VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Valeriu Chiveri: Războiul a consolidat societatea ucraineană care era divizată între Est și Vest nu numai geografic, dar și politic

Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina. Invitatul acestei ediții a „Punctelor de reflecție” este Excelența Sa Valeriu Chiveri, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la Kiev.

Valeriu Chiveri: Vă mulțumesc pentru această oportunitate să discutăm despre evoluția evenimentelor în Ucraina și în relațiile bilaterale.

Vocea Basarabiei: Dvs. vă aflați la Kiev de când?

Valeriu Chiveri: Ne aflăm la Kiev, da, salut toți ascultătorii și telespectatorii.

Vocea Basarabiei: Când ați început mandatul?

Valeriu Chiveri: Mandatul l-am început pe 15 februarie, chiar în ajunul războiului lansat de Federația Rusă pe 24 februarie, la 9 zile după începerea mandatului, Rusia a invadat Ucraina și de atunci activăm în condiții de război.

Vocea Basarabiei: Sunt 11 luni de invazie pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă. În ce condiții activează astăzi misiunea diplomatică a Republicii Moldova de la Kiev?

Valeriu Chiveri: Activează în condiții de război și cu anumite riscuri de securitate, dar facem tot posibilul să ne facem datoria și prezența noastră la Kiev este și un element de solidaritate cu poporul ucrainean în aceste clipe complicate și grele. În principiu, realizăm aceleași obiective pe care le-ar realiza oricare altă ambasadă în condiții de pace – menținerea dialogului politic la toate nivelurile, dezvoltarea cooperării economice bilaterale, acordăm sprijin cetățenilor noștri, dar, evident, avem și anumite limitări care sunt impuse de condițiile de război. Spre exemplu, putem începe ziua de lucru cu o alarmă aeriană și atunci ne coborâm în adăpost, același lucru îl fac și colegii noștri din alte ambasade sau instituții ale statului cu care conlucrăm. Avem deconectări de energie electrică, internetul nu este foarte stabil, putem rămâne fără apă sau fără căldură, deci sunt lucruri pe care, din păcate, le simțim și noi de rând cu orișicare alt cetățean din Ucraina.

Vocea Basarabiei: Câți angajați are actualmente Ambasada Republicii Moldova la Kiev?

Valeriu Chiveri: Astăzi la Kiev este ambasadorul, plus trei diplomați și personalul administrativ-tehnic, doi colegi diplomați se află la Chișinău, sunt cei care au copii minori și am decis ca ei să fie împreună cu familiile și să lucreze de la distanță.

Vocea Basarabiei: Dar secțiile consulare activează și la Kiev, și la Odesa?

Valeriu Chiveri: Atât la Kiev, cât și la Odesa prestăm servicii cetățenilor noștri și celorlalți cetățeni străini care se apropie, în special, pentru a primi o viză de tranzit prin Moldova, fiindcă Moldova a devenit o țară de tranzit pentru mulți cetățeni atât ucraineni, cât și străini, care vin în Ucraina sau pleacă.

Vocea Basarabiei: Statul Major al Forțelor Armate de la Kiev declară că în continuare există riscul atacurilor rusești pe întreg teritoriul Ucrainei. Ce ne puteți spune dvs. despre spiritul care domină acolo atât în rândul cetățenilor, cât și la nivel înalt?

Valeriu Chiveri: Vreau să spun că este o mobilizare fără precedent. De fapt,

Războiul a consolidat societatea ucraineană, trebuie să recunoaștem că țara era divizată între Est și Vest nu numai geografic, dar și politic. Și să ne aducem aminte doar de ratingul conducerii Ucrainei de până la război, nu-l voi numi acum, dar ratingul președintelui astăzi este peste 80 la sută de sprijin, iar printre cetățenii de până la 34 de ani – peste 91 la sută. Este o unitate extraordinară.

Deci, în pofida războiului și lipsurilor pe care le simt cetățenii, societatea ucraineană s-a consolidat, iar mesajul public care vine de la conducerea politică sau militară este foarte simplu – nu dacă vom obține victoria, dar când.

Vocea Basarabiei: Dar situația de acolo, din capitală, și mai spre periferie, mai spre zona de est a țării e diferită?

