Vocea Basarabiei: Discutăm cu dl Virgiliu Pâslariuc. Am să spun mai întâi că totuși este istoric, dar este și deputat al partidului de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, mai este și membru al Comisiei guvernamentale pentru educație, cultură, cercetare, tineret, sport și mass-media. Dle Pâslariuc, a fost consemnat un an de când s-a pornit agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după un an și ceva de la izbucnirea acestui război, astăzi este clar care e locul și rolul Republicii Moldova în această regiune, în jurul Mării Negre?
Virgiliu Pâslariuc: Da, războiul este chiar la granițele noastre și, evident, acest lucru adaugă un grad destul de înalt de tensiune, dar noi trebuie să ne învățăm să trăim cu acest lucru. Bine, deja ca istoric vorbesc, noi am fost deprinși că teritoriul țării noastre, teritoriul țării române era permanent un teatru de război, nimeni nu ne întreba când venea aici să ocupe, să elibereze ș.a.m.d., cumva în memoria noastră colectivă s-a menținut această alertă permanentă, chiar tradiționala noastră urare este „Pace și sănătate!”, chiar dacă 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial noi am trăit în pace, în permanență la oameni era acest gând, fiindcă el cumva s-a sedimentat în memoria noastră colectivă. Și aceste neliniști, aceste temeri la un moment dat, nu vreau să spun că se estompează, dar oamenii se adaptează la probleme.
Vocea Basarabiei: Bine, și frica asta s-a cuibărit cumva în sufletul omului și nu mai scapă de această fobie?
Virgiliu Pâslariuc: Eu vorbesc acum despre niște mecanisme care ne permit, de fapt, să înțelegem și să ne adaptăm. Evident că foarte mult depinde de cum vor decurge evenimentele în Ucraina. După un an de război, noi avem deja anumite semne cam care va fi dinamica lucrurilor, războiul se pare că vine într-o fază de durată, într-o fază latentă. Ea probabil nu va mai fi atât de violentă, disputată cu atacuri dintr-o parte și din alta, fiindcă frontul este foarte mare și niciuna din părțile beligerante nu are acum resursele necesare ca să întreprindă acțiuni de amploare. Deci, el vine cumva într-o formă latentă, va fi un război al resurselor, va fi un război al nervilor, dar dinamica cumva deja este clară, că Rusia nu va obține ceea ce și-a dorit, de fapt, subminarea și distrugerea statului ucrainean, va exista această ripostă și treptat-treptat Ucraina va recupera acele teritorii sau o mare parte din teritoriile care au fost anexate ilegal în 2022.
Putem spune că războiul ne atinge și pe noi direct, fiindcă ceea ce vedem noi acum, aceste încercări de destabilizare a situației prin dezinformări, prin provocarea fricilor, panicii în rândul populației civile este, de fapt, unul din scopurile pe care le are o parte beligerantă față de populația celeilalte țări.
Vocea Basarabiei: Dar războiul informațional?
Virgiliu Pâslariuc: Despre războiul informațional noi am mai vorbit, el este o parte componentă, poate una dintre cele mai vizibile părți ale războiului modern. Dacă în războiul tradițional partea violentă era 80 la sută și 20 la sută era informațional, acum lucrurile sunt exact inverse. Acum partea aceasta informațională, operațiunile informaționale sunt o mare parte, 80-90 la sută din război se duce în acest domeniu. De aceea, noi putem spune că războiul ne atinge și pe noi direct, fiindcă ceea ce vedem noi acum, aceste încercări de destabilizare a situației prin dezinformări, prin provocarea fricilor, panicii în rândul populației civile este, de fapt, unul din scopurile pe care le are o parte beligerantă față de populația celeilalte țări.
Vocea Basarabiei: Dar ce ar însemna o populație care trăiește cu frică, dezamăgită total? Iată cui i-ar conveni ca spiritul acesta de dezamăgire să se întețească?
