Vocea Basarabiei: Sunt 9 luni de când conduce Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în guvernul Recean este, de asemenea, vicepremier, este și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, partid aflat la guvernare cu 63 de mandate în parlament, oaspetele emisiunii de astăzi este ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Vladimir Bolea. Mulțumim mult că ați revenit la Vocea Basarabiei!
Vladimir Bolea: Mulțumesc pentru invitație! Am ascultat, se tot adună titlurile…
Vocea Basarabiei: Așa este. Vă felicităm, pentru că la un moment dat va fi plin coșul cu mere, așa e?
Vladimir Bolea: Sper să reușesc la un moment dat să încep să povestesc despre rezultate și tot așa să fie multe.
Vocea Basarabiei: Noi o să vă mai invităm ca să ne vorbiți și despre rezultate. Dle ministru, sunt multe lucruri de discutat și pentru agricultori, și pentru consumatori, acum mă gândesc că ceapa a ajuns să coste aproape 30 de lei, de ce e atât de mare prețul la ceapă?
Vladimir Bolea: Cererea și oferta, este cerere foarte mare, Ucraina era un mare producător de legume, noi vorbim despre zonele care au fost bombardate, distruse și, practic, acest lucru nu a putut să nu influențeze piața fructelor și legumelor din Ucraina și ea dintr-o țară tradițional exportatoare inclusiv de pepene verde, în premieră, anul trecut noi am exportat pepene verde. În plus, iarăși, noi vorbim despre ceapă, un produs social important, el este practic pe tot lanțul său verificat ca să nu fie mai mult de 20% adaos comercial și producătorilor noștri autohtoni acum le este mult mai convenabil să-l dea la export, decât să-l vândă cu un preț controlat de stat, așa că fiecare băț are două capete. Dacă ceva pe dimensiunea controlului de stat din punct de vedere administrativ intervine într-un mod brutal, atunci practic reduce din profitul pe care îl poate avea un comerciant, el o să prefere să se ducă pe alte piețe.
Vocea Basarabiei: Dar per ansamblu prețurile la legume, la fructe, în general la produsele din agricultură vor fi stabile?
Vladimir Bolea: Da, eu cred că sunt stabile și, în plus, la unele tipuri de produse au scăzut foarte mult. Noi vorbim despre materia primă, vorbim despre cereale, prețurile au scăzut brusc.
Vocea Basarabiei: Asta e următoarea problemă pe care voiam s-o abordăm.
Vladimir Bolea: Noi nu o să resimțim foarte mult această scădere la materia primă, noi o procesăm foarte puțin, dacă noi am procesa tot grâul acesta, chiar inclusiv cu 3,30 lei, decât să-l dăm la export, să-l procesăm pe intern, să producem făină, pâine și alte tipuri de produse ar fi fost mult mai benefic măcar pentru cetățenii Republicii Moldova, dacă nu și pentru producătorii agricoli.
Vocea Basarabiei: Criza provocată de cerealele din Ucraina se intensifică, nemulțumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est, care își văd afacerile afectate de afluxul de cereale ieftine din Ucraina, iar asta erodează bunăvoința politică de care Ucraina are mare nevoie, transmite Bloomberg. Cum pot fi ajutați fermierii din Republica Moldova afectați de multiple crize, crize care au avut loc anul trecut și ei au nevoie de ajutor ca să depășeascăaceastă lovitură cu prăbușirea prețurilor?
Vladimir Bolea: Eu aș vrea să împărțim discuția în două părți. Când vorbim despre ucraineni, eu cred că noi trebuie toți, toată lumea civilizată să susținem absolut necondiționat Ucraina, fără niciun fel condiții, dar absolut fără niciun fel condiții.
Vocea Basarabiei: Deci, solidaritatea să se manifeste și în continuare?
Vladimir Bolea: Da, ea trebuie să fie absolută! Nu există că noi suntem un pic solidari, un pic nu suntem solidari, pentru că acești oameni astăzi pentru libertatea noastră plătesc cu viața lor, dar nu există nimic mai scump pe această lume din momentul nașterii decât viața unui om.
Vocea Basarabiei: Eu am citat din ceea ce au transmis cei de la Bloomberg.
