Vocea Basarabiei: Astăzi o avem ca oaspete pe Violeta Vrabie, coordonatoare de proiecte în cadrul Organizației Internaționale a Muncii. De ce vom vorbi astăzi mai mult despre muncă, despre nevoia creării locurilor de muncă? Pentru că dacă citim rezultatele sondajelor de opinie, deseori respondenții spun că fricile cele mai mari cu care trăiesc sunt: războiul, șomajul și nu văd viitorul în țara lor. Și dacă nu văd viitorul în țara lor, ei își fac valizele și aleg străinătatea. Deja, conform datelor statistice, peste hotarele Republicii Moldova s-ar afla până la un milion sau chiar mai mult de un milion de cetățeni și mulți dintre ei spun că au plecat peste hotare, pentru că aici fie nu aveau locuri de muncă, fie remunerarea eraproastă și ei nu puteau să-și întrețină familiile, în primul rând, copiii. Iată de ce vă mulțumesc pe această cale că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, să punem în discuție totuși un subiect sensibil pentru cetățeanul Republicii Moldova. Cel care trăiește cu deznădejde e cel care nu are unde să meargă să muncească, se trezește dimineața și ce face? Rămâne acasă, se uită la soare, admiră răsăritul și după asta ce să facă? Înce măsură astăzi Organizația Internațională a Muncii poate ajuta Republica Moldova să depășească aceste provocări cu care se confruntă cetățenii, pentru că Moldova va rămâne depopulată, dacă nu va fi de lucru?
Violeta Vrabie: Vă mulțumesc pentru invitație, pentru abordarea acestui subiect extrem de important pentru Republica Moldova, și nu doar. Organizația Internațională a Muncii este o instituție specializată în lumea muncii și oferă suport în toate statele nu doar guvernelor, dar și sindicatelor, și patronatelor. Noi suntem o structură tripartită, care încercăm nu doar să oferim suport în implementarea de politici la nivelul guvernelor, dar avem grijă și ca drepturile lucrătorilor să fie respectate, dar, în același timp, avem grijă ca și interesele angajatorilor să fie acolo.
Vocea Basarabiei: Și pentru că ați spus că și cu sindicatele, sindicatele sunt cele care protejează drepturile cetățenilor. În Republica Moldova se încalcădreptul la muncă, de exemplu?
Violeta Vrabie: Mai sunt situații în care sunt încălcate drepturile lucrătorilor. Organizația Internațională a Muncii actualmente încearcă să promoveze Convenția 190 privind eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Este un flagel pentru Republica Moldova, și nu doar, și în alte țări mai există. Deci este un nou standard internațional în lumea muncii, care a fost adoptat în cadrul Conferinței Organizației Internaționale a Muncii în 2019 și deja ratificat de către 23 de țări, sunt datele de anul trecut. Și ne dorim foarte mult să promovăm această convenție și în Republica Moldova, să fie transpusă în legislația națională astfel încât guvernul, sindicatele și patronatele să poată să abordeze acest flagel pentru societate.
Vocea Basarabiei: Autoritățile spun că rata șomajului nu e mare pentru un stat ca Republica Moldova, iar pe de altă parte, chiar și la cele 2 milioane 600 de mii de cetățeni, atâția câți sunt în Republica Moldova, nu ajung locuri de muncă. De ce nu ajung locuri de muncă?
Violeta Vrabie: Aveți perfectă dreptate, rata șomajului în Republica Moldova nu reflectă complexitatea problemei pieței muncii, pentru că, conform datelor de anul trecut, rata șomajului este în jur de 3,5-3,8%.
Vocea Basarabiei: Da, asta ne-a confirmat și ministrul muncii fiind aici, la o emisiune la Vocea Basarabiei.
Violeta Vrabie: Cele mai mari probleme, de fapt, sunt inactivitatea, mai ales în rândul tinerilor , informalitatea și ocuparea. Dacă ar fi să vorbesc despre inactivitate, care este dublă față de țările Uniunii Europene, cea mai mare pondere a acestor persoane inactive, care este în jur de 36 la sută, este a femeilor tinere cu responsabilități de familie, care din considerente subiective nu ies pe piața muncii.
Vocea Basarabiei: „Considerente subiective”, ce înseamnă?
