Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care, așa cum știți, iau în dezbatere teme de actualitate cu oameni pe care-i chem din zona artei și culturii. Invitata mea din această dimineață este Viorica-Ela Caraman, redactor de carte, filolog.
Vocea Basarabiei: Viorica-Ela Caraman, bine ai venit la noi!
Viorica-Ela Caraman: Bine v-aș găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Subiectul nr. 1, de fapt, este de o bună bucată de timp ziua de 21 mai, care a adunat foarte mulți oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Eu, din păcate, n-am fost atunci în Chișinău, n-am putut să vin în Piața Marii Adunări Naționale, nu știu ce s-a întâmplat acolo, de aia o să te rog pe tine, pentru că știu că tu ai fost. Ce ai văzut acolo pe 21 mai?
Viorica-Ela Caraman: Da, am fost prezentă, am ținut să fiu prezentă, deși am observat că înainte de acest eveniment în cercul meu de prieteni și colegi nu s-a prea discutat despre ce facem cu acest eveniment. Adică am simțit cumva că nu s-a organizat o prezență in corpore acolo, cu găști, cu discursuri sau poziții, lumea nu s-a ambalat, lumea din cercul meu s-a dus pur și simplu, nu s-a discutat, dar s-a dus. Am observat, când am ajuns acolo, lume diversă și unii aveau o doză de iritare în sensul că rezonau cu ideea europeană, bineînțeles, dar rezonând de foarte multă vreme, deja era și această…
Vocea Basarabiei: Sațietate?
Viorica-Ela Caraman: Sațietate și această lehamite. Adică au venit să mai zică o dată, a mia una oară, că sunt pentru această idee. Și aceasta a fost bine oarecum, pentru că noi pe asta ne bazam, că suntem deja europeni în aspirația noastră și am venit să bifăm oarecum, adică nu am venit să obținem ceva, am venit să confirmăm un traseu pe care deja mergeam și înainte și să confirmăm această continuitate.
Vocea Basarabiei: Bine, dar autoritățile spun că era foarte important să vină oamenii anume în această zi, pentru că și cei din Europa trebuiau să vadă că noi, într-adevăr, vrem și suntem mulți cei care vrem.
Viorica-Ela Caraman: Exact. Da, acest eveniment, din punctul meu de vedere, a ținut de un protocol de comunicare între noi și Europa. Deci, da, credem ce credem, dar trebuie să vorbim despre asta, noi ne-am obișnuit să ne înțelegem între noi așa, de la sine înțelesuri – tu ce, nu vezi că eu stau aici, tu ce, nu vezi că eu aștept nu știu ce? Păi, de ce trebuie să văd, și să văd gândurile tale, mai ales? Adică e nevoie de o expresie, de o exprimare mai frecventă a pozițiilor noastre, pentru că într-o lume dinamică poate că ele se mai schimbă sau poate comunicând mai evităm din probleme. Și pentru unii am observat că a fost un eveniment superfluu, ei nu au considerat că trebuie să vină acolo, deși, da, sunt de acord cu această cale ca singura soluție de dezvoltare, dar pur și simplu nu au fost, că l-au considerat așa, un matineu național în care ne recităm poezia, avem un musafir care ne aplaudă, ne laudă și pleacă cu ideea acasă că suntem băieți buni.
Vocea Basarabiei: Acest musafir ar fi Roberta Metsola, președinta Uniunii Europene?
Viorica-Ela Caraman: Da. Nu știu, mi s-a părut că nu trebuie luat nici în derizoriu o astfel de antrepriză, dar nici neglijată, adică a trebuit să bifăm, trebuia să îndeplinim această sarcină, o prezență acolo care să confirme, care să susțină o idee, da.
Vocea Basarabiei: Era o sarcină pe care trebuia să o îndeplinim înainte de evenimentul din 1 iunie, când vor veni foarte mulți șefi de state și de guverne, adunarea aceasta…
Viorica-Ela Caraman: Da, a fost un preludiu acesta și e foarte bine că s-a organizat în felul acesta. Eu, când am ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, fără să vreau, mi-au revenit niște imagini de la 7 aprilie și am avut așa, mici tresăriri, și am fost foarte prudentă în stânga, în dreapta.
Vocea Basarabiei: Adică te temeai să nu se întâmple ceva rău sau?…
Viorica-Ela Caraman: Da, acolo tot s-au adunat oameni pentru schimbare, pentru pace, civilizație ș.a.m.d. Bine, au venit cu furia de acasă ca să-l răstoarne pe Voronin, dar aici nu a fost la fel, adică lumea a venit cu o detașare cumva rațională față de problema noastră multietnică și totul, adică am auzit replici din stânga în dreapta foarte echilibrate, de fapt, adică s-au anunțat niște provocări, unul a auzit nu știu ce. Și se întreba lumea: dar oare ceilalți patrioți unde sunt, că nu-i vedem, au promis că vin și ei? Era așa o așteptare cumva, nu doar a mea, dar am simțit și la vecini, printre cei prezenți alături astfel de întrebări și îngrijorări oarecum. Da, cred că avem un mod de întrebuințare deja al acestor provocări, sunt cumva la ordinea zilei și mă bucur foarte mult că nu s-a întâmplat nici un incident nedorit.
