VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Stella Popa: Noi le creăm concetățenilor ruși o zonă de confort, dar trebuie să fim mai fermi

Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou să vizionați, să ascultați, să priviți „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care dezbat teme de actualitate cu invitați din zona artei și culturii. Invitata mea din această dimineață este un blogger literar de succes, Stella Popa.

Vocea Basarabiei: Stela, bine ai venit la noi!

Stella Popa: Bună dimineața! Mulțumesc mult pentru invitație, sunt onorată.

Vocea Basarabiei: Mă bucur că ai venit, voiam de multă vreme să te invit, dar nu știu cum abia acum s-a întâmplat lucrul acesta. Sunt foarte multe teme pe care vreau să le iau în discuție cu tine și cred că voi începe cu una mai îndepărtată de zona politicii – brânza noastră cea de toate zilele. Deci, ca să fiu mai explicit, o să citesc, aici mi-am notat, ca să nu uit: „80% din produsele denumite plăcinte cu brânză din magazinele din țară nu conțin brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură, de fapt, conțin un amestec cu produse pe bază de grăsimi vegetale”. Este un anunț recent al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. „În unele cazuri, conținutul de acizi grași trans în umplutură este excesiv de ridicat, 51 de grame la 100 de grame de grăsime, ceea ce depășește de peste 25 de ori limita stabilită la nivel european”, deci, limita asta de 2 grame la 100 de grame. Întrebarea mea este: mai contează acest lucru, în contextul în care avem un război, alături sunt atâtea suferințe, mor oameni, iar noi ne cramponăm de conținutul unor plăcinte cu brânză? Mai contează lucrul acesta?

Stella Popa: Dar ce nu contează în viața noastră? Da, eu înțeleg că peste graniță avem război, dar noi continuăm să trăim și, vrem-nu vrem, aveți și niște refugiați de care avem grijă și le asigurăm un trai oarecare, cu donații, cu diferite proiecte, cu sponsorizări din afară pe care le implementăm noi prin proiecte. Ceea ce ține de plăcinte nemijlocit pe mine nu mă miră faptul acesta, pentru că, fiind o consumatoare activă, merg aproape în fiecare zi la magazin și citesc ce conțin diferite produse și pot să zic că din an în an sunt tot mai mulți conservanți, emulgatori. Ceea ce ține de natural, chiar și pe fructele celea ambalate tu poți să găsești chestii care nu țin de natural, așa că nu știu de ce atâta vâlvă sau atâta agitație…

Vocea Basarabiei: Da, într-adevăr, a fost o agitație, chiar pe rețelele de socializare am văzut o sumedenie de discuții.

Stella Popa: Da, pentru că înainte se discuta în ogradă sau în mahala, la colțul străzii, iar acum se discută pe Facebook, pentru că tu n-o să stai în troleibuz acum sau în autobuz să discuți chestii importante, stăm și discutăm pe rețelele de socializare. Până la urmă, da, eu înțeleg că asta este o încălcare crasă, din punctul meu de vedere ar trebui autoritățile să ia măsuri și cel mai interesant e că magazinele care vând asemenea produse lactate nu prea le verifică sau cel puțin dacă tu cumperi la suta de grame o plăcintă sau un pateu, ceva produs de magazinul respectiv, tu nu găsești niciun ingredient scris pe ele. Deci, ele nu-s ambalate, ele sunt puse la vitrină, tu cumperi, ai încredere, dar până la urmă eu cred că cel mai bine e să mănânci acasă plăcintele, eu le prefer făcute acasă, la tigaie sau la cuptor. Și atunci eu știu sigur că, dacă mă duc și cumpăr de la o femeie sau de la o vecină care are animale și produc brânză, știu sigur că o să mănânc plăcintă cu brânză. Noi trebuie să ne asumăm deciziile luate, odată ce tu te duci și ai încredere în altcineva și acela îți încalcă încrederea, tu trebuie să-l taxezi până la urmă. Dacă un magazin, al doilea sau un producător sau al doilea îți încalcă această încredere, tu trebuie să-l taxezi drastic. Deci, renunți ori cumva trebuie de luat o atitudine.