Virgiliu Pâslariuc: Agresorilor, evident, fiindcă agresorii nu te sperie acum doar cu tancul, evident că partea violentă este importantă, dar cel mai mult ei acționează asupra mentalului, asupra psihicului, ei încearcă să facă astfel ca populația statului cu care se luptă să capituleze mental, deci, paralizându-i voința, să facă niște lucruri pe care ea nu dorește să le facă. De aceea am spus că rezistența acum este, întâi de toate, una mentală, noi trebuie să ne învățăm să vedem unde este fake-ul acesta, unde este dezinformarea, unde se încearcă să se inducă lumea în eroare, fiindcă se creează o imagine falsă asupra lucrurilor ca să paralizeze voința populației civile.
Rezistența Ucrainei, depărtarea de baze nu-i permit Rusiei acum să intervină direct militar, dar, în schimb, se încearcă acțiuni de destabilizare prin diferite metode.
Vocea Basarabiei: De ceva timp se vorbește dacă ar putea sau nu fi atrasă Republica Moldova în acest război și dacă da, cui i-ar conveni? De ce se răspândesc și aceste zvonuri că în imediata vecinătate a Republicii Moldova, pe segmentul transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean ucrainenii își aduc mai multă muniție, forță acolo, pe de altă parte, Rusia continuă să spună că își va apăra cetățenii oriunde s-ar afla aceștia? Și iată cresc tensiunile în societate, crește și frica, chiar dacă sentimentul fricii e mare, oricum, el încă se mai intensifică.
Virgiliu Pâslariuc: De asta și spun că noi practic deja suntem în acest câmp, fiindcă bătăliile se duc nu atât pe câmpul de luptă, cât pentru mințile oamenilor. De aceea, când guvernul nostru spune că noi ținem situația sub control, el, de fapt, dă de înțeles că lucrurile sunt controlabile la nivelul militar, noi nu avem acum un pericol direct de invazie militară. Și înțelegem de ce, rezistența Ucrainei, depărtarea de baze nu-i permit Rusiei acum să intervină direct militar, dar, în schimb, se încearcă acțiuni de destabilizare prin diferite metode. În primul rând, prin propagandă, prin media, prin încercarea să mobilizeze anumite grupări, cum am văzut că se întâmplă. Evident că ele nu reușesc, fiindcă aici este deja vorba despre o acțiune a statului care ține sub control, și ei au arătat acest lucru, dar este important să țină în permanență în tensiune populația, acesta este scopul agresorilor, să țină în tensiune populația ca, inducând acest sentiment de permanentă frică, să-i paralizeze voința și s-o facă să cedeze la un moment dat.
Vocea Basarabiei: Ce spune Moscova prin vocea mai multor politicieni? Că în caz dacă va fi atacată Transnistria, asta înseamnă că va fi atacată Rusia și aceste declarații sunt citite aici la Chișinău în mod diferit.
Virgiliu Pâslariuc: În primul rând, Transnistria este parte a Republicii Moldova. Interesul autorităților, interesul întregii societăți este să mențină pe teritoriul nostru pacea. V-am mai spus, aceasta este, de fapt, una din funcțiile esențiale ale statului - asigurarea securității cetățenilor. De aceea orice relație pe care o avem noi cu cetățenii noștri de dincolo trebuie să se facă pe o platformă de negocieri, pe o platformă de înțelegeri reciproce așa cum s-a făcut până acum. Nicio modalitate și aplicare a forței nu este salutată nici de o pate, nici de cealaltă, noi trebuie să găsim pașii de reglementare pașnică. Aceasta este și o prioritate a guvernului, dar și o politică a statului, despre asta nu o dată au declarat și președintele țării, și primul ministru, și speakerul parlamentului.
Da, războiul este la graniță, dar noi știm că armata ucraineană a fost nevoită să disloce trupe în apropierea segmentului transnistrean al Republicii Moldova. Această tensiune există, dar acum ea este menținută în mod artificial, mai ales de o parte beligerantă, ca să ațâțe spiritele.
Vocea Basarabiei: Armata a 14-a este garantul păcii în stânga Nistrului. Despre asta acum vorbesc autoritățile de la Tiraspol, iarăși, mulți cetățeni se întreabă: chiar să fie armata Rusiei acum garantul păcii în estul Republicii Moldova?