Vocea Basarabiei: Da, și autoritățile se temeau cumva.
Viorica-Ela Caraman: A fost o adunare atât de civilizată, eu cred că Marea Adunare Națională încă nu a văzut formatul acesta de reuniune până acum.
Vocea Basarabiei: Spune-mi, Ela, uite, autoritățile au spus și poliția a spus că la acest eveniment din 21 mai au participat circa 75-80 de mii de cetățeni, bine, e clar că n-ai cum să numeri, fiind acolo în piață, câți cetățeni sunt, dar crezi că este o cifră reală, așa, cel puțin apropiată de adevăr?
Viorica-Ela Caraman: Nu știu ce să zic, dar și imaginile filmate cu drona au arătat că a fost foarte multă lume acolo și, din ce am observat eu, inclusiv eu m-am situat în mulțime și am făcut la fel, deci, a fost un flux de vizitatori, un flux continuu, oameni care au venit și nu puteau să stea prea mult și plecau, veneau alții. Deci, în felul acesta, eu cred că s-a perindat foarte multă lume acolo, eu mă gândesc că chiar au depășit aceste cifre.
Vocea Basarabiei: Deci, numărul celor prezenți a fost suficient pentru a o impresiona pe Roberta Metsola?
Viorica-Ela Caraman: Da! Suficient și, mai ales, pentru acel număr de cetățeni prezenți acolo gradul de civilizare a fost unul remarcabil. Da, chiar sunt mândră de ce a văzut Metsola acolo și eu sunt mândră de cetățenii noștri.
Vocea Basarabiei: Da, frumoasă remarcă și mă bucur că e așa cum spui. Vreau să te întreb, pentru că eu n-am fost, iarăși, cine au fost vorbitorii și cum ți s-au părut discursurile lor? Bine, în afară de Maia Sandu și Roberta Metsola, care au vorbit, pentru că se tot vorbeacă vor ajunge la tribună niște oameni importanți, reprezentanți notorii ai societății civile care au ce să le spună oamenilor, care cumva au un soi de credibilitate și o aură, așa, ca să zic.
Viorica-Ela Caraman: Da, au mai fost invitați… Eu am ajuns acolo exact când a început discursul Maiei Sandu, care a început simplu, firesc și pe înțelesul tuturor. A fost unul foarte reușit, s-a receptat chiar bine, lumea a stat cu urechea atentă și am văzut o reverberație atât de potrivită între ce spunea Maia Sandu și reacția mulțimii, când era de strigat „Europa!” – se striga, când era de oprit se oprea, ca să continue discursul, era o liniște, din nou, foarte respectuoasă pentru cel care vorbește. Da, și a fost un discurs foarte bun, au intervenit după aceea oameni din domeniul culturii, multă lume s-a întrebat de ce acela, de ce nu altul, a fost scriitoarea Tatiana Țîbuleac, a fost maestrul Eugeniu Doga, au fost cadre didactice și vedete, Cătălin Josan, parcă…
Vocea Basarabiei: Cântărețul Cătălin Josan?
Viorica-Ela Caraman: Da. Eu nu am stat până la sfârșit, am plecat, dar am mai ascultat discursurile online și m-am gândit că unele personalități poate că nu sunt în totalitate reprezentative pentru toată masa de cetățeni prezentă acolo, dar, până la urmă, genul acesta de evenimente atrage oameni cu un anumit grad de întâmplare acolo, adică nu poți să aduci toată Uniunea Scriitorilor să vorbească despre literatura din Basarabia, care trebuie promovată ș.a.m.d., adică oricum, oricine ar fi ales, fiecare poate că s-ar fi gândit că el ar fi avut ceva de spus în plus.
Vocea Basarabiei: Dl Teo Chiriac, președintele uniunii, n-a vorbit?
Viorica-Ela Caraman: N-a vorbit, nu, n-a fost.
Vocea Basarabiei: Și n-ar putea să aibă, să zicem, ulterior un soi de mică frustrare, așa, sau să zică: dle, dar poate eu, în calitatea mea de președinte al uniunii, meritam să vorbesc acolo și, uite, nu m-au chemat?