Vladimir Bolea: Eu înțeleg, dar eu vreau să fie foarte clară poziția pe care o am eu, deci nici nu vreau măcar să începem să discutăm negocieri din nu știu ce capete. Și aici în foarte multe cazuri simt și urma structurilor străine care sunt interesate în promovarea intereselor statelor agresoare și-i mult mai complicat totul. Din acest considerent, eu chiar și când ne întâlnim cu agricultorii, practic nici nu accept măcar să începem negocieri sau discuții în materie de susținere a ucrainenilor și nici când mă întâlnesc cu structurile internaționale. Noi în Moldova nu vorbim în sens metaforic că cineva moare pentru noi, dar ei mor la propriu și, din acest considerent, noi le acordăm susținerea deplină indiscutabil. Acum ce ține de ceea ce putem noi să facem pentru agricultorii din Republica Moldova. Evident că noi avem parcursul nostru de apropiere de Uniunea Europeană, el este prea scurt, ca noi să putem să vorbim cu dimensiunea Uniunii Europene de susținere directă cum au luat decizia, chiar dacă într-o cantitate mult mai mică financiară pentru Polonia, România, Bulgaria. Evident că Republica Moldova a cerut și noi am fost incluși, numai că atunci când a avut loc Consiliul de Miniștri s-a luat decizia că noi nu putem primi bani din bugetul acesta comun al Uniunii Europene din simplul motiv că noi nu suntem membri și noi nu am contribuit cu nimic. Deci, statele votează orice ajutor, pentru că toți contribuie, reieșind din formule de calcul ale Uniunii Europene, după care reieșind din problemele și situațiile reale create, practic se fac plățile respective. Săptămâna trecută, noi am avut o ședință cu șefii direcțiilor agricole la nivel de raioane din Republica Moldova pentru a face o analiză în discuțiile cu agricultorii, căci noi nu avem încă digitalizate aceste date, câte cereale noi mai avem pe stoc.
Vocea Basarabiei: Și astăzi nu e cunoscută cantitatea cerealelor care sunt în stoc?
Vladimir Bolea: Noi n-o cunoaștem, noi avem programată o ședință cu prezența fizică a șefilor direcțiilor din dimensiunea agricolă din Republica Moldova și ei au unul dintre obiective să vină să ne informeze cam despre câte cereale este vorba, pentru că de-a lungul timpului marea majoritate a agricultorilor din Republica Moldova sau mulți dintre ei, urmează încă să constatăm această cifră, și-au vândut cerealele, pentru că în vară grâul era 5,10 lei, și atunci când veneau la minister și spuneau că ar fi bine noi să reeșalonăm datoriile și să așteptăm niște prețuri mai mari, ținem minte toate acele discuții, atunci noi am vorbit cu Banca Națională și cu băncile comerciale, dar, în același timp, le spuneam: „Dacă tu ai o datorie de 2-3 milioane de lei, vinde cu prețul acesta, dă-ți datoriile în, în rest, dacă îți vor mai rămâne câteva sute de tone în scopuri speculative, ca să mai joci cu niște prețuri mai mari, evident că poți să aștepți”.
Vocea Basarabiei: Dar le-ați sugerat să nu rămână în stocuri, da?
Vladimir Bolea: Nu că să nu rămână în stocuri, să nu rămână cu datorii, să-și vândă marfa, pentru că li se ofereau prețuri…
Vocea Basarabiei: Și acum am înțeles că s-au diminuat prețurile cu 30 la sută?
Vladimir Bolea: S-au diminuat drastic, de la 5,10 lei acum e 3,10-3,30 lei grâul; floarea-soarelui era 10,50 lei în vară și acum noi vorbim de 7-7,50 lei, adică sunt niște pierderi extraordinare. Repet, noi nu cunoaștem câți din agricultori au rămas cu aceste stocuri, pentru că marea majoritate totuși, pentru ca să-și închidă datoriile pe care le aveau către bănci pentru inputuri etc., practic le-au achitat.
Vocea Basarabiei: Dar acum, ținând cont de această situație, putem spune că e una catastrofală pentru agricultori?
Vladimir Bolea: Urmează să vedem, reieșind din cantitățile de cereale pe care le au și modul în care ei își administrează afacerile, pentru că dacă unul are, spre exemplu, 300 de hectare și nu a reușit să vândă nimic în toamnă și tot grâul e pe stoc, pentru dânsul este o catastrofă, dacă unul a avut, spre exemplu, 800 de hectare lucrate și a avut câteva mii de tone și le-a vândut în mare parte, i-au mai rămas câteva sute de tone pe stoc cu aceste prețuri, el este pregătit pentru a începe procedura. Mai mult ca atât, toate persoanele juridice, importatorii și persoanele care livrează aceste inputuri, ei de ani de zile tradițional dau pe datorie, creditează agricultorii din Republica Moldova.
