Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre educație, despre calitatea educației, despre educație ca prioritate, despre educație și cultură cu Vladimir Guțu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Vladimir Guțu: Mulțumesc frumos pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre educație, că ea este acum cel mai important domeniu despre care se zice că trebuie să performeze, să livreze rezultate. Cum ați descrie dvs. situația din acest domeniu?
Vladimir Guțu: În genere, educația totdeauna a fost un domeniu prioritar, dar prioritatea aceasta este privită din diferite unghiuri de vedere.
Vocea Basarabiei: Adică cei de la guvernare într-un fel, cei din opoziție în alt fel, familia are și ea o privire, școala are și ea un punct de vedere?
Vladimir Guțu: În genere, ideea, pentru că și dvs. ați vorbit astăzi de calitatea educației, de fapt, astăzi nimeni nu știe precis ce înseamnă calitate în educație.
În linii mari putem spune despre sistemul educațional de calitate când avem o economie dezvoltată și societate dezvoltată, dacă nu le ai, atunci tu poți să lauzi învățământul cât vrei
Vocea Basarabiei: De ce nu ar cunoaște lumea ce înseamnă această calitate a educației?
Vladimir Guțu: De-atâta că indicatorii pot fi foarte vagi sau foarte concreți. Deci, dacă în linii mari putem spune despre sistemul educațional de calitate când avem o economie dezvoltată și societate dezvoltată, dacă nu le ai, atunci tu poți să lauzi învățământul cât vrei, dar dacă lipsește rezultatul general… Asta-i o privire.
Vocea Basarabiei: Dar se crede că și o educație de calitate ar putea să ajute la dezvoltarea economică?
Vladimir Guțu: Nu că ar putea, dar chiar trebuie și, în primul rând, bun, este cunoscut faptul că un euro investit în educație dă venit 8 euro, deci un venit foarte mare, dar este și un minus aici. Din păcate, în țara noastră nimeni nu se preocupă de economia educației, nu avem niciun specialist, în țările dezvoltate sunt instituții întregi care se ocupă cu economia educației.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. de ce nu insistați ca să existe și în Republica Moldova un asemenea capitol?
Vladimir Guțu: Noi am încercat cu facultățile de economie și de la Academia de Studii Economice, și de la noi, dar ori nu prezintă interes, ori nu văd tinerii viitorul.
Vocea Basarabiei: Dar ar trebui să fie o facultate, ar trebui să fie un curs de a fi studiată?
Vladimir Guțu: Cel puțin, un curs, dar ar fi bine să fie un masterat în economia educației.
Vocea Basarabiei: Și la ce ar ajuta?
Vladimir Guțu: Economia ar ajuta foarte clar să se identifice valoarea educației și valoarea economică a educației, influența educației asupra economiei. Acum nimeni nu știe, deci nu văd, văd educația ca ceva bani în plus, dar acești economiști în educație foarte clar identifică și arată prioritățile finanțării diferitelor dimensiuni, deci dacă finanțezi dimensiunea X, printre altele, chiar finanțarea adecvată a educației timpurii în perspectivă dă un avantaj enorm, dar cine vede asta? Pentru că nu ai când să aștepți până când copiii de la grădiniță vor ajunge pe piața muncii.
Vocea Basarabiei: Dl Guțu, dar dvs. ați coordonat proiectul „Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2021-2030”, ar fi trebuit să includeți aceste aspecte în această strategie, nu?
Vladimir Guțu: Sută la sută noi chiar am inclus aceste idei, pentru prima dată în această strategie primul obiectiv strategic, că avem 7, primul obiectiv strategic ține de corelația, interferența între educație și piața muncii. Deci am propus foarte multe activități, propuneri, idei, cum de corelat aceste două entități ca piața muncii să fie interesată în calitatea educației, în specialiști buni și cum universitățile trebuie să studieze piața muncii și să înțeleagă ce fel de specialiști trebuie pe piața muncii.
Vocea Basarabiei: Ani buni s-a spus că universitățile produc șomeri.
Vladimir Guțu: În linii mari, da. Nu la toate specialitățile, dar la multe specialități, da, dar paradoxul este că peste tot sau în toate domeniile economiei naționale nu ajung cadre profesioniste, inclusiv în educație.