Vocea Basarabiei: Probabil, consumatorii noștri sunt cam indulgenți, așa…

Stella Popa: Noi suntem foarte mioritici, spunea cândva dl Valeriu Munteanu că noi suntem un popor foarte mioritic și suntem atât de înțelegători și nouă ne trece repede, noi uităm foarte multe obide, noi trecem foarte ușor peste multe ilegalități. Noi uităm de 7 aprilie 2009, noi uităm cine suntem, noi ne uităm limba, noi uităm absolut orice pentru ca să fie liniște și pace.

Vocea Basarabiei: La limbă vom reveni, după ce ne lămurim cu brânza. Uite ce vreau să te întreb: o fi pe bune 80% din aceste plăcinte cu brânză din magazinele din țară, pentru că stau și mă întreb cam cum s-a făcut această constatare – au intrat în toate magazinele sau au făcut exact cum se face la un sondaj de opinie, au luat câteva magazine și au tras o concluzie pentru toate magazinele? Eu vreau să zic că eu, cel puțin, știu două locuri în acest oraș în care am certitudinea că ei au niște plăcinte cu brânză de calitate, foarte bune.

Stella Popa: Eu cred că se generalizează. Iată când cineva trece printr-o perioadă mai grea zice că, uite, omul cela e rău și, respectiv, toți oamenii de genul cela sunt răi, să nu zicem la feminin sau masculin. Fix așa și aici, dacă e vorba de un magazin sau al doilea, gata, toate sunt rele. Nu, eu sunt de acord cu tine, pentru că am și eu câteva localuri unde merg și cineva chiar îs prieteni care produc patiseriile acestea.

Vocea Basarabiei: Și ai încredere că acești prieteni…

Stella Popa: Am încredere, pentru că ei merg la fermă și cumpără brânza asta, deci nu bag mâna în foc, dar merg pe încredere, cum am zis că odată ce-ți este încălcată încrederea ceea, trebuie să fie taxați. Nu, eu nu știu de ce am impresia că parcă a fost așa, un fel de comandă sau poate cineva care are o funcție un pic mai importantă a avut o impresie mai urâtă despre unele produse și a zis: „Ia hai să verificăm”. Poate a dat un telefon, că la noi se practică lucrurile acestea, cu atacurile acestea raider, noi știm și cu Andy’s, și cu foarte multe alte produse, JLC-ul, dacă nu mă înșală memoria, a avut asemenea probleme.

Vocea Basarabiei: Apropo de JLC, pe mine m-a nedumerit și m-a supărat un pic această știre care vine de la ANSA.

Stella Popa: Cifra e mare, într-adevăr.

Vocea Basarabiei: Adică, cumva ca și cum am fi supuși unui pericol. Dar ce vreau să zic? Exact acum 5 ani, în februarie 2018, îmi amintesc foarte bine, se declanșase scandalul laptelui, ceea ce mi se pare acum cu aceste plăcinte cu brânză o continuare cumva a acelui scandal, pentru că e vorba de brânză, tot de un produs lactat. Atunci a fost un scandal foarte mare, se descoperise la un moment dat că laptele nu este lapte, că brânza conține tot felul de grăsimi vegetale, ulei de palmier, rapiță ș.a.m.d., că și cașcavalul nu este cașcaval și ANSA a zis că cineva va fi amendat, vor fi niște controale și după aceea s-a așternut liniștea, nu știu cum toți am uitat, și ANSA, și noi, consumatorii, în continuare luam aceleași produse. Eu nu mai știam exact s-a modificat ceva în ele după acel scandal sau nu. Și iată, au trecut 5 ani de zile și avem un nou scandal, scandalul plăcintelor cu brânză.

Stella Popa: Dar cui nu-i plac scandalurile? La toată lumea îi place scandalurile.

