VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Vitalie Gorincioi: Cumpărătorul din Rusia caută produsul nu pentru că e din R. Moldova, dar pentru că ceea ce scriem noi „MOLDOVA UN GUST DEOSEBIT” corespunde cu realitatea

Vocea Basarabiei: Discutăm cu fostul ministru al agriculturii și industriei alimentare, actualmente președinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” , Vitalie Gorincioi. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la această emisiune acum, în toiul sezonului de recoltare. Ce ne puteți spune despre starea de spirit, în primul rând a celor care lucrează în agricultură, ca după asta să putem aborda și problemele cu care se confruntă agricultorii, dar mai cu seamă cei care sunt antrenați în această ramură a agriculturii – producerea și exportarea fructelor?

Vitalie Gorincioi: Da, într-adevăr, suntem în toiul recoltării, și nu numai a fructelor, ci și a strugurilor de masă, a strugurilor tehnici și a celorlalte culturi agricole. Vorbim de cultura mare, dacă vorbim de porumb, de floarea-soarelui, pregătirea solului pentru însămânțarea culturilor de toamnă. Deci, e toamnă într-un cuvânt spus.

Vocea Basarabiei: Și toamna se numără bobocii.

Vitalie Gorincioi: Mulți spun că toamna se numără bobocii.

Vocea Basarabiei: Am înțeles că sunt trei organizații specializate, care insistă să fie declarată stare de urgență în agricultură. Vă rog să ne explicați de ce e această insistență și o să facem trimitere, e vorba despre Federația Națională a Fermierilor, Asociația „Moldova Fruct” și „Forța Fermierilor”, dacă nu greșesc. Aceste trei entități pun presiune astăzi pe guvernare, da?

Vitalie Gorincioi: Sunt trei cerințe care i-ar interesa pe majoritatea producătorilor agricoli.

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă stare de urgență în agricultură?

Vitalie Gorincioi: Stare de urgență doar din considerentul ca acei care au luat credite să le poată reeșalona. Iată de ce se pune întrebarea.

Vocea Basarabiei: Și pentru asta e nevoie de stare de urgență în agricultură?

Vitalie Gorincioi: Da, unele bănci așa și spun, mai ales băncile care au capital străin spun că lor nu le permit fondatorii să reeșaloneze creditele, dacă este anunțată stare de urgență, pentru că în alte cazuri prestatorii de inputuri, de servicii sunt tot aceiași agenți economici. Și dacă noi punem întrebarea că nu ne achităm pentru inputurile luate, la anul n-au să ni le aducă, n-au să ni le dea și îi ducem la faliment și pe ei, cu toate că o parte dintre ei mai merg în întâmpinare, mai reeșalonează, mai fac cumva niște reduceri. Iată din aceste considerente și noi parcă nu înțelegem de ce Ministerul Justiției este împotrivă ca să fie anunțată această stare de urgență în agricultură, nu știm ce ar pierde țara din asta. Eu dimpotrivă mă gândesc că și partenerii de dezvoltare poate ar sări să acorde un ajutor, pentru că se face o evaluare a pierderilor, deoarece avem câteva raioane care au fost grav afectate de secetă, de aceea sunt și plantații multianuale care au fost afectate, unde nu este irigare, pentru că majoritatea celor care au sisteme de irigare au cheltuit bani enormi pentru ele. Într-adevăr, n-au fost ploi până nu demult, dar noi așa suntem deprinși, dacă a tras o bură de ploaie, gata, am și uitat de irigare.

Vocea Basarabiei: Cereți stare de urgență în agricultură, fapt ce ar permite, în primul rând, mai multe facilități fiscale fermierilor, producătorilor agricoli afectați, amânarea plăților scadente pentru creditori, dar și adresarea către partenerii externi pentru identificarea resurselor financiare și, totodată, ziceți că lansați o ultimă invitație către șefa executivului pentru o întrevedere și dacă nu ajungeți să protestați, cum e?

Vitalie Gorincioi: Întrebările acestea nu le hotărăște Gorincioi ca președinte al asociației. Dacă vorbim despre asociația noastră, le hotărăște consiliul, pentru că în ședință au participat membrii consiliului, dar dacă m-ar auzi cineva că, iată, în toiul recoltării ne ducem să blocăm drumurile, lumea ar zice că Gorincioi e nebun, pentru că acum noi suntem concentrați pe aceea că trebuie să recoltăm tot ce am pus și ne străduim să fim auziți. Eu cred că până la urmă, din câte sunt eu informat, se pregătește o întâlnire cu dna prim-ministru.

Vocea Basarabiei: Când va avea loc sau încă nu cunoașteți?

Vitalie Gorincioi: Nu știu, cred că trebuie să anunțe ei. Lunea trecută când parcă eram înțeleși să ne întâlnim, s-a organizat ședința Consiliului Superior de Securitate la președinție și evident că dna prim-ministru a trebuit să fie prezentă acolo. Noi am vorbit și cu ministrul. Da, noi ne-am întâlnit de multe ori cu ministrul, dar sunt întrebări care să zic așa ca în popor, nu sunt de nasul ministrului.

Vocea Basarabiei: Da, dar el trebuie să le coordoneze cu celelalte structuri?

Vitalie Gorincioi: Exact. Noi am cerut ca la întâlnirea care va avea loc să fie prezent ministrul economiei, ministrul finanțelor pentru că acolo sunt stipulate toate întrebările.

Vocea Basarabiei: Și totuși, aici înțeleg că e o insistență că dacă nu se decide cum să fie soluționate aceste probleme, atunci totuși lumea va ieși în stradă?

Vitalie Gorincioi: V-am zis deja...

Vocea Basarabiei: Ați spus că în toiul sezonului agricol e greu de crezut că vor ieși producătorii să protesteze.