Viorica-Ela Caraman: Cu siguranță că fiecare putem să ne gândim în felul acesta, dar a fost un moment în care pur și simplu am dat la o parte și interesele politice, a fost momentul nostru vestic de accedere la civilitate. Nu știu dacă e atât de important să vorbim despre orgoliile fiecăruia, despre interese, bun, fiecare are un interes, dar nu se poate, adică ne mișcăm în direcția aceasta fiecare, dar, când vorbim despre o comunitate și când vrem să o organizăm, trebuie să facem cumva să coincidă aceste interese și ale noastre cu ale celorlalți, atunci lucrurile se mișcă. Nu cred că s-au frustrat, s-au supărat cei care ar fi meritat de asemenea să aibă un discurs.
Vocea Basarabiei: Deci, în linii mari, a fost un eveniment reușit, cei din Europa au văzut că noi vrem să ajungem la ei?
Viorica-Ela Caraman: Da, din punctul meu de vedere, da!
Vocea Basarabiei: A fost o etapă pe care am trecut-o cu brio și acum mergem spre 1 iunie?
Viorica-Ela Caraman: Da, așteptăm, vorba președintelui Macron, să avem centrul Europei la noi acasă.
Vocea Basarabiei: Da, președintele Macron a spus că vine aici. Și acum ce ar însemna toate aceste lucruri – 21 mai, 1 iunie? Suntem pe o cale pe care nu am fost niciodată, mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană, vom fi acolo, Maia Sandu a spus, apropo, că până în 2030 Moldova trebuie să devină membru cu drepturi egale al Uniunii Europene. Cum ți se pare? Ar fi 7 ani de zile, până atunci ar trebui să fim. Ți se pare reală chestia asta?
Viorica-Ela Caraman: Am un sentiment așa, amestecat, speranță și dorință, dar, în același timp, dacă mă gândesc bine, noi suntem o țară mică, cu puțin peste 2 milioane de locuitori, cu foarte multă lume plecată peste hotare pentru munci, unii s-au stabilit de tot, dar nu pot totuși rupe legătura cu spațiul de baștină, sunt oameni care au fost plecați și au revenit, sunt oameni, pe de altă parte, peste 30 la sută din cetățenii Republicii Moldova cu cetățenie română, care circulă liber și prin România, dar și prin Europa, că mai ales de asta am vrut să avem drepturi egale cu ale românilor pentru deschiderea europeană. Deci, noi suntem de mult pe această cale și, mai ales, am luptat să ajungem aici. Mie mi se pare că a venit prea târziu această posibilitate de a avea și pașaportul european în buzunar, mi se pare real, pentru că suntem o țară mică și putem să ridicăm rapid lucrurile, dacă există voință politică, dacă există și din partea cetățenilor o asumare reală a acestui parcurs, pentru că noi încă avem foarte multe probleme la nivel de societate legate de dezbinare. Această comunicare interetnică nu este tocmai ceea ce ne dorim, deși încercăm să ne acceptăm unii pe alții, dar nu se întâmplă armonia pe care ne-o dorim. Eu locuiesc, spre exemplu, printre foarte mulți ruși, într-un bloc vechi, unde s-au înrădăcinat, s-au coalizat acolo și există schimbări de atitudine, fluxuri energetice între noi de când cu războiul, de când, iată, chiar cu această Adunare „Moldova Europeană”, adică există priviri…
Vocea Basarabiei: Dar comunici cu ei?
Viorica-Ela Caraman: Da, ne salutăm, nu avem cum, adică intrăm pe aceeași ușă în bloc, stăm ușă în ușă, am niște pensionari acolo care stau ca mobilierul în fața blocului, deci, intri-ieși, tot acolo le vezi, te mai gândești să le mai saluți sau nu, dacă ele nu s-au mișcat de ieri. Totuși, da, e nevoie să fim cooperanți și respectuoși pentru diferența pe care o purtăm fiecare dintre noi.
Vocea Basarabiei: Da, o să ajungem și la momentul acesta cu relațiile dintre etnii ș.a.m.d.
Viorica-Ela Caraman: Deci, aici mai avem de lucru, cred, aici o să ne tărăgăneze integrarea cu adevărat, mi se pare.
Vocea Basarabiei: Uite, noi am venit la această adunare, am demonstrat că vrem să fim cu Europa, dar suntem oare europeni, fiindcă deseori aud acest reproș: noi, de fapt, spunem că vrem să fim cu Europa, dar iată atunci când e vorba de comportament, de conduită, de felul cum suntem în viața de zi cu zi, aici cumva cam lasă de dorit multe lucruri și, bunăoară, aruncăm chiștoace pe trotuare sau urlăm din mașină altui șofer în trafic? Adică aici cam câți ani ar trebui să treacă ca să devenim europeni get-beget?