Vocea Basarabiei: Da, dar acum guvernul Recean a luat o decizie și a spus că producătorii și comercianții din sectorul alimentar vor avea obligația să se asigure că acizii grași trans nu depășesc 2 grame la 100 de grame. Adică, cumva e o ajustare la norma aceasta europeană. Acum putem fi siguri, după ce guvernul Recean a luat această decizie?

Stella Popa: Știi care e problema? De fapt, dacă o să avem produse cu brânză în proporție de 80-90 la sută naturală, atunci și prețurile vor crește.

Vocea Basarabiei: Poate e mai bine să plătim mai mult, dar să fim mai sănătoși, nu?

Stella Popa: Pentru calitate trebuie să plătești. Atâta timp cât tu nu ești dispus să dai 20 de lei pentru 100 de grame sau 50, este diferență. Dar pentru mine nu este problema prețul, pe mine mă deranjează când încearcă cineva să mă prostească. Dacă tu îmi dai mie brânză, pune 50 de lei, dacă îmi dai produs, scrie că-i produs, ca eu să înțeleg diferența.

Vocea Basarabiei: Să scrie exact pe acea etichetă?

Stella Popa: Da. Cum eu mă duc să cumpăr brânză gen bulgărească, doar că el este produs de brânză, el nu este brânză bulgărească. Eu știu că brânza asta o să meargă pentru niște tartine mai puțin importante, brânza asta eu vreau s-o folosesc de sărbători, să zicem, dar eu să știu sigur ce mănânc, eu mi-am asumat să cumpăr brânză de proastă calitate sau eu îmi asum să cumpăr brânză scumpă. Ca bunicuța ceea care vine și te întreabă care-i diferența tu să ai bunul-simț să-i explici – asta îi așa, iar asta îi așa.

Vocea Basarabiei: Se pare că e vorba de niște concetățeni de-ai noștri, oameni care trăiesc alături de noi, în aceeași țară, noi suntem moldoveni, ei sunt moldoveni, și ei nu scriu pe etichetă ce conține produsul pe care ni-l vând. Cam cum ai caracteriza tu oamenii aceștia și cât de răspândit ți se pare fenomenul acesta aici, în Moldova?

Stella Popa: Eu sper că începe să se mai… Hai s-o luăm așa, este doar ANSA care are grijă de etichete, de produse. Eu pot să zic că ei sunt niște mișei, până la urmă, dacă ei îmi vând mie produse și nu scriu ce este acolo. Și nu trebuie eu să vin să verific sau eu să vreau să verific, trebuie să fie entitatea responsabilă și dacă ea nu este responsabilă, să fie demiși. Eu sunt sigură că se fi întâmplat lucrul acesta, de exemplu, prin Belgia sau prin Franța, dl director demult era să-și dea demisia de onoare, pentru că nu are grijă de cetățenii săi și permite să se întâmple asemenea lucruri. Cum s-a întâmplat cu trenurile din Republica Elenă, două trenuri s-au ciocnit, a doua zi – demisia de onoare. E altceva, nu?

Vocea Basarabiei: Deci, ca să înțeleg mai bine, crezi că problema stă nu numai în aceste plăcinte și în acești vânzători, ci și în băieții de la ANSA, care, de fapt…

Stella Popa: Nu e vorba doar de ANSA, e vorba de absolut toate entitățile, toate instituțiile care se află în subordinea guvernului, a parlamentului, a președinției, absolut toate. Și eu îmi dau seama de ce unii nu au responsabilitatea ceea sau nu au dorința de a fi responsabili, pentru că și salariile lor nu sunt motivante. Deci, tu te duci la lucru doar ca să-ți pui o bifă acolo că ai semnat niște răspunsuri și ai îndeplinit niște puncte din fișa de post.

Vocea Basarabiei: Dar nu se gândește că o plăcințică de aceasta ar putea să ajungă la o rudă de-a lui pe masă?