Valeriu Chiveri: Zona de est este afectată foarte mult de bombardamente și de războiul propriu-zis. În sondajele care sunt numărul celor care sprijină conducerea este puțin mai scăzut, dar nu este unul care să nu demonstreze că ucrainenii susțin tot ce face conducerea, ce face președintele Zelenski și ei sunt uniți pentru a lupta împotriva cotropitorilor.

Vocea Basarabiei: Dar sunt și cetățeni ruși sau alolingvi din Federația Rusă care au mai rămas pe teritoriul Ucrainei, auziți vorbă în limba rusă acolo?

Valeriu Chiveri: Auzim vorbă în limba rusă la magazin, la piață, pe stradă. Și nu este vorba de cetățenii Federației Ruse sau de naționalitate rusă, limba rusă a fost și este în continuare, oricât ar părea de straniu, limbă de comunicare în Ucraina și, cel puțin, la Kiev și bănuiesc că în mai multe regiuni din estul Ucrainei este o limbă care este utilizată frecvent. Și vreau să spun că nu există restricții, cel puțin la nivel privat, particular de discuții, evident, în cadrul întrevederilor oficiale, reuniunilor la nivelul guvernului, instituțiilor de stat se vorbește în ucraineană.

Vocea Basarabiei: Pe timp de război, mai mulți demnitari occidentali au vizitat Ucraina – și demnitari de peste Ocean, din Statele Unite ale Americii, și de la Londra, și de la Paris, și de la Varșovia, și din multe alte cancelarii din Vest, inclusiv au fost vizitate localitățile devastate de ruși. Acești demnitari se întâlnesc și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în Ucraina au fost și toți cei trei demnitari ai Republicii Moldova, ne amintim de vizita pe care a efectuat-o în Ucraina președinta Maia Sandu, dar și speakerul Igor Grosu, după care și șefa guvernului Natalia Gavrilița, însoțită de ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Andrei Spînu. Să ne vorbiți dvs. despre relația bilaterală dintre celedouă state pe timp de război.

Valeriu Chiveri: Este o situație mai deosebită, iar relația bilaterală este una complexă, cum ar fi între două state vecine. Evident, există un șir de probleme nesoluționate, care nu și-au găsit rezolvarea pe parcursul a 30 de ani și anul trecut, anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai potriviți pentru a lansa sau a relansa discuțiile pe anumite subiecte bilaterale care se află pe agenda noastră. Voi vorbi în continuare, dacă voi avea timp, despre asta. Cronologic, dl președinte al parlamentului Grosu a fost pe data de 5 mai, dna președintă Sandu pe 27 iunie și la 6 decembrie a fost dna prim-ministru. Deci, avem toți trei cei mai înalți demnitari de stat care au vizitat Ucraina și vizita demnitarilor străini și celor din Moldova evident că, în primul rând, este un semn de solidaritate față de Ucraina. Fără doar și poate, Ucraina are nevoie de acești lideri, dar trebuie să spunem că au fost discutate și subiecte bilaterale care urmează să aibă o continuitate practică în realizarea lor. Și vreau să mă refer, în primul rând, la ultima vizită a dnei Gavrilița, când s-a semnat și un comunicat de presă comun, în care au fost incluse mai multe puncte, care urmează să fie realizate pe parcursul anului 2023.

Vocea Basarabiei: Și care sunt aceste puncte care au fost incluse în acest comunicat bilateral?

Valeriu Chiveri: Aș putea enumera câteva din ele. Unul este finalizarea Acordului dintre Cabinetul de miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova cu privire la construcția podului peste Nistru în zona localităților Iampol-Cosăuți, un proiect care a fost lansat ceva mai devreme, dar din motive obiective nu a avut finalitate, vorbim de controlul vamal comun pe sectorul de cale ferată Berezino-Basarabeasca. Îl cunoașteți, bănuiesc că telespectatorii, ascultătorii noștri cunosc despre faptul că în luna august a fost reabilitat tronsonul de cale ferată Berezino-Basarabeasca, însă din motiv că serviciile de control, cum ar fi vama și grănicerii încă nu își aveau prezența la punctul de trecere acest tronson nu era operațional în totalitate. S-a vorbit despre cooperarea în domeniul luptei împotriva corupției, crimei organizate, un element important este și cooperarea în domeniul integrării europene, părțile au convenit să își acorde sprijin reciproc, a fost decisă lansarea Anului culturii ucrainene în Republica Moldova în 2023, s-a convenit continuarea formatului trilateral Moldova-România-Ucraina și examinarea posibilității unei reuniuni trilaterale la nivel de prim-miniștri. Deci,