Virgiliu Pâslariuc: Garantul păcii este, în primul rând, bunăvoința și nedorința de a aplica forța, garantul păcii este această dorință de a dialoga în permanență în formatele care sunt posibile, care dau rezultate. Noi în permanență vedem că se întâlnesc oficialii de la Chișinău cu reprezentanții regimului de la Tiraspol și discută problemele care sunt importante pentru a menține regiunea în stare de pace, fiindcă tensiuni există și de o parte, și de alta. Da, războiul este la graniță, dar noi știm că armata ucraineană a fost nevoită să disloce trupe în apropierea segmentului transnistrean al Republicii Moldova. Această tensiune există, dar acum ea este menținută în mod artificial, mai ales de o parte beligerantă, ca să ațâțe spiritele, că, de fapt, și din declarațiile care vin atât din partea oficialilor noștri, cât și din partea ucrainenilor, cât și din partea serviciilor de inteligență din Occident reiese că nu există acum premise de escaladare, chiar dacă cineva tare mult își dorește acest lucru.
Vocea Basarabiei: Și totuși, să vă întreb și ca istoric - o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova poate fi un garant al păcii?
Virgiliu Pâslariuc: Evident că nu este un garant, este o chestie anticonstituțională și, de fapt, există angajamentele acestea de la Istanbul încă din 1999, când Rusia a spus că își va evacua trupele și munițiile. Ele și-au îndeplinit misiunea, acum de facto este un contingent de menținere a păcii, dar, repet, unul din obiectivele și căile de facto de soluționare a conflictului este scoaterea acestor contingente ale armatei Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, care, bine, sunt nominale, dar ele există.
Noi suntem teritoriu suveran, nu pot exista pe teritoriul Republicii Moldova, stat suveran și independent, trupe străine sub orice formula n-ar exista!
Vocea Basarabiei: Dorin Recean, premierul proaspăt venit în această funcție spunea că printre prioritățile celor care sunt la putere astăzi trebuie să fie și demilitarizarea regiunii din stânga Nistrului și imediat au venit reacții bolnăvicioase și de la Tiraspol, și de la Moscova.
Virgiliu Pâslariuc: Fiindcă nu putea fi altfel, aceasta a fost politica consecventă a statului Republica Moldova de la ‘92 încoace. Noi suntem teritoriu suveran, nu pot exista pe teritoriul Republicii Moldova, stat suveran și independent, trupe străine sub orice formula n-ar exista, că nouă ni se spunea permanent că ele sunt mai mult sau mai puțin nominale, au menirea să mențină acele...
Vocea Basarabiei: ...să asigure securitatea depozitului de muniții de la Cobasna.
Virgiliu Pâslariuc: Asta este o problemă, fiindcă acolo într-adevăr trebuie securizat acest spațiu, dar există alte mecanisme. Și Republica Moldova permanent pedalează pe acest lucru - există alte mecanisme pe care noi le putem schimba, nu neapărat trebuie să existe trupe armate ale Federației Ruse, dar este important la nivel simbolic, în primul rând, ca să se asigure suveranitatea, că statul Republica Moldova este, de fapt, și pe acest teritoriu suveran.
Vocea Basarabiei: Dar când și cum ar începe acest proces de demilitarizare a regiunii transnistrene, dacă Rusia este în război cu Ucraina?
Virgiliu Pâslariuc: Asta este una din probleme, că după 24 februarie 2022 lucrurile s-au schimbat radical, noi deja ne aflăm într-o altă realitate, inclusiv realitate geopolitică. Probabil din dorința de a schimba ordinea mondială, așa cum și-a exprimat-o președintele Putin, asta se întâmplă. Noi acum nu avem niciun fel de garanții de securitate, întregul sistem de securitate colectivă europeană trebuie schimbat, el nu mai funcționează, așa cum nu mai funcționează, după părerea mea, nici CSI-ul. El a fost practic anulat prin atacul Federației Ruse, care era un membru fondator al CSI, asupra altui membru fondator al CSI. Gata, dacă s-a ajuns la starea de beligeranță, chiar dacă ei o numesc altfel, oricum nu mai funcționează. Deci, întregul sistem de securitate trebuie schimbat, evident că este nevoie aici de un efort al întregii comunități internaționale și aici este întrebarea - ce loc va fi rezervat Republicii Moldova în acest sistem de securitate?