Stella Popa: Nu, până în momentul în care tu nu te ciocnești cu problema aceasta, tu nu te gândești la ea absolut deloc.

Vocea Basarabiei: Deci, o gândire cumva limitată, să zic așa, la propriu?

Stella Popa: E amorfă gândirea asta câteodată, e ca frumoasa adormită și până vine problema și o sărută…

Vocea Basarabiei: Cât adevăr se conține în zicala aceasta – „La plăcinte înainte, la război înapoi”?

Stella Popa: (Râde.) Eu n-am auzit zicala aceasta de foarte mult timp și câteodată nu o înțelegeam, deci eram mică și o întrebam pe mama – de ce „la plăcinte înainte, la război înapoi?” și ea mi-a spus că este o zicală pe care mulți o folosesc, deși ea este foarte strașnică, fiindcă noi folosim cuvântul „război” foarte iresponsabil.

Vocea Basarabiei: Și parcă cumva ar reieși din sintagma asta că noi nu prea avem suficient curaj și într-o situație de asta de forță majoră cumva preferăm să ne eschivăm, nu?

Stella Popa: Dar noi de-a lungul istoriei ne-am pierdut curajul de a spune ceva, de a fi fermi în unele poziții. Cei care au studiat și au citit cărți de istorie, cei cărora le-a plăcut la școală, cel puțin, dacă e să te aprofundezi și să analizezi istoria, hai să zicem nu a Republicii Moldova, dar istoria românilor, ne-am cam pierdut noi din zelul cela, tupeul cela de a ne afirma. Nouă ni s-a spus sute de ani la rând de către diferite imperii că noi suntem mici, proști și neimportanți și noi am început să credem. Fix cum îi spui unui copil că tu ești prost, prost, prost și el începe să creadă că-i prost și nu-l interesează nimic, fix asta ni s-a întâmplat și nouă.

Vocea Basarabiei: Da, o să revenim și la situația în care ne aflăm noi acum, după ce am scăpat de toate imperiile, dar un subiect pe care nu-l putem trece cu vederea este cel legat de limba română versus „limba moldovenească”. Mai întâi, în parlament 56 de deputați PAS au înlocuit în mai toate actele emise de stat sintagma „limba moldovenească” cu limba română, un proiect a fost votat în prima lectură, au urmat niște îmbrânceli și altercații provocate de deputații comuniști și socialiști tot acolo în parlament, probabil ai văzut și la televizor cumva. După aceea, peste o zi sau două a fost un protest al comuniștilor și socialiștilor în fața Curții Constituționale, au venit oameni cu pancarte pe care scria „Limba moldovenească e la ea acasă”, „Moldoveni, moldovenesc, Moldova”, deci, oamenii aceștia nu vor limbă română. Este o poveste foarte lungă, dar deputații PAS au invocat o decizie a Curții Constituționale din 2013 și decizia aceea zicea cumva că, de fapt, limba noastră este română și ar trebui să avem peste tot scris limba română. Întrebarea mea este: s-a pus punct acum acestei probleme? Acum era momentul să scăpăm de acest neadevăr, până la urmă, „limba moldovenească”, și să revenim la normalitate? Adică, până acum nu s-a putut face lucrul acesta, a trebuit să treacă 10 ani de la acea decizie a Curții Constituționale?

Stella Popa: Prin anii 2008-2009, eu am aderat la un partid care a făcut parte din alianță.

Vocea Basarabiei: Deci ai avut această experiență politică?

Stella Popa: Da, 12 ani am fost activistă și eu, am mers prin multe localități…

Vocea Basarabiei: Poți să ne spui ce partid sau e secret?

Stella Popa: Dar nu că-i secret, dar nu vreau să fac cumva…

Vocea Basarabiei: OK.

