Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete special, este dl Victor Chirilă, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la București. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să veniți, să avem această discuție chiar la început de nou an, 2023. O să ne spuneți cum a intrat în istorie 2022 pentru cooperarea moldo-română și ce perspective sunt ca această relație frumoasă care s-a stabilit între Chișinău și București să aibă și mai multe succese, pentru că mai sunt încă rezerve nevalorificate. Dacă 30 de ani de independență au fost anii când s-a discutat mult despre podurile de flori, iată că acum la modul cel mai serios înțelegem cât de importante sunt aceste poduri pragmatice, să zic așa, între cele două capitale – Chișinău și București. Republica Moldova are doi vecini: Ucraina, acolo unde de mai mult de 10 luni se poartă război, invazia rusă în Ucraina care a început la 24 februarie și la vest are hotarul moldo-român, hotarul UE și NATO pe Prut. Haideți să vorbim despre ce a fost și ce urmează să fie în relația dintre cele două state, dle Chirilă.
Victor Chirilă: Republica Moldova are doi vecini, iar România este statul care ne va ajuta și va fi alături de noi în orice situație, necondiționat. Și lucrul acesta trebuie apreciat foarte mult, pentru că am văzut pe parcursul anului trecut cât de importantă este România pentru noi, dar nu doar pe parcursul anului trecut, inclusiv pe perioada pandemiei, România a fost alături de noi, chiar dacă contextul politic nu favoriza acest lucru, dialogul politic nu era la cel mai bun nivel, România a fost alături de noi și ne-a oferit tot sprijinul pentru a face față pandemiei. Iar pe parcursul anului trecut, ce pot să spun?
A fost, cred, unul din cei mai fructuoși ani din istoria relațiilor noastre cu România, dialogul politic este unul dinamic, este foarte bun la toate nivelurile.
Deci, la nivel de președinți avem o înțelegere extraordinară, s-au întâlnit de mai multe ori, de tei ori pe parcursul anului trecut, la nivel de miniștri de externe – de 14 ori s-au întâlnit, la nivel de prim-miniștri la fel s-au întâlnit de câteva ori. Dialogul este constant, nu doar în timpul întrevederilor, dar și dialogul prin telefoane, cu ocazia unor evenimente internaționale.
Vocea Basarabiei: Dle Ambasador, dar este adevărat că relația bună între cele două state cunoaște urcușuri atunci când se răcește relația Chișinăului cu Moscova?
Victor Chirilă: Relația noastră cu România cunoaște urcușuri când noi suntem pe aceeași undă, există o sintonie de viziuni, nu este condiționată de relațiile noastre bune sau rele cu Federația Rusă, este condiționată de felul în care noi privim viitorul nostru și felul în care noi apreciem valorile care ne unesc, pentru că ce am văzut pe parcursul anului trecut este că noi vorbim cu aceeași tonalitate și cu aceleași accente, și nu vorbim cu jumătate de măsură.
Acceptăm valorile care ne unesc, care nu trebuie negate, dimpotrivă trebuie valorificate și mă bucură faptul că acest lucru se înțelege tot mai mult în Republica Moldova, în special de clasa politică.
Vocea Basarabiei: Știți că ani la rând se spunea că chiar la București nu e cunoscut bine dosarul Republicii Moldova, astăzi este mai bine cunoscut?
Victor Chirilă: Eu sunt sigur că este mult mai bine cunoscut.
Vocea Basarabiei: În toate cercurile politice?
Victor Chirilă: Dacă vorbim de președinție, oficiul prim-ministrului, în parlament se cunoaște foarte bine dosarul nostru, avem și contacte permanente atât la președinție, cât și la guvern, și la parlament, avem experți buni în cabinetele președintelui, prim-ministrului și președintelui de Senat și al Camerei Deputaților. Deci, eu cred că actualmente dosarul se cunoaște foarte bine și se cunoaște meticulos, în timp real se cunoaște orice și de aceea și răspunsul la nevoile Republicii Moldova pe parcursul anului trecut, în special în ultimele luni, când criza energetică era destul de presantă pentru țara noastră, reacția și răspunsul României au fost foarte prompte. Atunci când Transnistria și Ucraina din cauza bombardamentelor au întrerupt livrarea de energie electrică, România nu a așteptat prea mult, ea știa foarte bine situația de pe teren și ne-a oferit foarte rapid energia electrică de care aveam nevoie pentru a evita o criză majoră în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dvs. lăsați să se înțeleagă că dialogul la nivel înalt, dialogul politic favorizează alte dimensiuni?
Victor Chirilă: Fără îndoială! Așa a fost întotdeauna și pe parcursul anului trecut acesta a fost și cheia tuturor realizărilor care au fost atinse la nivel de ministere, la nivel de agenții, la nivel chiar și personal. Acest dialog politic la nivel înalt a creat acel cadru necesar pentru a ne mișca înainte pe multiple paliere.