Vocea Basarabiei: Dar ce pregătesc universitățile, dacă nu ajung specialiști?
Vladimir Guțu: Aici sunt cred că câteva aspecte importante, o mare parte din absolvenți pleacă, o altă parte din absolvenți care nu vor să activeze în domenii unde se plătesc salarii mici și atunci ei găsesc niște activități unde salariile îs mai mari. Și aici mai este o problemă despre care numaidecât trebuie de vorbit, statului nu trebuie să-i fie frică să producă mai mulți absolvenți ai universităților, cu cât mai mare e rata cetățenilor cu studii superioare într-o societate, cu atât este mai de calitate învățământul, nu trebuie să ne temem, mai bine să ai șomer un scurt timp unul cu studii superioare, care repede își găsește un loc de muncă, decât să lipsească acest specialist. Deci, aici sunt chestii, nu poți produce fix atâția specialiști câți cere piața.
Nici nu avem explicație de ce majoritatea absolvenților de licee alegeau Dreptul sau Economia, mai ales că piața muncii nu cere atât de mulți specialiști în Drept…
Vocea Basarabiei: Bine, dar erau ani când s-a pus mult accent pe cei care studiază la Drept și Economie și au rămas alte specialități văduvite de tinerii care trebuiau sau puteau să-și facă studiile?
Vladimir Guțu: Aici aveți perfectă dreptate, aici sunt două profiluri în economie, deci, nici nu avem explicație de ce majoritatea absolvenților de licee alegeau Dreptul sau Economia, mai ales că piața muncii nu cere atât de mulți specialiști în Drept, de exemplu.
Vocea Basarabiei: Dar știți care era motivația? Că dacă mergi la Drept, atunci ai să fii judecător sau procuror și acolo ai să poți să ajungi la un trai prosper foarte repede, pentru că de ce? Pentru că mita a decis totul.
Vladimir Guțu: Da, da, eu înțeleg totul. Acum situația un pic se mai schimbă și la facultățile respective, și la Facultatea de Drept vin și absolvenți care vor cred că să fie profesioniști în drept.
Vocea Basarabiei: Cu intenții bune…
Vladimir Guțu: Cu intenții bune, nu toți, dar, hai să zicem, 15-20 de ani în urmă, eu fiind pe atunci șef de catedră, psihologii mei au făcut un sondaj, un studiu cu studenții de la Drept, practic 90 la sută din ei, dar sondajul era ascuns, ei nu înțelegeau ce întrebăm, ei au venit să studieze pentru a avea un trai ușor, a lua mită și a-și face viața frumoasă. Deci, nu aveau în cap să facă dreptate.
Vocea Basarabiei: Vreo 5 ani am mers și eu la Facultatea de Drept și am vorbit cu cei care erau atunci în anul V la universitate și i-am întrebat: ce vă doriți să faceți imediat după ce terminați facultatea? Și răspunsurile au fost: să-mi iau un apartament cât de repede posibil, să-mi iau o mașină de lux și aproape pe locul 7, 8 era să-mi fac o carieră bună.
Vladimir Guțu: Da, cam asta e, dar eu sunt aproape sigur că acum se schimbă un pic situația. Eu am văzut studenți foarte bine pregătiți, dar este și o parte, cei care vin ca să aibă o viață frumoasă în viitor, sunt de acord cu dvs.
Vocea Basarabiei: Adică a mai rămas încă acest trend că merg la Drept, pentru că dacă voi termina, voi merge în justiție, voi avea un dosar, două, trei bune și îmi rezolv toate problemele?
Vladimir Guțu: Cred că au mai rămas, dar tendința se schimbă, totuși acum este această situație cu reforma justiției, cu scandaluri, cu toate acestea care au o amprentă și asupra studenților de la Drept, ei tot se gândesc la viitor, văd ce se întâmplă și mai pun semne de întrebare.
Am fost în foarte multe țări la ore, la lecții, am proiecte, deci, calitatea studiilor generale în Republica Moldova nu este mai joasă decât în multe țări, în unele cazuri chiar e mai înaltă. Aproape toți absolvenții noștri de licee care învață peste hotare învață bine.