Este un set întreg de subiecte care urmează să fie pe agenda discuțiilor bilaterale, încă unul foarte important, revenim la înțelegerile în pachet, care presupun soluționarea problemelor legate de frontieră, de nodul hidroenergetic de la Novodnestrovsc, de mediu, deci sunt niște chestiuni care au un impact practic asupra relațiilor bilaterale dintre cele două state.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar atunci când ați spus că cele două părți au discutat și despre lupta împotriva corupției și crima organizată, pe această dimensiune ce pot decide ambele state?

Valeriu Chiveri: Ambele state, după câte cunoașteți, sunt state candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și una condițiile care au fost formulate de Comisia Europeană, de Consiliul European la momentul acordării acestui statut a fost și lupta împotriva corupției și cred că în orice domeniu e bine să avem un schimb de opinii și un schimb de bună experiență, și cred că lucrul acesta se poate realiza și între cele două state. Acum elaborăm împreună cu colegii de la Ministerul de Externe un plan de acțiuni în baza acestor înțelegeri pe care ne propunem să fie aprobat și să-l realizăm pe parcursul anului curent.

Vocea Basarabiei: Mai întâi Ucraina, după care și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderare la Uniunea Europeană. În vara trecută s-a spus că a fost o decizie istorică luată în unanimitate la Bruxelles. Cele două țări ar avea șanse să adere împreună la Uniunea Europeană sau fiecare pe cont propriu și atunci când îi va veni momentul?

Valeriu Chiveri: Cred că în acest sens, într-adevăr, a fost o decizie istorică pentru noi și pentru ucraineni și o fereastră de oportunități, înainte de toate, de a ne reforma și dezvolta țara. Să mai spun că au fost mai multe declarații aici, în Ucraina, prin care s-a menționat că Moldova ar fi intrat pe spatele Ucrainei, ar fi căpătat acest statut sau, cel puțin, a semnat demersul de aderare, aș spune doar un singur lucru că dezideratul de integrare al Republicii Moldova nu s-a început odată cu declanșarea războiului din Ucraina, evident că acest proces…

Vocea Basarabiei: Dar cererea a fost depusă în timpul războiului…

Valeriu Chiveri: Da, a stimulat procesul, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova nu a avut aceste intenții și nu a avut acest deziderat. Cât privește, mergem împreună sau nu? Oficialii europeni au spus de mai multe ori că fiecare stat va fi evaluat după merite.

Eu nu cred că dacă cineva din Ucraina sau din Republica Moldova nu-și va face temele pe acasă atunci cineva dintre parteneri va aștepta până cealaltă țară va fi gata să prezinte rezultatele. Și avem un exemplu foarte bun, spre exemplu, regimul liberalizat de vize Republica Moldova l-a căpătat pe 28 aprilie 2014, pe când Ucraina – trei ani mai târziu sau chiar puțin mai mult.

Deci, totul a depins de cât de sârguincios ne facem tema pentru acasă. Și mai este o chestiune, dar haideți să ne uităm puțin la geografie. Republica Moldova s-ar afla ca o insulă într-un spațiu european în cazul în care Ucraina ar avansa prea repede. Eu nu cred că cineva își va permite luxul să aibă un statut mai puțin avansat decât țara vecină în acest sens.

Vocea Basarabiei: Din 92 și până astăzi, se mai caută soluția viabilă pentru conflictul transnistrean. Acest dosar transnistrean poate să fie un impediment pentru aderare la Uniunea Europeană, pentru că această regiune se află tocmai între aceste două state care au obținut acest statut de țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană?