Problema aici nu e că nu ar avea de unde să ia inputuri ca să-și poată prelucra pământurile, problema e cum se vor forma prețurile și în anul 2023. Mai sunt câteva luni până la roada nouă de grâu, spre exemplu, la sfârșitul lunii iunie noi deja recoltăm culturile de toamnă care au fost semănate, rapița, grâul și evident că toată lumea este extrem de îngrijorată de formarea prețului din vară.
Noi știm că în Ucraina astăzi mai sunt încă pe stoc 30 de milioane de tone de cereale, drumurile astea maritime prin Marea Neagră sunt extrem de anevoioase și foarte grele, și sunt extrem de politizate, și noi cunoaștem că acolo-i totul foarte și foarte neclar și în fiecare zi se pot opri. Practic sunt o mulțime de întrebări la care noi nu avem răspuns, dar în aceeași parte, ca să știți, alături de agricultorii din Republica Moldova este, spre exemplu, Guvernul României, care a declarat că va da 4.000 de tone de motorină, urmează să fie o hotărâre de guvern, când va fi luată această hotărâre, noi am fost informați că, de principiu, s-a luat o astfel de decizie, când va fi luată o decizie finală și va fi hotărârea de guvern românească, noi deja avem experiența distribuției celor 6.000 de tone, noi vom elabora, chiar astăzi înainte de a venit la emisiune vorbeam cu dl Șarban, i-am spus să ridice regulamentul în baza căruia au fost distribuite, să începem să lucrăm la el și în momentul în care vom ști că deja se dă să aducem agricultorii, asociațiile și să ne așezăm la masă cu ei să vedem cum distribuim, care este algoritmul, cui dăm acest ajutor, că vorbim de consecințele secetei, că vorbim de prăbușirea prețului, adică să găsim un algoritm care să reflecte necesitățile agricultorilor și să împărțim aceste 4.000 de tone agricultorilor din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Am vorbit și eu cu unii producători și ei chiar sunt cu moralul la pământ, pentru că au sperat că vor vinde cerealele la un preț bun și foarte bun…
Vladimir Bolea: Sunt de acord.
Vocea Basarabiei: Știți cum mai spun ei, noi suntem cei care hrănim țara, ar trebui și autoritățile cumva să ne vină acum în ajutor, când ne este greu și foarte greu? Și acum carburanții se scumpesc, ați văzut că iarăși vin anunțurile acestea că prețul e în creștere.
Vladimir Bolea: Am văzut și eu, dar asta nu vine, pentru că se întâmplă ceva în plan nici măcar regional, a fost luată decizia la nivel de OPEC de micșorare a cantității de petrol care este produsă și noi vorbim de aproximativ un milion de barili de petrol zilnic s-a micșorat cantitatea extrasă și vândută pe piață, evident ca să nu permită prăbușirea prețurilor. Deci, noi vorbim despre niște jocuri globale în care Republica Moldova evident că este unul dintre personajele care au numai de suferit.
Practic, acum noi vorbim despre o extracție mai mică de petrol, care desigur că va duce la o cerere mai mare pe piață cu o ofertă mai mică.
Vocea Basarabiei: Dar Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii ce soartă are?
Vladimir Bolea: Vorbiți despre AIPA?
Vocea Basarabiei: Da.
Vladimir Bolea: În ce sens ce soartă are? Este în continuă dezvoltare, până la etapa actuală din acel 1 miliard 423 de milioane de lei datorie care erau la data de 1 ianuarie, AIPA astăzi m-a informat că au făcut plăți de 323 de milioane de lei și noi vorbim despre un efectiv de 50 de oameni. Deci, ei au 22 de locuri vacante, eu cred că atât de eficient ca acum…
Vocea Basarabiei: Tocmai asta am vrut să vă întreb, de 9 luni de când sunteți ministru încă nu s-a reușit reformarea acestei entități? 22 de locuri vacante, asta înseamnă că la procesarea dosarelor va fi greu și foarte greu.