Vocea Basarabiei: Revenim la calitatea educației. Unde se șchiopătează mai mult și de ce? Pentru că, iarăși, dacă analizăm datele statistice, ele ce arată? Că mulți tineri care termină liceul vor să-și facă studiile peste hotare. Întrebarea e: de ce nu vor să-și continue studiile în Republica Moldova?
Vladimir Guțu: Hai să dau un răspuns poate chiar neașteptat. Eu am și cunoștințe, și experiență, și analize care este calitatea practic în toate țările Europei. Am fost în foarte multe țări la ore, la lecții, am proiecte, deci, calitatea studiilor generale în Republica Moldova nu este mai joasă decât în multe țări, în unele cazuri chiar e mai înaltă. Aproape toți absolvenții noștri de licee care învață peste hotare învață bine.
Vocea Basarabiei: Au reușite…
Vladimir Guțu: Au reușite, dar în societate s-a creat o percepție că învățământul nostru nu este de calitate și de-atâta plecăm. Cel mai interesant e că de multe ori, dacă vă uitați după Bacalaureat, ei răspund că plecăm că nu este calitativ învățământul la noi, dar ei merg cu notele de 10 pe linie, cu un nivel înalt. Deci, eu am mai multe argumente aici, că avem, dar eu vorbesc de partea plină a paharului.
Vocea Basarabiei: Dle profesor, dvs. aveți un stagiu mare de muncă…
Vladimir Guțu: Foarte mare.
Vocea Basarabiei: Și cunoașteți toate perioadele de la proclamarea independenței Republicii Moldova și până astăzi, cum s-a studiat, pe ce s-a pus preț, pe diplomă, pe notă, pe cumpărarea notei, pe cumpărarea diplomei sau pe cunoștințe, cazurile sunt multe, de la bune la mai puțin bune.
Vladimir Guțu: Hai să vă spun, de fapt…
Vocea Basarabiei: Știți că au fost ani când se zicea că și la universitate doar dacă pui bani în coperțile matricolei poți să obții diploma.
Vladimir Guțu: Chiar știu cazuri, cel puțin 20 de ani în urmă se vorbea, chiar știam niște nume de familie care erau, deci, cineva de la organizația X, acela de la universitate, era o echipă care se ocupa cu producerea, vânzarea de diplome, eu sunt sigur că acum nu este, pentru că e imposibil, diplomele sunt așa de securizate astăzi, că deodată te prinde dacă ai o diplomă falsă. Dar eu altceva vreau să spun, legat tot de calitate. Deci, eu sunt nu numai martorul, dar și persoana care a participat activ în constituirea sistemului național de învățământ după destrămarea Uniunii Sovietice. De unde am pornit noi, eu socot că noi am făcut în 30 de ani niște pași, chiar mai mult decât puteam să o facem, pentru că în ’89, ’90, ’91 n-am avut nici un specialist, nici unul care scria legi, nu scria nimeni legi, regulamente nu scria nimeni, manuale de științe, matematică nu scria nimeni. Deci, noi atunci eram o echipă de entuziaști care n-am întrebat cât o să ne plătească, n-am întrebat de salarii, pur și simplu ne-am apucat și am scris prima lege în educație în ’95, care s-a scris foarte complicat, să știți. Toată lumea astăzi vorbește de notarea în 10 puncte, nu știe multă lume că atunci era ministru dl Mătcaș, pe la 4 seara ne sună, zice că mâine la colegiu trebuie să aprobăm trecerea la 10 puncte, nu era niciun document, eu cu echipa am stat până dimineață și am scris regulamentul de trecere care este astăzi valabil.
Cred că am să mă angajez și eu după, o activitate, să scriem istoria învățământului modern, că au fost lucruri foarte interesante.
Vocea Basarabiei: Dar să ne spuneți totuși, să nuanțați, ce înseamnă sistemul de la 1 la 5 note și de la 1 la 10.