Vocea Basarabiei: Să ne spuneți ce urmează în domeniul energetic să se întâmple în acest an 2023 în cooperarea moldo-română din moment ce s-a demonstrat că, dacă această criză a devenit una destul de complicată pentru Republica Moldova, România a fost cea care a întins mâna de ajutor și o mână de ajutor considerabil de mare. Ce cost au aceste proiecte ca ele să fie finalizate?
Victor Chirilă: În domeniul energetic, atunci când vorbim de energia electrică, soluțiile se știu și soluțiile se știu de foarte mult timp, însă au fost sabotate, ignorate de multe alte guvernări.
Vocea Basarabiei: De ce au fost sabotate?
Victor Chirilă: Au fost sabotate, fiindcă se înțelegea foarte bine că integrarea noastră economică și energetică cu România înseamnă, de fapt, o independență tot mai mare față de vecinul din Est, Federația Rusă, care era și este în continuare un vecin nu tocmai de încredere pentru ceea ce ne propunem noi să facem – să construim un stat democratic, un stat independent, suveran, integru teritorial.
Deci, securitatea energetică este cheia multor probleme cu care se confruntă Republica Moldova, de aceea au încercat prin toate metodele să saboteze construirea acestei independențe. Soluțiile se cunosc foarte bine, în sfârșit, anul trecut a început să fie construită linia de înaltă tensiune care leagă Republica Moldova de Isaccea, de România, însă aceasta urmează să fie construită în următorii 2-3 ani.
O altă linie de înaltă tensiune care trebuie să fie construită și cred că lucrul acesta s-a înțeles foarte bine acum, pe parcursul anului trecut, este linia de înaltă tensiune Suceava-Bălți, dar aceasta trebuie legată și cu viitoarea privatizare a rețelelor RED-Nord. Și sper foarte mult, și văd că se înțelege acest lucru la Chișinău, sper foarte mult că un investitor important din România va demonstra interes și va investi în dezvoltarea rețelelor RED-Nord în conexiune cu construirea acelei linii de înaltă tensiune Suceava-Bălți, care, cred eu, poate fi construită mult mai rapid.
Vocea Basarabiei: Mai rapid decât doi ani?
Victor Chirilă: Eu cred că în maximum doi ani se poate de construit.
Vocea Basarabiei: Deci, în paralel, ambele ar avea nevoie de doi ani?
Victor Chirilă: În paralel, evident! Fără aceste linii de înaltă tensiune, Republica Moldova nu va putea să valorifice pe deplin integrarea noastră în sistemul energetic al Comunității Energetice Europene, care s-a întâmplat în martie anul trecut.
Vocea Basarabiei: Dar în această situație, ce se va întâmpla pe malul stâng al Nistrului, pentru că deocamdată toată energia trece pe acolo, da?
Victor Chirilă: O bună parte din energia pe care o importam din România trecea prin rețelele ucrainene și prin rețelele din regiunea transnistreană. Bine, Centrala de la Cuciurgan este importantă pentru securitatea noastră energetică, noi suntem parte din același sistem energetic, deci nu putem nega lucrul acesta. De aceea s-a și găsit soluția care s-a găsit și eu cred că ea este o soluție pragmatică, realistă în condițiile zilei de azi.
Vocea Basarabiei: Vă referiți la înțelegerea dintre Energocom și MGRES?
Victor Chirilă: Ea a fost criticată, dar, din punctul meu de vedere, aceasta a fost unica soluție pentru a asigura stabilitatea și a ne imuniza împotriva imprevizibilității prețurilor la energia electrică.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean. Acum în societatea Republicii Moldova părerile sunt împărțite. Chiar dacă unii salută acea înțelegere care a fost semnată între Energocom și MGRES, alții o critică, spunând că, prin acest pas, Republica Moldova continuă să ofere sprijin regimului secesionist de la Tiraspol. Care e punctul dvs. de vedere?
Victor Chirilă: Noi trebuie să ținem cont de faptul că în regiunea transnistreană avem aproape 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova și noi avem obligații față de ei, la fel cum avem obligații față de cetățenii care sunt pe malul drept al Nistrului și, în primul rând, când ne gândim să asigurăm condiții de securitate, de bunăstare, atunci trebuie să ne gândim la toți cetățenii, indiferent pe care mal al Nistrului se găsesc.
Securitatea noastră de pe malul drept depinde și de stabilitatea economică și politică de pe malul stâng al Nistrului.
Am auzit și eu argumentele că le dăm gazul cel mai ieftin. Întrebarea mea pentru cei care critică – ce trebuia să facem, să dăm gazul cel mai scump, cumpărat cu bani europeni din Grecia, ca ei să nu-l plătească, în cele din urmă? Nu, soluția era evidentă, am ajuns la această înțelegere temporară, fără îndoială am demonstrat nu doar nouă înșine, dar și partenerilor europeni că suntem dispuși pentru o cooperare constructivă, deci suntem dispuși pentru găsirea unor soluții pentru a asigura pacea și securitatea în regiunea noastră și acest pas va fi valorificat pe deplin în viitor în discuțiile și în dialogul, și în negocierile viitoare la masa negocierilor cu regiunea transnistreană.