Noi ne dorim ca Republica Moldova să se regăsească într-un sistem de securitate, inclusiv în cadrul Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Dar ce loc și-ar dori Republica Moldova?
Virgiliu Pâslariuc: În primul rând, noi ne dorim așa cum au declarat și oficialii, și președinta Maia Sandu, dar și rezultatele scrutinelor recente arată că, de fapt, noi ne dorim ca Republica Moldova să se regăsească într-un sistem de securitate, inclusiv în cadrul Uniunii Europene. Noi mizăm foarte mult pe această colaborare, noi ne dorim să facem parte din lumea liberă, fiindcă, din păcate, iarăși memoria noastră colectivă ne arată că noi doar am fost și noi cândva de partea cortinei de fier care se oprea la Prut. Noi acum vrem să fim de cealaltă parte, noi nu mai putem pierde încă 70-80 de ani, noi vrem să facem parte din lumea liberă, lumea civilizată, lumea europeană, fiindcă asta este vocația noastră.
Pe mine mă miră foarte mult când membrii opoziției încep a critica, că noi începem să întărim sectorul apărării. Bine, dar voi până acum la ce v-ați gândit? Ce fel de stat ați construit voi, dacă voi nu puteți asigura securitatea cetățenilor?
Vocea Basarabiei: Dar iarăși sunt și voci care acreditează ideea că doar o integrare euroatlantică ar putea să asigure aceste garanții de securitate. Republica Moldova își dorește aderarea la Uniunea Europeană, cel puțin până în 2030 acest parcurs se va încerca să fie făcut sau să se ajungă ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Dar umbrela de securitate care va fi?
Virgiliu Pâslariuc: Deci, obiectivul major pe care noi ni l-am propus și avem girul întregii societăți, repet, în urma scrutinelor este parcursul european, integrarea europeană, în comunitatea europeană valoric și civilizațional. Este alegerea pe care am făcut-o noi. Și aici s-a deschis calea, noi am primit statutul acesta oficial de stat-candidat, vom deschide cât de curând posibil, când vom face temele noastre de acasă, negocierile, dar problema a doua, deci, ele niciodată n-au fost condiționate, că voi intrați în Uniunea Europeană, dacă veți fi membri NATO. De obicei, așa se și întâmpla, dar n-a fost condiționat, fiindcă au existat și alte state din Uniunea Europeană care nu erau parte a blocului, chiar dacă acum unele își mai revizuiesc poziția.
Vocea Basarabiei: Totuși, erau alte timpuri, nu era război.
Virgiliu Pâslariuc: Ca să fii în NATO, tu trebuie să ai un anumit standard de dezvoltare, inclusiv a forțelor armate, a securității ș.a.m.d. Noi înțelegem că aici nu suntem, dar întrebarea este: în ce măsură noi ne simțim securizați ca și forță militară? Deci, întrebarea este: dacă statul Republica Moldova poate să asigure cetățenilor săi principala cerere pe care o are societatea față de stat - asigurarea securității? Și iată aici sunt întrebări. Cum? Pe mine mă miră foarte mult când membrii opoziției încep a critica, că noi începem să întărim sectorul apărării. Bine, dar voi până acum la ce v-ați gândit? Ce fel de stat ați construit voi, dacă voi nu puteți asigura securitatea cetățenilor? Fiindcă, în primul rând, este vorba de capacitățile defensive ale statului. La oamenii noștri frica și teama vin de la aceea că nu are cine ne apăra. Și atunci, prima întrebare: ce facem, ne simțim noi oare siguri în această regiune, într-un asemenea stat care nu-și poate asigura securitatea sau este nevoie de a regândi sistemul de alianțe?
