Vocea Basarabiei: Discutăm cu dl Tudor Robu, adjunctul reprezentantului FAO în Republica Moldova. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, să discutăm, de fapt, despre cele două priorități principale pe care le are FAO, și anume: organizația încearcă să reducă nivelul de sărăcie și să rezolve problema foametei în lume. Cum definiți dvs. actuala situație din Republica Moldova, ținând cont că se vorbește mult despre consecințele secetei din acest an, care a afectat grav multe suprafețe de culturi cerealiere și de alte produse care se cresc în Republica Moldova? Ce concluzii ați tras după o vară secetoasă și cum puteți să ajutați, în primul rând, micii fermieri și cei care se consideră fermieri medii, nu știu dacă e corect să spun așa, pentru că cele mai mari necazuri s-au adunat anume în gospodăriile lor?
Tudor Robu: Vă mulțumesc pentru invitație! Sunt onorat să fiu prezent la această emisiune și să vorbim despre starea agriculturii și a situației, în general, în Republica Moldova. Într-adevăr, noi considerăm ca fiind o situație dificilă atât la noi în țară, cât și în regiune, și la nivel global, pentru că mai multe crize se pliază peste situația destul de dificilă a omului care trăiește aici. În primul rând, m-aș referi la consecințele războiului din Ucraina asupra situației agriculturii.
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre cum se răsfrânge acest război pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei de 8 luni de zile.
Tudor Robu: Da, pentru că aș socoti impactul crizei din Ucraina mai sever asupra agricultorilor decât însăși seceta cu care s-au confruntat în acest an, pentru că în sezonul agricol de plantare a fost o insuficiență de îngrășăminte pentru agricultori și, de asemenea, prețurile la principalele inputuri agricole au crescut semnificativ.
Vocea Basarabiei: Semințe, îngrășăminte…
Tudor Robu: Semințe, îngrășăminte, carburanți etc. Și aceasta a avut un efect extrem de negativ asupra fermierilor și ei au fost capabili să producă mai puțin, cu costuri extrem de mari, nu și-au putut recupera investițiile pe care le-au făcut și, în plus, n-au putut da pe piață produse suficiente și de calitate. Deci, cam acesta ar fi motivul din care aș considera că războiul din Ucraina a afectat mai mult fermierii din Moldova, dar plus la aceasta, bineînțeles, ați menționat foarte bine, seceta și consecințele ei, căci noi am avut o primăvară și o vară secetoase și aceasta a avut efecte negative asupra producției agricole, am avut diminuări semnificative ale cerealelor și ale altor produse. Menționez aici o estimare aproximativă de o pierdere mai mult de 50 la sută la roada de porumb, mai mult de 40 la sută la roada de floarea-soarelui și, de asemenea, vor fi pierderi la roada de fructe. Aceasta, bineînțeles, o vom resimți cu toții, dar, în primul rând, suferă agricultorii. De aceea, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) este alături de ei și încearcă cumva să diminueze impactul acestor crize atât asupra productivității, cât și a afacerilor în agricultură.
Vocea Basarabiei: Dar la sfârșit de vară s-a vorbit foarte mult despre o posibilă criză alimentară, deși după asta am auzit foarte multe voci care spuneau că nu va fi o criză alimentară, problema e mai degrabă în prețurile care vor crește, inclusiv la ceea ce consumă cetățeanul. Acum puteți să ne spuneți clar, e evitată această criză alimentară?
Tudor Robu: Noi am spus din start și continuăm să spunem că nu va fi o criză alimentară în Republica Moldova și aceasta se datorează, înainte de toate, muncii oamenilor de la țară care continuă să prelucreze pământul și să aibă roadă. Deci, ei vor putea asigura cu alimente populația din Republica Moldova și, de asemenea, pun accentul pe faptul că noi suntem până la urmă o economie deschisă și ceea ce nu reușim să producem putem importa din alte piețe. Bineînțeles că asta afectează consumatorul, pentru că produsele importate costă mai scump și nu tot timpul sunt conform așteptărilor consumatorului. Oricum, criza alimentară nu va avea loc.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă o criză alimentară, să le fie clar celor care ne urmăresc?
Tudor Robu: Criză alimentară este atunci când oamenii nu au ce mânca, nu au acces la alimente și, adițional, alimentele care sunt comercializate nu au o componentă suficientă nutrițională, în materie de vitamine și minerale, care să ajute la dezvoltarea și menținerea organismului uman. Crizele alimentare care au fost observate în unele țări din Africa sau din Asia ne dau posibilitatea să definim cumva ce ar fi o criză alimentară. Bineînțeles că nu vom avea de-a face cu astfel de crize în Republica Moldova, cu toate că războiul din Ucraina afectează semnificativ exportul și comerțul de cereale care, evident, va afecta securitatea alimentară la nivel global. Vor fi afectate mai cu seamă țările sărace, care nu au suficient acces la produsele alimentare, dar nu este cazul Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova nu este o țară săracă?
Tudor Robu: Nu este o țară săracă în alimente. Dimpotrivă, noi acum trebuie să ne străduim să producem mai mult, să putem comercializa produsele noastre la un preț bun pe piețele externe.
Vocea Basarabiei: O să ajungem și la piața de desfacere a produselor moldovenești. Dvs. ați spus că a fost compromisă recolta cu 50 la sută pentru porumb și cu 40 la sută pentru floarea-soarelui. Asta înseamnă că poate fi deficit de ulei sau deficit de produse de panificație?