Vladimir Bolea: Dar se lucrează foarte bine…
Vocea Basarabiei: Și atunci, datoriile când vor fi achitate, în luna octombrie, noiembrie?
Vladimir Bolea: Anul trecut, 1 miliard 200 de milioane au fost plătite în luna septembrie.
Vocea Basarabiei: Și anul acesta…
Vladimir Bolea: Anul acesta eu cred că va fi mult mai rapid, noi suntem foarte interesați și AIPA e axată pe plata cât mai rapidă a tuturor banilor, pentru că ei înțeleg cât e de complicat pentru agricultori și acești bani le vin ca o gură de aer, dar măsurile pe care noi le putem face au fost făcute. În primul rând, noi avem un buget auster și ca să vorbim despre urgentarea analizei dosarului trebuie să vorbim despre mai mulți oameni și atunci, noi deja pe interior am găsit 243 de funcții în Ministerul Agriculturii, în instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii pe care noi le-am convertit în 75 de funcții pentru AIPA. Deci, 243 de funcții le-am convertit. De ce 243? Pentru că erau cu salarii de 3.000-4.000 de lei și aici totuși sunt un pic mai mari și noi le-am convertit în 75 cu salariu mediu pentru AIPA, deja hotărârea de guvern este pregătită, urmează să fie votată și finalizată.
Vocea Basarabiei: Când o votați, la următoareaședință?
Vladimir Bolea: Nu știu dacă va fi gata pentru următoarea ședință, dar cât de curând va fi votată. A contat foarte mult identificarea surselor interne, pentru că noi întâi ne-am orientat intern, nu există la Ministerul Finanțelor bani și atunci, noi am mers pe interior și am identificat. Apropo, procesul acesta atât de eficient a început să fie, pentru că noi mai creăm o agenție tot din sursele interioare de îmbunătățiri funciare. Adică, practic, noi mergem pe metoda intensivă decât pe cea extensivă, e ușor să faci multe lucruri când ai bani, e mai greu când nu ai și atunci devii mai econom și mai rațional. Asta este una și a doua – noi mergem pe ideea de majorări salariale, noi am cerut la următoarea rectificare bugetară și am avut o ședință la nivel de guvern când încă era dna Gavrilița, în ianuarie, când am avut prima ședință, de aceea și am mers pe dimensiunile acestea două și a doua majorare de salariu cu un minim de 5.500 de lei pentru fiecare angajat și la următoarea rectificare de buget noi am cerut suma de 14 milioane de lei, ca să avem fondul de salarizare majorat pentru AIPA. Eu cred că cu aceste două componente locurile de muncă în AIPA vor fi completate.
Vocea Basarabiei: Vor fi mai motivați angajații ca să muncească?
Vladimir Bolea: Da, pentru că nu este normal ca un angajat de la AIPA să aibă un salariu de 5.500-6.500 de lei. Sunt oameni care administrează și lucrează foarte profesionist să știți că pe fundalul la toate evenimentele care se întâmplă astăzi cu CNA, cu arestările, cu reținerile etc., lucruri pe care noi le salutăm, adică de fiecare dată când…
Vocea Basarabiei: Salutați acțiunile CNA, nu salutați și acțiunile celor care comit ilegalități.
Vladimir Bolea: Ale CNA-ului, desigur, pentru că fiecare om trebuie să conștientizeze că dacă îți pare salariul mic, da, trebuie să vii să ceri, să demonstrezi nici nu trebuie măcar, căci ministerul este conștient că salariile sunt foarte mici, dar nu trebuie să pui mâna. Acesta este sensul. Și atunci, acolo unde nu e al tău e al statului, e a agricultorului și practic aceștia sunt banii lui și noi considerăm că în momentul în care se vor începe angajările, să fie angajați acolo unde se fac analizele dosarelor, în primul rând, acolo unde se fac administrări și autorizările de plăți, pentru că ei mai fac și vizite în teritoriu, că trebuie să se confirme că dacă e de tractor, că el există, dacă e de o hală, ea, există, e trebuie măsurată, analizat proiectul-studiu practic, și a fost, iarăși s-a finalizat acum un audit în contextul la toate evenimentele care au loc și au conștientizat că, da, la AIPA structurile funcționează bine și ei sunt foarte bravo.
Vocea Basarabiei: Și numărul de dosare era în creștere?
Vladimir Bolea: Noi am avut în 2022, în premieră, cel mai mare număr, 16.200 de dosare.