Vocea Basarabiei: Dar nu va crește ghemul de probleme mai ales pe partea ce ține de cum va achita Tiraspolul consumul de gaze?
Victor Chirilă: Vom ajunge și la această întrebare și cred că vom găsi această soluție. Până a găsi soluția cum regiunea transnistreană va achita acele datorii, în primul rând, noi trebuie să aducem regiunea transnistreană și în domeniul energetic în câmpul legal, să înceapă să plătească pentru gazul pe care îl consumă și cred că treptat-treptat, pas cu pas vom ajunge și la acest lucru. Mai ales în momentul în care dânșii vor realiza că Cuciurganul reprezintă o oportunitate pentru noi toți de a moderniza această stație și de a exporta energie electrică pe piața europeană, iar beneficiile vor fi mult mai mari la momentul respectiv.
Vocea Basarabiei: Sunt suspiciuni că partea stângă ar putea să nu aibă capacitatea financiară de a achita consumul de gaze și atunci va crește datoria.
Victor Chirilă: Bine, ea a crescut și până acum.
Vocea Basarabiei: Sunt aproape 9 miliarde de dolari.
Victor Chirilă: Important e că Republica Moldova nu și-a asumat aceste datorii și nu și le va asuma niciodată.
Vocea Basarabiei: Chiar dacă se reunesc cele două maluri ale Nistrului?
Victor Chirilă: În contextul unei viitoare soluții politice, sigur că problema datoriilor va fi pusă pe tapet și se va găsi o soluție. Eu cred că Rusia nu va putea să ne preseze să preluăm aceste datorii, pentru că de partea noastră va fi și Occidentul și, în cele din urmă, soluția politică va fi una amplă, care va cuprinde și această parte.
Vocea Basarabiei: Agenții economici din stânga Nistrului, care folosesc în mare parte cantitățile de resurse energetice, ei sunt exportatorii mărfurilor pe piețele Uniunii Europene. O bună parte din acele mărfuri se opresc în România și pentru mulți astăzi încă e un mare semn de întrebare – cum se întâmplă că inclusiv Bucureștiul este cel care acceptă, pentru că se plătește pentru ceea ce se importă, să sprijine și el, indirect, un regim separatist?
Victor Chirilă: Să nu uităm că regiunea transnistreană beneficiază de Acordul de Liber Schimb Comprehensiv și Aprofundat și întreprinderile din regiunea transnistreană care pot să exporte și-au asumat niște obligațiuni, nu doar să se înregistreze la Chișinău, dar obligațiuni ce țin de standarde și de verificări. Și lucrul acesta se face, dacă aceste companii nu ar îndeplini aceste criterii, nici România și nici celelalte state nu le-ar accepta, că nu este România singura țară care importă produsele din regiunea transnistreană, este și Germania, este și Polonia, sunt o mulțime de alte state. Acesta este un pas prin care noi am adus regiunea transnistreană și, în special, mediul de afaceri în spațiul legal al Republicii Moldova mult mai aproape și acum suntem mult mai integrați decât eram cândva odată. Regiunea transnistreană este mai integrată cu economia noastră și cu economia Uniunii Europene. Și să nu uităm că, de fapt, această integrare a businessului de acolo a creat și premisele pentru o mai bună înțelegere cu businessul de acolo, care controlează, într-o anumită măsură, și situația politică în regiunea transnistreană să avem o înțelegere mai bună în acest context foarte dificil și extrem de periculos pentru securitatea noastră.
Vocea Basarabiei: Paradoxul e că, da, exporturile sunt direcționate pe piața vestică, iar ideologia e cea pe care o împărtășește Federația Rusă.
Victor Chirilă: Mentalitatea nu se schimbă atât de ușor și opțiunile de asemenea. Eu văd și partea plină a paharului în sensul că integrarea economică totuși cu malul drept și cu piața Uniunii Europene a avansat mult mai mult decât apropierea politică, dar lucrurile se vor schimba în contextul unui viitor politic, care, cred eu, va fi în beneficiul planurilor noastre de dezvoltare și va crea și acele premise pentru o schimbare și de optică politică la Tiraspol.
Vocea Basarabiei: Dle Ambasador, sfârșitul războiului ruso-ucrainean ar însemna că Ucraina va dori și cu o mai mare insistență să fie soluționată problema transnistreană?
Victor Chirilă: Ea și acum dorește. Am auzit și unele inițiative din partea unor oficiali, consilieri din regiunea transnistreană că noi ne dorim ca această problemă să fie soluționată pe cale pașnică, politică, prin dialog și negocieri, pentru că prin ceea ce ne propunem noi, diplomația și conducerea politică a țării, și am reușit foarte bine pe parcursul anului trecut e să menținem pacea și securitatea în Republica Moldova pentru toți cetățenii, inclusiv pentru refugiații care fie rămân, fie traversează Republica Moldova, inclusiv pentru acele legături economice care s-au intensificat între Ucraina – Republica Moldova, Ucraina – România sau Ucraina și Uniunea Europeană și care trec pe teritoriul nostru.