Tudor Robu: În primul rând, trebuie să menționez că acestea sunt estimările noastre aproximative, pentru că în aceste săptămâni are loc o evaluare, o misiune a experților noștri internaționali, care merg în teren și observă care este situația reală.
Vocea Basarabiei: Deci, vreți să evaluați consecințele secetei asupra culturilor agricole?
Tudor Robu: Exact! Și la început de noiembrie vom avea niște cifre mai mult sau mai puțin exacte despre randamentul anumitor culturi agricole.
Vocea Basarabiei: Și dacă se adeverește că, iată, atâta roada a fost compromisă, am putea să ne pomenim într-o situație când e deficit de ulei sau deficit de alte produse?
Tudor Robu: Nu va fi deficit de produse, va fi un export mai diminuat al acestor tipuri de produse, dar nu vom avea o criză a produselor procesate din aceste culturi, doar că, bineînțeles, va fi un preț mai ridicat și aceasta afectează direct veniturile fermierilor care au produs porumb și floarea-soarelui. Noi când ne gândim la agricultură, nu ne gândim doar la alimentația consumatorului, dar și la mijloacele de trai ale fermierilor și în momentul în care ei sunt afectați acum, bineînțeles că vor fi mai puțin stimulați să producă la primăvara viitoare.
Vocea Basarabiei: Eu am discutat cu unii care, în general, ziceau că ar putea să se dezică să mai crească culturi, pentru că afacerea lor devine una neprofitabilă.
Tudor Robu: Așa este. Și aici intervine statul, intervin partenerii de dezvoltare ca să ajute fermierii să continue munca. De aceea noi am hotărât ferm că în primăvara anului viitor o să ajutăm fermierii cei mai nevoiași pentru a depăși criza de anul acesta și în iarnă o să alocăm hrană pentru animalele crescute de gospodăriile casnice în unele raioane, în așa fel încât să putem menține cantitatea de lapte care ar putea să fie pentru procesare și comercializare. La fel în primăvara viitoare vom încerca să ajutăm cu semințe fermierii mici, care sunt cei mai vulnerabili și care, spuneți dvs., sunt gata să se dezică de o astfel de activitate. Noi vrem să-i facem s-o continue, pentru că aceasta va asigura un risc mai mic de o criză alimentară eventuală și vom putea continua să avem anumite niveluri de productivitate.
Vocea Basarabiei: Dar unele voci se întrebau dacă Republica Moldova mai are sector zootehnic. De ce vă aduc la acest gând? Pentru că aici, la Vocea Basarabiei, am avut o discuție și cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, dl Bolea, și el zicea cât de dramatic s-a redus, de exemplu, numărul bovinelor în Republica Moldova. Are Republica Moldova astăzi un sector zootehnic?
Tudor Robu: Trebuie să recunosc că, de când s-a destrămat Uniunea Sovietică, Republica Moldova n-a avut un sector zootehnic prea puternic și asta din cauză că, în primul rând, am avut o competiție puternică pe exterior și, în al doilea rând, la noi nu au fost stimulate investițiile în acest domeniu.
Vocea Basarabiei: Fermele au fost distruse…
Tudor Robu: E adevărat și din cauza asta nu putem spune niște cifre pozitive sau foarte bune în domeniul zootehnic. Cu toate acestea, trebuie să vă spun că gospodăriile casnice care au crescut animale se numără printre acei factori care au menținut producerea acelor produse care intră în componența securității alimentare a statului. De aceea gospodăriile casnice care au crescut animale au asigurat cu lapte la nivel de 90% piața locală din totalul laptelui care s-a produs local, pentru că, știm cu toții, se și importă foarte multe produse lactate.
Vocea Basarabiei: Cumpărătorii asta se și întreabă: mai există lapte și produse din acest domeniu în mărfurile care sunt pe tejghelele din Republica Moldova, acolo unde e scris „Produs în Republica Moldova”, dacă nu există aceste ferme, dacă e mic numărul gospodăriilor care cresc aceste vite mari cornute?
Tudor Robu: Da, unele produse lactate conțin lapte autohton, altele sunt importate, altele sunt înlocuite, dar important e ca acel producător care comercializează produsul pe piață să descrie corect componența acelui produs. Eu am speranța că autoritățile noastre, în particular cei de la Agenția pentru Siguranța Alimentelor, controlează acest lucru. Nu este interzis să înlocuiești unele produse, doar că trebuie să se țină cont de faptul că acel înlocuitor trebuie să facă față cerințelor de sănătate și siguranță a produsului care se comercializează. Dar, încă o dată, revin la ideea că acei gospodari de la țară care au animale au asigurat până la urmă un mare procentaj din produsele lactate și ei merită să fie susținuți în continuare.
Vocea Basarabiei: Și cum să fie susținuți, totuși, e o economie de piață liberă? Și dacă există această economie liberă, atunci unii se întreabă: trebuie sau nu trebuie cineva să poarte această luptă cu importul masiv al producției de peste hotare?
Tudor Robu: Nu trebuie să se lupte cu importul masiv, trebuie să fie subvenționată anume producerea de hrană pentru acele animale, să se mențină un control riguros asupra modului în care aceste animale sunt crescute și, de asemenea, să se investească în randamentul acelor animale, în producerea de lapte și de carne. Și, nu în ultimul rând, trebuie să fie garantată siguranța și calitatea înaltă a produselor de origine animală.
