Vocea Basarabiei: La cumpăna dintre ani, sărbătorile îi reunesc pe toți cei dragi în jurul mesei, de la mic la mare. În mod tradițional, masa de sărbătoare – și la Crăciun, și la Anul Nou – este îmbelșugată, cu mâncăruri tradiționale, dar nu lipsesc și vinurile. Despre vinurile potrivite pentru o masă de Crăciun perfectă și pentru masa de Revelion, dar nu doar despre vinuri o să vorbim cu invitatul acestei emisiuni, care este dl Mihai Măciucă. Dl Mihai Măciucă este fondatorul întreprinderii Etnovin. E un nume bine cunoscut în această lume a vinificatorilor, pentru că ani la rând a condus și întreprinderi de prestigiu din Republica Moldova, inclusiv Combinatul de Vinuri Mileștii Mici. Bine ați venit la Vocea Basarabiei! Mulțumim că ați găsit timp acum, la intersecția dintre ani, să vorbim despre cum rămâne în istorie anul 2022 pentru întreprinderea dvs., pentru Republica Moldova, dar și pentru această regiune unde este situată Republica Moldova.
Mihai Măciucă: Bună ziua și bine v-am găsit! A fost un an cu multe provocări și cu multe lucruri neașteptate, cel mai neașteptat este cred că războiul din Ucraina, care ne-a afectat și pe noi și economic, și emoțional, și psihologic și, văzând dezastrul care se întâmplă în Ucraina, refugiații care au venit și mesajele care vin de la politicieni noștri și de la politicienii din afară despre intențiile și interesul față de Republica Moldova – toate acestea cumva ne-au afectat. Pe de altă parte, sunt lucruri bune, că nu mai este pandemia, care câțiva ani ne-a ținut tot așa în neliniște și asta cumva a influențat și asupra întreprinderii Etnovin de a reveni pe piață, a veni cu un mesaj și de a avea posibilitate să ne întâlnim cu potențialii consumatori, de a cunoaște vinurile produse la Etnovin, calitatea lor, tradițiile vechi și de a ne face cunoscuți și a avea posibilitate să fim mai aproape unul de altul, a avea posibilitate să ne întâlnim. Și aceasta cred că este unul dintre lucrurile cele mai pozitive.
Vocea Basarabiei: O să vorbim mai pe larg despre tot ceea ce produceți dvs. și, mai ales, cine consumă sau cine este ținta dvs. de consumatori, dar până atunci totuși vreau să vă întreb despre acest război pe care l-a pornit Vladimir Putin pe data de 24 februarie în Ucraina. Iată de 10 luni de zile se vorbește pe tot mapamondul despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. A influențat cumva și piața de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, pentru că inclusiv la nivel politic unii cred că piața estică e bună și trebuie păstrată, alții spun că trebuie cucerite alte piețe și că Republica Moldova are încă multe rezerve nevalorificate, și că acele embargouri care au fost impuse de Federația Rusă au fost adevărate lecții pentru vinificatorii din Republica Moldova. Acest război schimbă în vreun fel paradigma, când e vorba despre piața de desfacere?
Mihai Măciucă: Schimbă și schimbă în multe aspecte. Dacă vorbim numai despre logistică – pentru noi era o tradiție prin portul din Odesa de a face livrări de vinuri în țări precum Japonia, China etc., pentru livrările de vinuri către Bielorusia sau Kazahstan era posibil transportul rutier, însă s-au închis aceste hotare, s-au deschis altele, dar sunt cu mult mai costisitoare și ca durată de timp și costuri pentru producători și pentru consumatori. Sunt încă multe aspecte care merită încă de gândit, dar piața a fost foarte mult afectată. Și mesajele care vin de pe piața Rusiei că produsele moldovenești ba sunt acceptate, ba sunt respinse și nici până în ziua de astăzi pentru mine nu este clar și nu pot înțelege de ce produsele din Republica Moldova fiind din Găgăuzia și Transnistria sunt acceptate fără nicio problemă în Federația Rusă, iar ale celorlalte întreprinderi care sunt cu renume și cu tradiții de lungă durată sunt privite sub altă lupă și supuse criticii.
