Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu dl Virgiliu Pâslariuc, deputat la al doilea mandat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate. În mai 2022, dl Pâslariuc a fost ales vicepreședintele PAS, fiind membru al partidului încă din 2016, este vicepreședinte al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, este doctor în științe istorice. Iată de ce l-am invitat astăzi la emisiune, pentru că vom vorbi și despre trecut, și despre prezent, și despre viitor. Ce sărbătoresc moldovenii pe data de 9 mai, dle Pâslariuc?
Virgiliu Pâslariuc: Moldovenii sărbătoresc mai multe lucruri pe 9 mai. Noi cred că de vreo 20, dacă nu chiar de 30 de ani discutăm despre faptul că această zi are mai multe semnificații – 9 mai este considerată Ziua Victoriei URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, 9 mai este Ziua Europei, 9 mai este ziua în care în 1877 România și-a proclamat independența. Adică sunt foarte multe registre și în societatea noastră fiecare din aceste semnificații își are valoarea sa și chiar e bine că există cumva o consonanță în societate că datele acestea istorice au importanță, dar ele totuși au importanță atâta timp cât vizează prezentul și viitorul.
Vocea Basarabiei: Vladimir Putin s-a plâns la parada de Ziua Victoriei că a fost declanșat, așa cum spune el, „un adevărat război împotriva Federației Ruse”, și el spune acest lucru la mai bine de un an, mai exact la 440 de zile după ce a lansat invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina. De ce se plânge el că cineva i-ar fi declanșat război țării sale?
Virgiliu Pâslariuc: Pentru că lucrurile nu au mers așa cum au plănuit ei, este clar că Rusia a primit o lecție în Ucraina și planurile ei au fost date peste cap, este clar că Ucraina a rezistat și va rezista și sperăm că va învinge, iar învingerea și a ucrainenilor, dar și a comunității internaționale și anume eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Federația Rusă, da, a fost și este un război de agresiune și deja acest lucru îl recunosc tot mai multe și mai multe state, inclusiv Republica Moldova. Noi trebuie să spunem lucrurilor pe nume, că în secolul XXI nu mai este loc de soluționare prin forță a diferendelor dintre state și cu siguranță noi vom avea nevoie de o nouă ordine mondială, de noi tratate de securitate colectivă, fiindcă noi am văzut deja că pacea este foarte fragilă și statele europene au nevoie totuși de o garanție mult mai mare în ceea ce privește asigurarea securității.
Vom avea nevoie de o nouă ordine mondială, de noi tratate de securitate colectivă, fiindcă am văzut deja că pacea este foarte fragilă și statele europene au nevoie de o garanție mult mai mare în ceea ce privește asigurarea securității.
Vocea Basarabiei: S-a vorbit cu mai multe ocazii că scopul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina a fost și este încă probabil de a face Rusia Mare în hotarele fie ale Imperiului Rus, fie în hotarele Uniunii Sovietice concomitent cu crearea unei entități căreia conducerea actuală a Federației Ruse îi zice „lumea rusă”. În opinia Moscovei, pentru că am auzit mai mulți demnitari de la Moscova care spuneau că și Republica Moldova e parte a „lumii ruse” sau că trebuie să facă parte din această „lume rusă”, l-am auzit inclusiv pe patriarhul rus Kiril care vorbea despre Republica Moldova ca parte a „lumii ruse”. De ce se insistă pe aceste mesaje dacă Republica Moldova împreună cu Ucraina au declarat că viitorul lor trebuie să fie în Uniunea Europeană, au obținut această perspectivă din partea Bruxelles-ului, oferindu-li-se acest statut de țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și, în paralel, Rusia insistă pe ideea că Moldova face parte din „lumea rusă”?
Virgiliu Pâslariuc: Tocmai de aceea că Republica Moldova și Ucraina și-au declarat adeziunea față de proiectul european, se și întâmplă această resuscitare a vechii idei imperiale, fiindcă noi deja observăm că după 24 februarie Rusia nu-și mai ascunde intenția de refacere și revenire la vechiul proiect imperial. Și, apropo, Uniunea Sovietică este una din fațetele acestui proiect imperial rusesc și deja chiar în discursurile pe care le au oficialii de la Moscova, ei deja nu se mai ascund. Dacă până atunci ei cumva mai mult sau mai puțin voalat discutau că „noi recunoaștem suveranitatea altor state”, acum deja aceste lucruri nu mai sunt pe ordinea zilei, ei deschis vorbesc despre necesitatea refacerii imperiului, iar imperiile se refac doar prin forță. Evident că statele, fostele colonii nu-și doresc acest lucru, evident că rezistența față de un asemenea proiect este foarte mare din partea statelor care au făcut parte din acest imperiu, inclusiv Republica Moldova, inclusiv România, statele baltice ș.a.m.d., și acest discurs imperial trebuie pur și simplu să deschidă ochii cetățenilor din Republica Moldova, ca să știe, de fapt, ce vor ei cu adevărat. Și întrebarea este dacă Republica Moldova își dorește acest lucru. Și răspunsul care vine din partea oficialilor Republicii Moldova, dar și al cetățenilor este că noi nu ne dorim refacerea acestui proiect.