Violeta Vrabie: Au grijă de copii, de multe ori nu există o grădiniță, dacă vorbim de mediul rural, alteori este situația transportului public care nu merge cu regularitate și persoanele nu ar putea să meargă într-un centru raional ca să se angajeze.
Vocea Basarabiei: Ca să respecte orarul de muncă?
Violeta Vrabie: Așa este. Și datele statistice arată că aceste femei cu responsabilități de familie de multe ori sunt cu o calificare înaltă, cu studii superioare.
Vocea Basarabiei: Și aveți o idee clară acum cum s-ar putea crea locuri de muncă în mediul rural?
Violeta Vrabie: Da, noi susținem implementarea politicii de ocupare a Guvernului Republicii Moldova, iar la nivel local aplicăm un instrument care este aplicat pe larg în țările din regiune, este vorba de Parteneriatul Local de Ocupare. Acesta oferă oportunitate autorității publice locale și altor actori la nivel local care sunt preocupați de problema ocupării să genereze soluții, având în vedere contextul local, având în vedere acele sectoare de potențial pentru creștere, dezvoltare economică și având în vedere grupurile vulnerabile pe care le au într-un anumit raion.
Vocea Basarabiei: Și deja aveți și experiențe despre care se poate vorbi în Republica Moldova, implementând sau ținând cont de aceste parteneriate locale de ocupare?
Violeta Vrabie: Da, avem experiențe bune, frumoase și considerăm că este un instrument care poate fi aplicat pe larg, ar putea fi transpus într-un program național, ar fi implementat de către Guvernul Republicii Moldova cu suportul partenerilor tripartiți. Deci, prima dată am implementat astfel de parteneriate în 2017 în raionul Cahul, a urmat Cantemirul, Căușeniul în perioada de pandemie și actualmente implementăm în Soroca și Rezina. Ca să vă dau un exemplu concret, am zis mai sus că este vorba de o inactivitate înaltă în rândul tinerilor și femeilor cu responsabilități familiale care nu pot ieși pe piața muncii din anumite considerente, păi iată anume această problemă este abordată inclusiv prin intermediul acestor parteneriate.
Aplicăm un mecanism de identificare a persoanelor inactive care nu sunt în vizorul niciunei instituții, dar ei ar trebui să fie pentru a primi un oarecare suport sau pentru a fi profilați și pentru a primi o formă de instruire, de exemplu, sau li se pune la dispoziție un loc de muncă, deci trebuie să ajungem la ei. Iată, parteneriatele locale de ocupare inclusiv ajung la aceste persoane, aceste persoane sunt înregistrare la Agenția de Ocupare, creăm un paradox, majorăm rata șomajului înregistrat, dar, în același timp, angajatorii pot să-și găsească forță de muncă.
Vocea Basarabiei: Ce am reținut eu? Că doar 5 din 32 de raioane au fost atrase în această preocupare a voastră. De ce doar 5, și nu toate 32?
Violeta Vrabie: Nu putem să mergem cu un proiect care cuprinde toată țara, pentru că toți partenerii de nivel local trebuie pregătiți. Este vorba de o abordare și un dialog social de nivel local prin care toți partenerii să fie orientați spre dezvoltarea social-economică. Este vorba de un dialog în interesul parteneriatului social. Ei trebuie să fie instruiți în vederea citirii pieței muncii, așa-zis, în vederea soluționării problemelor grupurilor vulnerabile pe care le au în raion și în vederea elaborării inițiativelor de ocupare sau inițiativelor care să asigure tranziția spre formalizare.
Vocea Basarabiei: Și în limbajul cifrelor, astăzi am putea spune iată în aceste 5 raioane câți tineri, câți cetățeni au fost antrenați în muncă, în activități?
Violeta Vrabie: Aș putea să vă zic cifre generale, este vorba de cel puțin două mii de persoane inactive care au fost identificate, noi vorbim de persoane care nu au fost niciodată în vizorul unei instituții, nemaivorbind de agenții.
Vocea Basarabiei: Dar cine îi identifică?
Violeta Vrabie: Este vorba de o colaborare la nivel local a autorității publice locale cu diferite ONG-uri care sunt instruiți și primesc un statut de agenți de identificare.
Vocea Basarabiei: Și iată acum, dacă cineva din cei care nu au un loc de muncă urmăresc această emisiune, ei ar putea să fie ghidați de cineva unde să meargă ca să poată face parte și ei din lista celor cărora le-ați oferit această posibilitate?