Niciodată n-am înțeles de când s-a început prin anii 2003, de când Onișcenko a spus că vinurile moldovenești sunt bune numai pentru vopsirea gardurilor. A fost o ofensă pentru mine personal și pentru toată ramura, cred că aici este implicat mai mult politicul, sunt mesaje greu de înțeles, dar până la urmă noi ne-am învățat lecția, găsim alte căi, promovăm produsele noastre pe alte piețe, ne cunosc și alte popoare, dar cred că avem încă multe-multe de învățat.
Vocea Basarabiei: Dar, totuși, dacă componenta comercial-economică e dominată de politic, chiar nu se poate de discutat pe bilateral că trebuie de făcut abstracție de politică?
Mihai Măciucă: Ar fi posibil de încercat, dar cred că nu-i guvernul sau țara cu care s-ar putea de discutat. Eu gândesc că noi tot timpul suntem deschiși, dar vorbind de acele mesaje care veneau din partea Federației Ruse niciodată nu ne-am înțeles și n-au venit cu niște propuneri constructive, să vedem că este ceva care să susțină, într-adevăr, economia sau producătorii și produsele moldovenești. Eu mă refer la țara noastră, fiindcă noi suntem tot timpul deschiși și fiind o țară mică, noi vedem ce și cum fac guvernele, dar din partea Guvernului Federației Ruse tot timpul au fost niște propuneri ambigue.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova exportă acum și pe alte piețe, e diversificată acum piața de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova și nu am auzit ca la cel mai înalt nivel să fie discutat, de exemplu, dacă un produs din Moldova conține nitrați sau are alți vătămători.
Mihai Măciucă: Pe rafturile magazinelor din Germania, Franța, Belgia și din alte state europene sunt vinuri și alte produse de-ale noastre, de asemenea, am văzut în Polonia, în Germania, în România struguri de soiul Moldova, care se vând fără probleme. De aceea nu găsesc altă explicație pentru refuzul produselor din Republica Moldova pe piața rusă decât factorul politic.
Vocea Basarabiei: Deci, vinul rămâne a fi cartea de vizită a Republicii Moldova. Asta o spun autoritățile, asta o spuneți și dvs., reprezentanții acestui domeniu important. Industria de vinificație este foarte importantă pentru economia națională, vinurile moldovenești chiar au o faimă în întreaga lume, acest sector oferă și multe locuri de muncă, zeci de mii de locuri de muncă și reprezintă produsul de bază al țării pentru export, așa cum vorbeam mai devreme. Se va menține acest trend al vinurilor, că ele reprezintă cartea de vizită?
Mihai Măciucă: Se menține și ar trebui să se mențină în continuare, pentru că, într-adevăr, este o locomotivă a economiei, unde este antrenată mult mai multă populație, întrucât în afară de producerea vinului este munca la îngrijirea viței-de-vie, la producerea sticlei, a cartonului, transportul, tipografia – sunt mai multe ramuri conexe care antrenează un număr cu mult mai mare de angajați. Totuși, progresul tehnico-științific cumva schimbă accentele deja de câțiva ani.
Dacă noi, vinificatorii, eram ramura de bază a economiei naționale care aducea valută în țară, în ultimul timp tehnologiile informaționale au depășit ca venit vinificația. Pentru mine a fost puțin cam straniu acest lucru, ei lucrează mai puțini, au cu mult mai puțini angajați decât avem noi, dar profit aduc mai mult decât vinificatorii.
Vocea Basarabiei: Este era digitalizării și ne dăm seama că aceste servicii sunt la mare căutare.
Mihai Măciucă: Așa este.
Vocea Basarabiei: Dar mai trebuie făcute multe investiții ca ramura aceasta să se mențină, să zic așa, aici unde a ajuns sau mai poate fi îmbunătățită situația?
Mihai Măciucă: La perfecțiune nu se ajunge niciodată, tot timpul se schimbă ceva în tehnologii și consumatorii își schimbă preferințele, caută tot timpul ceva nou. De aceea eu cred că asta este ceva fără sfârșit, tot timpul va fi necesar de făcut investiții și de dezvoltat ramura. Până la urmă, producerea vinului este o artă și această artă nu are limite în perfecționare.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți oenolog de o viață întreagă sau cu un stagiu foarte mare?