Vocea Basarabiei: Dar din opoziție se fac auzite voci care spun altceva?
Virgiliu Pâslariuc: Ei tot nu vorbesc direct, ei încearcă cumva să mușamalizeze, să treacă sub tăcere faptul că există un război la graniță, el nu-l numesc război, fiindcă asta nu se înscrie în logica liniei în care se soluționează problemele în ziua de astăzi, că dacă începi să soluționezi prin război un diferend teritorial, mai ales cum face acum Rusia, ei vorbesc că, de fapt, ei încearcă să corecteze niște greșeli, cum le consideră ei, ale istoriei, evident că toate aceste lucruri trebuie spuse, oamenii trebuie să înțeleagă că intențiile Rusiei sunt foarte clare, să refacă imperiul și cetățenii din Republica Moldova trebuie să spună foarte clar că noi nu ne dorim acest lucru, noi vrem să facem parte din lumea liberă, din Uniunea Europeană și iată noi avem acum această oportunitate, ni s-a deschis, inclusiv grație războiului, trebuie s-o recunoaștem, dar este clar că acum noi ne aflăm într-o situație în care se regândește întreaga strategie de securitate postbelică, care a fost după cel de-al Doilea Război Mondial.
Oamenii trebuie să înțeleagă că intențiile Rusiei sunt foarte clare, să refacă imperiul și cetățenii din Republica Moldova trebuie să spună foarte clar că noi nu ne dorim acest lucru
Vocea Basarabiei: Și totuși, evenimentele organizare cu prilejul zilei de 9 mai au arătat că încă mai este lume nostalgică după timpurile de altă dată, rezultatele primului tur al alegerilor din Găgăuzia au demonstrat și ele anumite lucruri care ar trebui să pună pe gânduri restul cetățenilor și autorităților?
Virgiliu Pâslariuc: Într-adevăr, lumea își pune aceste întrebări și iată de ce a apărut și această idee de a-și arăta sprijinul față de vectorul de dezvoltare europeană a Republicii Moldova prin această Adunare Națională din 21 mai, fiindcă, de fapt, ideea vine de jos, oamenii doresc să arate că ei sprijină parcursul european. Noi discutăm întotdeauna cu cetățenii și ei spun: „Noi vom veni, fiindcă noi vrem tot să arătăm că ne dorim integrarea europeană”. Deci, este o manifestare democratică a expresiei voinței populare. Și noi am pierdut această șansă în anii ’90 să alegem acest vector, noi am adoptat cumva soluția sau elitele de atunci ale Republicii Moldova au adoptat soluția acestei balansări nici încolo, nici încoace, dar noi vedem că această soluție nu a funcționat, statul nostru a devenit tot mai slab, nu în ultimul rând și grație eforturilor Rusiei, pentru că Rusia își dorea fostele colonii state slabe, cu instituții slabe, care să nu poată să se apere. Vedeți acum, cum ridicăm problema securității interne în Republica Moldova, ei imediat zic: „Dar de ce voi vă înarmați?”. Nu, noi din contra, vrem să ne apărăm, fiindcă asta este una funcțiile importante ale statului, protejarea și securitatea cetățenilor. De aceea în această dezbatere națională este foarte important să arătăm sau cei care au ales vectorul integrării europene să-și arate solidaritatea și pe 21 mai să venim să arătăm că nouă ne pasă și noi ne dorim în Uniunea Europeană.
Pe 21 mai trebuie să fim solidari și să venim să arătăm că nouă ne pasă de viitorul țării și noi dorim în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: O să discutăm mai mult și despre 21 mai, și cât de importantă este această dată pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că la o săptămână distanță va fi și summitul Comunității Europeneîn Republica Moldova, pentru prima dată un eveniment de asemenea anvergură de la proclamarea independenței, dar vreau să vă mai întreb, totuși, opoziția arată că încă mai are un bazin electoral măricel. Omul simplu, ce zice, că acum se luptă prezentul cu trecutul, binele cu răul, ce luptă se dă acum?
