariană”, afectează milioane de oameni. Această afecțiune gravă este rezultatul depunerilor de plăci de aterom în arterele pacientului. Arterele, care la început sunt elastice și moi, ajung să aibă depuneri de placă de aterom pe pereții interiori, ceea ce înseamnă că devin mai rigide și se îngustează. Acest lucru restricționează circulația sângelui către inima pacientului, care poate ajunge să fie privată de oxigen. Depunerile de aterom ar putea să se rupă, ducând la un infarct miocardic sau la moarte subită cardiacă.
Cardiopatia ischemică (sau boală cardiacă coronariană) este un termen general folosit pentru a descrie bolile inimii cauzate de alimentarea insuficientă cu sânge a miocardului, cum ar fi ateroscleroza coronariană, angină pectorală, angină pectorală instabilă (preinfarctul) și infarctul miocardic. Potrivit specialiștilor, cardiopatia ischemică apare că o consecință a aterosclerozei coronariene, ceea ce are drept efect oxigenarea insuficientă a inimii. Cardiopatia este însoțită de angină pectorală și, într-un final, duce la infarct miocardic.
Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub numele de boală arterială coronariană și boală coronariană, intră în categoria bolilor cardiovasculare, fiind cel mai des întâlnită. Ea reprezintă un grup de boli care include angină pectorală stabilă, angină pectorală instabilă (preinfarctul), infarctul miocardic și moartea subită cardiacă.
Se crede că cardiopatia ischemică începe cu leziuni sau deteriorări ale stratului interior al unei artere coronare. Această deteriorare sau lezare determina acumularea depozitelor de plăci de aterom la locul acelei leziuni. Aceste depozite sunt alcătuite din colesterol și alte produse reziduale celulare, iar această acumulare se numește ateroscleroza. Dacă unele bucăți sau fragmente se rup, trombocitele se vor aglomera în acea zona, încercând să repare vasul de sânge.
Ateroscleroza poate fi cauzată de factori ce țîn de stilul de viață, cât și de alte afecțiuni: fumatul, colesterolul mărit, hipertensiunea arterială, diabetul.
Factorii de risc ai cardiopatiei
Factorii de risc tradiționali pentru cardiopatie ischemică sau boală coronariană sunt reprezentați de: un nivel mare al colesterolului LDL (numit și colesterolul „rău”), un nivel scăzut al colesterolului HDL (numit și colesterolul „bun”), hipertensiunea arterială, istoricul familial, diabetul, fumatul, dacă femeia se află în perioada de după instalarea menopauzei, dacă bărbatul are peste 45 de ani. Obezitatea, de asemenea, poate fi un factor de risc pentru cardiopatie ischemică sau boală cardiacă coronariană.
Componentele sindromului metabolic, cum ar fi diabetul de tip 2 și obezitatea, sunt legate de un risc mai mare de a dezvoltă boală cardiacă coronariană sau cardiopatia ischemică.
Persoanele cu diabet ar trebui să fie pregătite din timp, pentru a-și reduce riscul de boală coronariană sau cardiopatie ischemică și ar trebui să urmeze recomandările medicului.
Un nivel mare al colesterolului în sânge crește șansele că plăcile de aterom să se acumuleze și să se depoziteze în vasele de sânge ale inimii, făcând astfel că ateroscleroza să fie mai probabilă.
Atunci când nu hipertensiunea arterială (sau tensiunea arterială mare) nu este ținută sub control, ea va provoca îngroșarea și îngustarea arterelor, reducând astfel fluxul de sânge către inima.
Fumatul crește riscul de boală coronariană sau cardiopatie ischemică. Tutunul, implicit fumatul, poate crește inflamatia și poate determina că un volum mai mare de colesterol să se depună în arterele coronare. De exemplu, o femeie care fumează 20 de țigări pe zi este de 6 pri mai predispusă să dezvolte cardiopatie ischemică (ori boală arterială coronariană) decât o femeie care nu a fumat niciodată. Bărbații care fumează cu regularitate sunt de 3 ori mai predispuși să dezvolte cardiopatie ischemică (boală coronariană), comparativ cu bărbații care nu au fumat niciodată.
Stresul emoțional pe termen lung și stresul mental au fost factori legați de o deteriorare a arterelor, așa că sunt un factor de risc în cardiopatia ischemică.
Limitarea consumului de alcool sau chiar renunțarea completă la alcool poate ajută în ceea ce privește reducerea riscului de cardiopatie ischemică.
Lipsa activității fizice sau dacă persoană nu face exerciții fizice în mod regulat crește riscul de cardiopatie ischemică, la fel că și dietă necorespunzătoare.
Factorii genetici
Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, crește riscul de cardiopatie ischemică, însă mai există și alți factori de risc implicați în apariția bolilor de inima. De exemplu, factorii genetici: dacă ai un părinte care a dezvoltat o boală coronariană înainte de vârstă de 60 de ani, acest lucru îți crește riscul de a dezvoltă cardiopatie ischemică.
Aveți grijă de sănătatea inimii DVS.
Dr. Luminița Suveică