Vitalie Gorincioi: Nu mă împingeți să dau vorbe goale. Eu personal nu iau așa decizii, ca unul din producători n-o să ies în această perioadă la proteste. Mai mult ca atât, noi trebuie să analizăm foarte bine cine ne împinge pe noi la aceste proteste, ca să destabilizăm situația social-politică. E o situație de război, e o situație foarte grea pentru unii oameni din pătura social-vulnerabilă și noi ar trebui să ne mobilizăm și să ne ajutăm unii pe alții.

Vocea Basarabiei: Haideți să continuăm cu problema exporturilor pe piața Rusiei. Totuși, vedeți un deznodământ? Dvs. ați mai spus și cu alte ocazii că în cooperarea comercial-economică domină politicul.

Vitalie Gorincioi: Nu, eu am zis altfel.

Vocea Basarabiei: Cum ați spus?

Vitalie Gorincioi: Dacă e vorba că sunt probleme economice, adică de calitate, noi suntem gata să ne așezăm, să discutăm și să înlăturăm aceste probleme, dar dacă e o problemă politică, atunci s-o rezolve politicienii.

Vocea Basarabiei: Cum să o rezolve?

Vitalie Gorincioi: Dar ce avem noi? Noi, asociațiile, am declarat de atâtea ori că noi suntem asociații de profil, asociații apolitice.

Vocea Basarabiei: Dar vreau să vă întreb – acum mai contați pe exportul fructelor din Republica Moldova pe piața Rusiei?

Vitalie Gorincioi: Da, contăm, pentru că ne sună partenerii cu care am lucrat, rețele mari precum ar fi Magnit, Lenta, Piatiorka sau X5. Ei ne sună permanent și ne întreabă când o să le trimitem marfă.

Vocea Basarabiei: Și exportați?

Vitalie Gorincioi: Nu exportăm, dar ei cer producția noastră. Dvs. trebuie să înțelegeți că consumatorul, cumpărătorul din Federația Rusă caută această producție nu de atâta că ea pur și simplu vine din Moldova, ci de atâta că, într-adevăr, ceea ce scriem noi, sloganul nostru – „Un gust deosebit” – corespunde realității. Noi suntem siguri că avem producție de calitate, inofensivă și lipsită de orice dăunători de carantină ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Sunt contracte semnate, dar aceste contracte pot fi împiedicate ca prevederile lor să nu fie îndeplinite.

Vitalie Gorincioi: Exact, pentru că atunci când s-a început războiul în Ucraina eu știu că chiar și responsabili din Federația Rusă ne-au contactat și au zis că ei ne permit să exportăm, intrările pot fi diferite, căci mai înainte erau doar două intrări. Și noi, într-adevăr, am exportat cu cheltuieli de logistică exagerate.

Vocea Basarabiei: Am înțeles că s-au dublat, s-au triplat uneori cheltuielile.

Vitalie Gorincioi: Un camion cu cireșe se ducea cu 20.000 de dolari pe logistica de transport. Vă imaginați? Asta înseamnă că un dolar la kilogram se adăuga numai de la transport. Și toate cheltuielile le-au suportat fermierii pe spatele lor, doar nu alții le-au suportat.

Vocea Basarabiei: Dar și puterea de cumpărare a scăzut, nu?

Vitalie Gorincioi: A scăzut, dar vreau să zic că noi am exportat ca niciodată – 15.000 de tone de cireșe s-au exportat în avara anului 2022, în timp de o lună și jumătate de zile.

Vocea Basarabiei: Unde s-au exportat?

Vitalie Gorincioi: În țările CSI.

Vocea Basarabiei: Haideți să continuăm cu diversificarea pieței, căutarea piețelor de alternativă. Iată, Uniunea Europeană se arată disponibilă să ofere Republicii Moldova mărirea cotelor pentru ca Republica Moldova să-și ducă marfa acolo. Ce ne puteți spune? Am înțeles că și despre prune e vorba.

Vitalie Gorincioi: La prune noi am avut o cotă de 15.000 de tone, inițial am avut 10.000, au majorat-o cu 5.000 și a ajuns la 15.000, pentru că e așa o logică acolo, se ia media dintre ani cât a fost exportat, dar pentru anul curent ei au mărit-o la 40.000 de tone.

Vocea Basarabiei: Are Republica Moldova cantitățile acestea ca să poată acoperi cota oferită de UE?

Vitalie Gorincioi: Are chiar mai multe, o să acopere în întregime cota.

Vocea Basarabiei: Pentru că cu mere a fost alta situația, i-a oferit mai mult, și nu a putut să trimită Moldova.

Vitalie Gorincioi: Pentru că cei care negociau la vremea lor nu prea știa stânga ce face dreapta, mai bine așa să zicem, pentru că pe noi, cei care ne ocupăm de producere, trebuie să ne întrebe, nu? În Uniunea Europeană 11-12.000 milioane de tone de mere în fiecare an producere, ei se bucură să găsească și ei niște piețe unde să ducă merele, doar Polonia produce 4-5 milioane de tone. Adică rar care din țările acestea producătoare nu au și ele necesitatea de a mai exporta o parte, de atâta când ne-au dat nouă 40.000 de tone...

Vocea Basarabiei: Deci cu prunele e clar, prune va avea Republica Moldova să exporte. Mere ce cotă a oferit UE?

Vitalie Gorincioi: Mere avem cât lumea. UE ne-a oferit o cotă de 80.000 de tone.

Vocea Basarabiei: Și are s-o acopere Republica Moldova?

Vitalie Gorincioi: Cred că n-are s-o acopere, pentru că noi anul acesta, după începerea războiului am dus vreo 8.000 de tone în România, deci România ar putea să acopere această cantitate. (...)

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.