Virgiliu Pâslariuc: Se dă o luptă pentru proiectul de viitor al Republicii Moldova. Până acum, noi cumva eram montați, inclusiv în cultura noastră memorială, spre trecut, 9 mai era văzut și în Rusia ca evenimentul crucial, care dă sens existenței acestui stat, dar noi am văzut la ce rezultat a dus acest lucru, fiindcă, de fapt, Rusia ascundea tendințele imperialiste, revanșarde, de revenire la vechiul proiect imperial rusesc. Și iată de aici vine și rezistența. Și Ucraina în 2014 foarte clar a spus că „noi dorim să mergem în Uniunea Europeană”, și Rusia i-a pus atunci în poziția de a alege – sau noi sau ei. Dacă până atunci ei mai vorbeau și față de Ucraina, și față de Republica Moldova să se poate și/și, dacă vreți în Uniunea Europeană, nu suntem împotrivă, dar să fiți și în CSI, acum retorica lor s-a schimbat, foarte clar: sau/sau. Și atunci când și Ucraina, când și Republica Moldova au declarat că „noi dorim să mergem în Uniunea Europeană”, imediat a venit această reacție. Și partidele acestea de opoziție, din păcate, iarăși se confirmă că noi avem partide geopolitice, pe dânșii nu atât îi interesează problemele acestei țări, dar să deservească interesele unui alt stat. Din păcate, asta-i sursa lor de legitimitate, ei nu au alte proiecte de prezent și de viitor pentru Republica Moldova decât acest proiect imperial, pe care îl deservesc în continuare și în lupta aceasta simbolică ei arată că, de fapt, sunt adepții acestui set de valori, dar, cu părere de rău, nu valorile Uniunii Europene și ale lumii civilizate.
Vocea Basarabiei: Dle deputat, vă întreb și ca istoric, totuși unde se termină Europa?
Virgiliu Pâslariuc: Știți, în Antichitate a fost un mare gânditor, filosof, Aurelius Augustin, și întrebarea aceasta se punea după ce a căzut Roma, când au atacat-o barbarii. Și s-a pus întrebarea: „Dar ce se întâmplă cu Imperiul Roman?” și răspunsul lui a fost că „Imperiul Roman se va termina atunci când se vor termina romanii”. Iată și la noi, Europa, de fapt, este un proiect de suflet, este un proiect mental, este o adeziune la un set de valori”. Haideți foarte pe scurt, proiectul european a fost, de fapt, un proiect de pacificare. Pe 9 mai 1950, aceeași Declarație Schuman nu era altceva decât o încercare pragmatică, practică de a împăca două națiuni care până atunci au fost rivale și care au dus la izbucnirea celor două războaie mondiale, poporul francez și poporul german. Soluția de pe 9 mai 1950, care a stat la baza creării Uniunii Europene era o soluție de pacificare, de creare a unor instituții suprastatale, la care să adere și alte state. Acest Pact al Cărbunelui și Oțelului, de fapt, este industria militară. Ei au zis că societățile lor iau sub control această industrie și creează o economie care nu va fi militarizată. Proiectul european este un proiect de pace. Ei spun: „Noi nu vom investi în armament, noi mai bine vom face comerț, vom târgui, decât să facem război”. Și acest proiect de pace care spunea că la bază să stea ideea prosperității economice și prin crearea acestei instituții, a fost o piatră de temelie, cealaltă parte a proiectului european este proiectul democratic. Noi nu ne mai dorim state totalitare, state autoritare, dar oamenii sunt în drept să-și spună părerea, deci să creeze aceste instituții. Al treilea element, și aici este legat de ceea ce se întâmplă acum, pe 9 mai, este un proiect de împăcare cu trecutul, o cultură memorialistică specială, care este bazată pe dialog și pe recunoașterea greșelilor trecutului. Noi trebuie să ne scoatem demonii trecutului care ne divizau până acum, să recunoaștem greșelile, să spunem ce am făcut rău, să ne împăcăm cu trecutul, dar acest lucru trebuie să stea la temelia viitorului. Și acest lucru, de fapt, este marea împăcare a poporului german și francez și a restului statelor, ceea ce trebuie să se întâmple și la noi. Și al patrulea element foarte important este un proiect care este dedicat drepturilor omului, susținerii minorităților ș.a.m.d., exact este acest proiect european de pace, de democrație și de împăcare.
Noi trebuie să ne scoatem demonii trecutului care ne divizau până acum, să recunoaștem greșelile, să spunem ce am făcut rău, să ne împăcăm cu trecutul, dar acest lucru trebuie să stea la temelia viitorului.