Vladimir Guțu: Bine, chestiile acestea sunt foarte relative, pentru că de la 1 la 10 este teoretic mai obiectiv, poți măsura performanțele elevului mai operațional, deși aici este un minus care pot să o spun, din păcate, de la 1 la 4 sau de la 1 la 3 nu funcționează practic, și asta e un minus al sistemului de evaluare, pentru că el tot, dacă ai 1, 2, 3 – aceasta trebuie să funcționeze. Dar aceasta e altă întrebare legată de calitatea evaluării, concepția evaluării ș.a.m.d. Dar asta a avut, eu am spus numai un element, să vă spun încă unul tare important – noi trebuia la 1 septembrie, deja a fost proclamată independența, am trecut toate, dar manualele erau încă cu Lenin, cu Partidul Comunist. Și în timp de 2-3 săptămâni am tăiat, am stat nopțile, am făcut ca la 1 septembrie deja copiii să aibă manuale. Îs chestii, acum parcă vine altă generație, care habar nu au, sau când în ‘95-’96 apare noțiunea de curriculum, asta, de fapt, schimbarea de mentalitate, acum toată lumea vorbește, dar atunci vreo 4-5 ani politicieni nu puteau spune cuvântul „curriculum”, deci, niște lucruri interesante. Eu sunt sigur că cineva, sau chiar cred că am să mă angajez și eu după, o activitate, să scriem istoria învățământului modern, că au fost lucruri foarte interesante.
Vocea Basarabiei: Dar ce ați mai evidenția atunci când o să scrieți despre istoria educației în Moldova?
Vladimir Guțu: Cel mai interesant sau complex era ideea reformei curriculumului național, reforma învățământului din ‘95, pentru că noi atunci pentru prima dată am văzut experți străini, când au venit din Anglia, Franța, de la Banca Mondială. Deci, noi niciodată n-am avut ocazia să discutăm și să vedem cum, mai bine zis ei se uitau cum judecăm noi și să știți că în unele lucruri erau surprinși că noi am avut viziuni foarte progresive în educație. Noi și atunci am vorbit despre educația centrată pe elev, deja în anii ’90, după destrămarea, iarăși despre învățare interactivă, despre învățare individualizată, despre învățare în ritmul propriu. Deci au apărut niște lucruri foarte importante și era ideea aceasta că o reformă a curriculumului era mai mult decât, asta era schimbarea de paradigme, în genere, noi trebuia să ne detașăm de învățământul, hai să-l numesc sovietic, sau învățământul centrat pe cunoaștere și voiam să ne axăm totuși pe învățământul centrat pe valori, pe competențe, voiam să venim cu standarde europene, foarte interesante lucruri erau, colaborarea cu România. Asta e o întrebare care putem discuta și trebuie de scris aparte, pentru că în România anii ‘90 sistemul de învățământ tot avea nevoie de reforme, el tot era comunist, și de preluat de la ei ceea ce ei trebuia să reformeze era nonsens și noi am venit cu o idee, idee foarte bună, cred eu, noi am stabilit coerența reformelor, deci, nu aducem ceea de ce se dezic ei, dar facem în paralel reforma curriculumului în România. Eu am fost membru al Consiliului pentru curriculum România, coleg cu Alexandru Crișan, a fost membru al consiliului la noi, deci, aveau echipe și noi corelam, uite, ca finalitățile, clasa întâi, în genere, sistemul să fie coerent, în primul rând, la finalități. Nu era ușor să faci asta, pentru că trebuia să ai și oameni.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi este o mare diferență între învățământul din România și învățământul din Republica Moldova?
Vladimir Guțu: La nivel de finalități nu sunt mari diferențe, unica diferență este în structura învățământului, noi avem 9 clase de bază, colegii din România au 8 clase obligatorii, deși ei deja ultimii ani au schimbat legislația, dar totuși…
Vocea Basarabiei: Dar treapta gimnazială e și la ei până în clasa a IX-a?
Vladimir Guțu: Ca și la noi, da, desigur. Acum nu, ei aveau treapta gimnazială până în clasa a VIII-a, acum au schimbat, dar acolo e altă problemă. Ideea care e? În țările dezvoltate învățământul obligatoriu crește, de exemplu, unele țări deja au 12 clase învățământul obligatoriu, la noi învățământul obligatoriu va fi de 12 clase pentru cei care intră acum în clasa întâi, peste 12 ani, deci sunt lucruri interesante.