Violeta Vrabie: Cei care ne urmăresc, cu siguranță sunt o categorie la care am ajunge mai simplu. Recomandarea ar fi să se adreseze la agenția de ocupare locală și să se înregistreze în calitate de șomeri. Este vorba de identificarea celor care nu utilizează întotdeauna aceste canale de promovare și probabil nu ar privi această emisiune și nu ar cunoaște unde ar trebui să se adreseze. Și atunci, lucrul agenților cu care lucrăm noi la nivel local, este vorba de diferite ONG-uri, este ei să intre în legătură cu aceste persoane, dar ca ei să știe exact unde să-i poată identifica este creat un grup de lucru la nivelul fiecărui raion și, respectiv, fiecare dintre autoritățile care ar putea oferi suport grupurilor vulnerabile menționează unde ar putea fi găsite aceste persoane. Trebuie să vă spun că urmăm o strategie utilizată pe larg în Uniunea Europeană pentru identificarea acestor persoane, dar o particularitate pentru Republica Moldova este că în cadrul acestui grup de lucru în unul din raioane am avut și un invitat din cadrul Inspectoratului de Poliție și trebuie să vă zic că a funcționat foarte bine.
Vocea Basarabiei: De ce a trebuit să fie și un reprezentant al Poliției?
Violeta Vrabie: A venit doar ca să fie informat despre ceea ce se întâmplă în raion, pentru că sunt raioane în care dialogul autorității publice este unul foarte vocal și la unele ședințe despre proiectele în derulare vin mai mulți oameni, mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului ca să vadă cum ar putea contribui probabil la acest dialog și Inspectoratul de Poliție la acea etapă ne-a furnizat o listă de persoane care sunt ușor în vizorul instituției și sunt acei tineri care probabil au greșit la un moment dat și care nu trebuie excluși, dar care prin suport ar putea să acceadă pe piața muncii. Și pentru noi a fost o șansă să identificăm persoane tinere și să le orientăm corect fie la o formare profesională, fie la un loc de muncă, fie la un stagiu profesional.
Vocea Basarabiei: Deci, Organizația Internațională a Muncii a lansat acest proiect, voi ziceți că are o denumite ambițioasă – „Ocuparea forței de muncă incluzivă și productivă în Republica Moldova”. Angajatorii vor brațe de muncă calificate și, cel mai probabil, de asta unii nu se regăsesc nicăieri și apelează la asistența socială și după asta în localitate se spune că cei care nu vor să muncească beneficiază de această asistență socială și nu e corect, pentru că e un fel de parazitism pe care îl acceptă și autoritățile, și societatea. Iată, aici puteți interveni voi ca să nu se vorbească despre cei care beneficiază de asistență socială că parazitează pe spatele societății și să-i căutați și voi mai bine sau cu ajutorul autorităților locale ca să-i ghidați pe calea cea bună și dreaptă?
Violeta Vrabie: Da, problema este foarte complexă. Ce facem noi la nivel local și ce ne dorim să putem face la nivel național este să lucrăm foarte mult, inclusiv să auzim vocea angajatorilor de ce au nevoie și să-i direcționăm corect, pentru că de multe ori la nivel local din discuțiile cu angajatorii înțelegem că nu totdeauna au acces la informație.
Deci sunt oportunități oferite de mai multe instituții ale statului privind extinderea afacerii, privind dezvoltarea afacerii, internaționalizarea ș.a.m.d., sunt câteva proiecte pe care le promovăm la nivel local și atunci suportul nostru este, de fapt, mai mult în instruire, informare, după care acești angajatori își pot extinde afacerea, respectiv prin locuri de muncă.
Ulterior încercăm să le oferim și o posibilitate adițională să subvenționeze aceste locuri de muncă și să instruiască persoanele care probabil nu sunt pregătite, pentru că în mediul rural de multe ori oamenii nu sunt cu calificări înalte și atunci angajatorul prin alte programe, cum ar fi programele Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, își subvenționează locurile de muncă și acești bani pe care îi primesc pot să contribuie la dezvoltarea competențelor angajaților, respectiv și șomerii, pe de o parte, au o oportunitate de creare de locuri de muncă, pentru că de asta probabil sunt pasivi, să zicem așa, pentru că nu există oportunități. Cum ziceam, sunt responsabilități de familie, nu există probabil grădiniță, nu există un transport care să circule cu regularitate și oportunități.