Valeriu Chiveri: Eu aș spune că conflictul transnistrean este, înainte de toate, un impediment pentru dezvoltarea Republicii Moldova și promovarea acelor reforme pe care noi le dorim. Și, evident, poate fi considerat un impediment în calea integrării europene, dar haideți să ne aducem aminte de multiplele discuții care au fost atunci când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere și problema aceasta a fost pusă în discuție pe larg sau avem un exemplu și mai elocvent, cum ar fi Ciprul, care este membru al Uniunii Europene din 2004, dacă nu greșesc, iar conflictul sau disputa, sau problema, numiți-o cum doriți, cipriotă are rădăcini istorice îndelungate, iar cele mai recente sunt de la 1974. Deci, acest conflict sau problemă nu a fost un impediment pentru aderarea Ciprului la Uniunea Europeană. Cred că lucrurile acestea ar putea fi utilizate și în cazul nostru, plus la asta, d

Dacă războiul din Ucraina nu este un impediment în calea aderării Ucrainei, de ce ar trebui să fie Transnistria? Este o problemă care urmează să fie soluționată, dar nu cred că ar fi una definitorie.

Vocea Basarabiei: Dar cu anumite ocazii am auzit voci de la Bruxelles care spuneau că UE nu și-ar dori să mai importe conflicte pe teritoriul său?

Valeriu Chiveri: E și evident lucrul acesta, sunt suficiente dacă nu conflicte, atunci poziții diametral opuse în sânul Uniunii Europene, cred că este înțeleasă poziția când nu se mai dorește o bătaie de cap, dacă putem spune așa, adițională în cazul nostru, dar, iarăși, revenind la integrarea europeană și Transnistria,

Dacă ajungem la nivelul aderării la Uniunea Europeană, Chișinăul sau Moldova din partea dreapta a Nistrului va fi un pol de atracție pentru toți cetățenii din stânga Nistrului, va oferi mult mai multe posibilități pentru dezvoltarea economică, pentru bunăstare etc.

Vocea Basarabiei: Mulți ani s-a crezut că în formatul de negocieri „5+2” se va identifica o soluție durabilă pentru problema transnistreană, nu a fost să fie, din 2019 nu mai este funcțional acest mecanism, eficiența formatului de negocieri „5+2” pentru reglementarea transnistreană astăzi e pusă la îndoială în mai multe capitale, în condițiile în care doi dintre mediatori, Rusia și Ucraina, se află în plin război. Credeți că se va căuta un alt format sau ce pași urmează să fie făcuți pentru a apropia ziua reglementării transnistrene?

Valeriu Chiveri: Cred că nu sunt cea mai vizată persoană să răspund la această întrebare, dar, cel puțin parțial, aș putea răspunde prin faptul că este evident pentru toată lumea că formatul actual „5+2” nu mai este funcțional și, probabil, nu va fi funcțional mulți ani înainte. E greu de închipuit cum ar putea să stea la o masă Rusia și Ucraina și încă să mai negocieze sau să participe la negocierea soluționării unui conflict.

Care va fi formula și rapiditatea reglementării conflictului, cred eu, va depinde foarte mult de rezultatele războiului, care cu toții ne dorim ca să fie o victorie a Ucrainei și atunci, cu siguranță, multe din întrebările pe care le avem noi în contextul conflictului transnistrean, retragerii forțelor armate ale Federației Ruse aflate ilegal pe teritoriul nostru s-ar soluționa de la sine în principiu, evident, cu anumite eforturi din partea Republicii Moldova, în primul rând, și a partenerilor săi.

Deci, haideți să ne dorim o victorie cât mai rapidă a Ucrainei și atunci lucrurile se vor mișca, evident, mult mai repede.

Vocea Basarabiei: Dar recent într-un interviu pentru Vocea Basarabiei, tot aici, la „Puncte de reflecție”, vicepreședintele parlamentului Mihai Popșoi a declarat că Republica Moldova este recunoscătoare președintelui Volodimir Zelenski pentru faptul că a punctat că diferendul transnistrean va fi discutat ca și parte a negocierilor între Ucraina și Federația Rusă. La ce reacții să se aștepte Republica Moldova, dacă problema transnistreană poate fi discutată ca și parte a negocierilor când se va ajunge la ele între Ucraina și Federația Rusă?