Viorica-Ela Caraman: Nu știu câți ani, toată viața învățăm să ne comportăm, toată viața ne întrebăm dacă am făcut bine ce am făcut și cum am făcut, dar, da, aici noi avem o imagine idealistă, așa, despre Europa și vrem acolo, vrem acolo, dar ne e foarte greu să privim și înspre noi să vedem – dacă vrem în Europa, noi cum venim acolo, cum ne integrăm? Da, prin fiecare gest pe care îl facem, adică și aceeași curățenie, dar o asumare a spațiului public lipsește la noi, a fiecărui individ, a fiecărui cetățean.
Vocea Basarabiei: Când spui o asumare a spațiului public…
Viorica-Ela Caraman: Da, tu vezi strada, trotuarul care aparține și vecinului, și mie în aceeași măsură. Dacă trecem pe acolo, în orașul nostru în care locuim și vezi o hârtie pe jos, ce te costă să o ridici?
Vocea Basarabiei: Mai arunci tu una…
Viorica-Ela Caraman: Deci, nu există această asumare. Sau există un cordon verde la blocul meu, de exemplu, și iarăși și acolo există vecini care și-au îngrădit bucățica lor dinspre geam, dar o îngrădire așa, încropită din fel de fel de materiale care numai a gard nu seamănă, dar această tendință de a privatiza, noi nu avem deschiderea, ne lipsește un pic, adică trebuie să lucrăm aici, aici ne va lua mai mult timp.
Vocea Basarabiei: Da, ne va lua mult timp. M-am plimbat și eu anul acesta prin Europa și nu prea am văzut așa, cineva la un bloc să-și adjudece o bucată de teritoriu din fața blocului și să-l îngrădească cumva, cum se face la noi sau să facă anexe la blocuri, n-am văzut așa ceva acolo.
Viorica-Ela Caraman: Chiar am avut un conflict cu o vecină cu care stau ușă în ușă, s-a dus ea să sape niște lalele pe care eu le-am pus în acel cordon comun, adică le-am plantat acolo, pentru că mă gândeam că ar fi frumos, vine primăvara, să văd ceva colorat peste geam, dar ea a zis că stau mai bine în grădina ei îngrădită. Bine, dar eu ce am cu grădina dvs.? Adică, nu știu… „Dacă v-ați gândit, trebuia să-mi spuneți și mie că faceți asta”, dar s-au dus direct cu hârlețul și eu am ieșit după ele să le întreb ce fac, două vecine. Deci, asta e. Acum mă pun rău și cu vecinele cu această ocazie, dar s-au pus ele rău cu mine înainte de asta.
Vocea Basarabiei: Ca să încheiem cu 21 mai, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a venit cu o reacție după această zi și a zis așa: „acțiunea sub genericul „Moldova Europeană” s-a transformat într-o acțiune de partid organizată din banii publici”. Cam cum vezi această declarație a PSRM?
Viorica-Ela Caraman: Luptă politică în continuare. Ce să zic? Noi dacă am ales-o pe Maia Sandu drept președinte, da, a venit dintr-un partid, nu ne putem extrage și sustrage acestui registru politic al funcționării unui stat, dar aici nu am avut nici alegeri, nici alte competiții electorale, mă rog, de împărțeală între partide a ceva, a unor funcții, adică nu era cazul unei polemici, să vină opoziția. OK, noi cunoaștem foarte bine poziția lor și abia reușim să armonizăm și aceste contra-opinii parcursului de bază pentru care am optat, adică nu e cazul să dăm prea multă importanță acestor poziții care ne-au ținut în loc foarte mulți ani, decenii la rând, nu e cazul să mai acordăm atenție în direcția asta.
Vocea Basarabiei: Liderul socialiștilor, Igor Dodon, care e cercetat penal pentru trădare de patrie, o acuză pe președinta Maia Sandu, îi acuză și pe cei din PAS de uzurparea puterii în stat, politicianul Dodon susține că fracțiunea BCS va înregistra în parlament un proiect de hotărâre privind constatarea capturării statului de către PAS. Știi că despre statul capturat se vorbește de când Plahotniuc era la putere și iată acum socialiștii spun că după Plahotniuc l-a capturat PAS-ul și ei vor să…
Viorica-Ela Caraman: Au preluat, da, și limbajul, șia poziția de atac. Iarăși cunoaștem și poziția lui Dodon despre integrarea europeană a Republicii Moldova. El a avut funcția de președinte iarăși ca să ne țină în loc, nu era locul lui acolo, a obținut-o prin fals, eu nu m-am așteptat atunci când el a câștigat mandatul să fie chiar în fruntea statului, a fost un SF pentru mine să aflu rezultatele alegerilor. Deci, nu se integrează în nivelul de civilitate pe care noi ni-l dorim și la care noi accedem, nu se vorbește în termenii aceștia, când toată lumea își dorește o direcție și tu acuzi pe cel ales că capturează statul, mi se pare o abordare pur și simplu lipsită de onestitate. (…)