Mihai Măciucă: Da, sunt de o viață întreagă și pot să spun că de la primele butoaie cu vin pe care le-am vărsat acasă la bunei pe când aveam vârsta de 3 ani. După care a urmat școala, studiile la fostul tehnicum din Stăuceni, actualul Colegiu Național de Viticultură și Vinificație, apoi a urmat Universitatea Tehnică și 40 de ani de activitate în acest domeniu. Practic, m-am dedicat acestei activități din domeniul viței-de-vie și vinului și soarta mi-a oferit și niște oportunități – să fiu director al Combinatului de Vinuri Mileștii Mici, pe urmă la Colegiul Național de Viticultură și Vinificație, o posibilitate să administrez, să comunic, să promovez, să realizez ceva la care cândva nici nu mă gândeam. A venit cumva de la sine, s-a creat așa situația și m-am străduit să fac față la toate aceste provocări.
Vocea Basarabiei: Și ați fondat Etnovin-ul. De ce? E și un hobby, e și o pasiune, e și o afacere, e și o dedicație? Afacerea aceasta am înțeles acum că vă reprezintă în totalitate.
Mihai Măciucă: Așa este, mă reprezintă în totalitate și a fost ca un rezultat la situația creată, cumva am mers odată cu valurile, peste 30 de ani i-am dedicat activității la stat, dar s-a creat odată o situație așa, mai mult politică, de partide, de interese diferite și am nimerit pe marginea drumului, când trebuia să-mi găsesc direcția în care să merg. Având un caracter deja format și având experiență, vedeam că n-o să pot să fiu cumva un subaltern, deoarece mă formasem ca și conducător în 30 de ani și am decis să-mi găsesc aplicare la toate cunoștințele pe care le-am acumulat în toți acești ani.
Vocea Basarabiei: Și acum e o afacere de familie?
Mihai Măciucă: Am creat afacerea de familie Etnovin.
Vocea Basarabiei: De ce Etnovin?
Mihai Măciucă: E Etnovin, fiindcă am revenit la tehnologiile etnice, fără adaosurile moderne, fără folosirea baricului, a rumegușului de stejar și îi dau posibilitate vinului să se dezvolte de la sine, nu încerc să-l influențez foarte mult, să-l creez forțat sau să-l schimb. De aceea vinurile de la Etnovin sunt vinuri naturale, vinuri care reprezintă anume locurile, perioada, anul când au fost create și de fiecare dată vinurile din aceleași soiuri de struguri sunt diferite, fiindcă condițiile au fost diferite. Anume acesta a și fost scopul meu când am pornit această afacere.
Vocea Basarabiei: De ce optați pentru stocuri limitate?
Mihai Măciucă: Acesta este potențialul meu, fiindcă eu sunt unicul angajat al întreprinderii. În același timp sunt și tehnolog, și director, și paznic, și măturător, am doar o contabilă care lucrează prin cumul, achit numai pentru facturi și taxe.
Vocea Basarabiei: Deci, profitul nu-l împărțiți cu mulți?
Mihai Măciucă: Deocamdată încă n-am avut profit chiar așa de mare, mai mult investesc.
Vocea Basarabiei: Încă nu aveți profit? Dar de ce?
Mihai Măciucă: Am pornit afacerea în 2018 cu primii struguri. Prima producția am produs-o în anul 2019, fiind un produs nou pe piață, dar a venit pandemia și am pornit cu restaurantele, s-au închis și restaurantele și s-a stopat practic totul. Nu aveam posibilitate pentru a promova un vin, este prea puțin să vorbești la televizor, când consumatorul nu gustă, nu are posibilitate să cunoască produsul, dar sunt foarte mulți producători. A fost o perioadă de pauză forțată, 2019-2022, numai anul acesta s-a deschis cumva posibilitatea de a interacționa cu consumatorii și de a-mi promova vinul. M-au ajutat foarte mult târgurile organizate în diferite sectoare ale orașului Chișinău la care mergeam de fiecare dată, veneau consumatorii, gustau și celor care le plăcea cumpărau.
Vocea Basarabiei: Recent, la Vernisajul vinului am văzut că se forma coadă, înseamnă că lumea deja vă cunoaște?