Valeriu Chiveri: Am auzit și eu această declarație. În contextul războiului, problematica transnistreană a fost abordată foarte activ aici, în Ucraina, în special în primele luni – aprilie, mai, iunie, iulie, dar și mai recent, la nivelul experților au fost chiar propuneri pentru a ajuta Republica Moldova să soluționeze problema din punct de vedere militar.

Eu cred că trebuie să ne orientăm la declarațiile conducerii țării, conducerii Republicii Moldova, care pledează pentru rezolvarea conflictului prin mijloace exclusiv pașnice și nu cred că Ucraina va insista pe reglementarea transnistreană la pachet cu celelalte condiții pentru finalizarea războiului, fără a consulta conducerea Republicii Moldova.

Cel puțin, asta ar fi corect să fie făcut și așteptările noastre sunt că dacă acest lucru va fi pus în discuție va fi o consultare cu factorii de decizie de la Chișinău.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar pentru că, totuși, crește acest interes din partea Kievului pentru reglementarea transnistreană, credeți că acum ar putea Tiraspolul să fie mai receptiv atunci când la modul cel mai serios se va discuta despre reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Valeriu Chiveri: Sunt sigur că va fi mai receptiv din simplul motiv că nu va avea prea multe argumente pentru a nu accepta acele propuneri, cred eu, care vor veni din partea Chișinăului, în primul rând, fiindcă noi suntem cei care ar trebui să venim cu aceste propuneri. Și, cum spuneam, cu cât mai repede se va finaliza războiul cu victoria Ucrainei, cu atât mai repede vom merge pe calea reglementării conflictului. Deci, nu văd niciun motiv ca să fie altfel, în caz contrar, regiunea transnistreană exact cum vorbeam despre integrarea europeană și o insulă cum ar fi Republica Moldova, dacă nu ar avansa pe repede, s-ar pomeni într-o situație când oricum va depinde și economic, și social, și din toate punctele de vedere de Republica Moldova și de Ucraina, fiindcă este o enclavă între cele două state sau parte a Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Eu îmi amintesc, cu un alt prilej ați spus că sprijiniți decizia Ucrainei de a închide toate punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova pe segmentul transnistrean. Ce se întâmplă acum pe acest segment?

Valeriu Chiveri: Cum au fost închise, așa au și rămas închise, nu există niciun punct de trecere pe segmentul transnistrean care ar putea fi utilizat pentru a intra sau ieși din Ucraina. Unicele puncte de trecere care sunt controlate de noi și ucraineni sunt la nordul și la sudul Republicii Moldova, deci nu există altă posibilitate. Chiar și din punctul acesta de vedere, cetățenii din stânga Nistrului pentru a pleca oriunde ar dori să plece ei peste hotare trebuie să treacă pe malul drept, în primul rând și asta ar fi mai departe singura cale care le-ar permite să călătorească în afara țării.

Vocea Basarabiei: Dar în dialogul bilateral dintre Chișinău și Kiev urma să fie dusă la bun sfârșit demarcarea hotarului moldo-ucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean?

Valeriu Chiveri: Exact. Și când vorbeam despre înțelegerile la pachet, unul din punctele comunicatului comun al celor doi prim-miniștri, finalizarea demarcării este unul din aceste puncte, deci sperăm pe parcursul anului acesta să avansăm. Sincer vorbind, nu-mi place să-i spunem așa, înțelegerea la pachet, fiindcă am putea avansa foarte bine pe o dimensiune și stagna pe alta, și atunci din acest motiv nu se iau deciziile pentru toate elementele care sunt discutate.

Vocea Basarabiei: Dar ați putea să ne spuneți ce a rămas acum, că discuțiile erau pe ultima sută de metri?

Valeriu Chiveri: N-au rămas foarte multe, dar vă spun că înțelegerile sunt la pachet. E vorba de proprietatea pe care o avem pe teritoriul Ucrainei, e vorba de nodul hidroenergetic de la Dnestrovsc și este vorba de frontieră. Deci, acestea sunt cele trei elemente care a fost luată o decizie mai mulți ani în urmă că vor fi soluționate la pachet și faptul acesta cred că, în loc să ne ajute să avansăm, stopează procesul.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.