Mihai Măciucă: Mă cunoaște, fiindcă la Festivalul Vinului a fost multă lume și la Vernisajul vinului tot au venit și oamenii apreciază calitatea, chiar îmi făceau complimente că sunt niște vinuri gustoase și de calitate. N-aș vrea să mă laud, dar consumatorul vedea diferența dintre vinurile produse la Etnovin și cele ale altor producători.
Vocea Basarabiei: Dar până la urmă vin ecologic, cum s-ar mai putea descifra iată această producție care ziceți că nu conține alte adaosuri?
Mihai Măciucă: Să povestesc puțin despre tehnologie, ca să se vadă care este diferența. În primul rând, toate vinurile produse sunt din struguri culeși târziu; al doilea aspect este că la întreprindere nu am nici presă și nici teasc, produc toate vinurile numai din ravac, din ceea ce se scurge, cu tescovina nu lucrez. Al treilea moment este că vara, când vin căldurile, se adaugă mai multă așa-numită anhidridă, bioxid de sulf și, totodată, când se încălzește, aromatica se evaporă și zi de zi se pierde din aromatică. Pentru a evita aceste două momente, eu vara pompez vinurile în frigider și le păstrez la -3 grade. Și atunci, eu păstrez toată aromatica și nu adaug excesiv bioxid de sulf pentru a păstra vinurile. De asemenea, la -3 grade îmbuteliez vinul în sticle. Adică ceea ce am adus din câmp, ce conțin strugurii și ce am mai creat eu în procesul tehnologic îmbuteliez în sticle și aduc la consumatori. Toate vinurile mele sunt expresive, aromate, organoleptice și aceste calități sunt apreciate de consumatori noștri. Plus la asta, produc toate vinurile monosoi, nu am vinuri produse prin metoda de cupajare sau sepajare. Vinurile sunt dintr-un singur soi și se poate de apreciat particularitățile soiului care sunt caracteristice pentru Feteasca Neagră sau Feteasca Regală.
Vocea Basarabiei: Dar asta încă nu înseamnă că e vin ecologic?
Mihai Măciucă: Avem și vin ecologic, dar vinul ecologic este altul, sunt alte cerințe. Pentru a produce un vin ecologic, plantația trebuie să fie sub supravegherea organului de certificare. Ce prevede asta? În primul rând, pentru a produce vinul ecologic vița-de-vie trebuie să fie stropită nu mai mult de cinci ori pe an și atunci numai cu sulfat de cupru.
Vocea Basarabiei: Deci, trebuie respectate anumite cerințe?
Mihai Măciucă: Da, dar sulfatul de cupru numai a plouat și, gata, e spălat și protecție nu mai este, iar dacă stropești a șasea oară, deja nu mai obții vin ecologic. Și mai sunt multe altele, dar aceasta este cerința cea mai severă și este cea mai vulnerabilă pentru vița-de-vie, fiindcă în anii cu multe precipitații este pericolul mai mare.
Cunosc viticultori din Moldova care au pornit să producă vin ecologic și au ajuns la situația când au trebuit să aleagă – ori pierd via, ori nu mai produc vin ecologic. Au fost așa încercări, dar au eșuat.
Reieșind de la Etnovin, toate denumirile de vinuri sunt etnice, precum: Mierea ursului, Amintiri, Vorbă dulce, Pe cal alb, Viață lungă, Regina Vinului. Anul acesta am lansat un vin care se numește Ciuleandra. Sunt denumiri și expresii populare, dar când vorbim de Ciuleandra, acesta este un vin produs natural, fără drojdii, nefiltrat, netratat, fără intervenții, fără bioxid de sulf. Și este un vin dulce, cu 15% de alcool și zahăr 70 de grame pe decimetru cub.
Vocea Basarabiei: Și aceasta este și explicația de ce prețul e diferit de celelalte?
Mihai Măciucă: N-aș spune că la celelalte prețurile sunt mai mici, cam așa sunt toate, fiindcă depinde de cheltuieli. V-am zis că nu este presă, nu este teasc, este ravacul curat, după care păstrarea la frigider și din toate aceste cheltuieli se compune prețul vinului.