Stella Popa: Pentru că-s un milion și jumătate de prejudecăți și de câte ori pomenesc toată lumea se împarte în două tabere: pro ori contra, dar oricum îi mulțumesc dlui președinte că mă cunoaște și astăzi suntem prieteni și îi mulțumesc pentru experiența pe care am avut-o eu până acum, pentru că, apropo, nu a fost una rea. Ceea ce ține de limba română, noi am vorbit chiar și în cadrul partidului la moment atunci, voință politică trebuie să fie, până la urmă, pentru că politica o fac politicienii, și nu poporul. Foarte mulți dintre noi uită de Declarația de Independență, care este actul suprem într-un stat și fără Declarația de Independență nu poate să existe un stat. În Declarația de Independență scrie expres că pe teritoriul Republicii Moldova noi vorbim și se vorbește limba română, nu este pomenit acolo nicăieri despre „limba moldovenească”, care a fost votată în 1994 de către agrarieni, nu știu cât de competenți…

Vocea Basarabiei: Știu, dar undeva era „limba moldovenească”, între paranteze – română.

Stella Popa: Nu, era limba română! În Declarația de Independență e scrisă limba română, că m-am uitat și eu, chiar îmi era interesant, pentru că noi vorbeam în cadrul activităților noastre. În 1994, agrarienii au votat că-i „limba moldovenească”. Eu nu știu ce a fost în capul lor, nu am idee, stau și mă gândesc câteodată de ce unii oameni procedează într-un fel anume, pentru că cred că au fost și unele interese ascunse sau lumea nu și-a dat seama, sau lumea nu știa ce limbă vorbește. Dar eu tind să cred că au fost anumite interese, pentru ca lumea să fie derutată, ori dl Snegur a fost supărat că cei din România nu au vrut să facă unirea înapoi. Se vehiculează unele momente, că d-lui a fost în România și conducerea română de pe atunci nu a vrut reunificare și poate d-lui s-a supărat.

Vocea Basarabiei: Nu mi s-a părut atunci dl Snegur un tip foarte unionist.

Stella Popa: Nu știu.

Vocea Basarabiei: Vorbea el ceva despre neamuri, dar cred că, cam la asta se limita.

Stella Popa: Se zice că a vrut o funcție foarte importantă d-lui și cei de la București i-au refuzat și cred că… Eu nu știu care au fost premisele anului 1994, pentru că eu atunci aveam 6 ani și nu cunosc foarte bine perioada asta, dar este foarte penibil să discuți atâția ani despre o temă care este atât de evidentă și atât de clară, pentru că numai un ignorant, un ingrat și un om care nu are idee despre ceea ce vorbește poate să afirme ceva. Deși eu nu sunt economistă și, respectiv, nu pot să mă dau cu părerea vizavi de economia noastră sau de economia mondială, sau cum apar crizele mondiale, pot să întreb câteva păreri, dar eu să mă dau cu părerea și eu să fiu un specialist în domeniu, nu. Atunci când tu ești doctor, tu poți să vorbești despre domeniul tău și tu poți să spui că, da, COVID-ul există, iată, modificări, ce se întâmplă cu organismul nostru, ce se întâmplă cu tine, cu alt om, cum reacționează diferit. Tu când ești profesor de istorie, tu mie poți să-mi povestești anumite date, poți să uiți altele, nu asta este important, ideea e că toată lumea până la un moment dat au devenit cunoscători de aceștia, divannîi expert, care stă acasă, se uită la știri și el cumva în capul lui are impresia că el le cunoaște pe toate. Tu dacă vii și-mi spui că pe mine mă cheamă Stela… 

Vocea Basarabiei: Stela, dar uite, cum ziceai și tu, lucrul acesta este într-atât de evident, adică e la mintea cocoșului că e vorba de limba română.

Stella Popa: Te duci în România și ai nevoie de un traducător cumva?

Vocea Basarabiei: Exact, nu ai. Și atunci, deputații comuniști și socialiști, ei chiar nu-și dau seama sau au niște interese geopolitice, sau au antipatie față de România?

Stella Popa: Păi, sigur, dacă ei au sponsorizări din afară, dacă ei au o populație care sunt veniți, ei sunt apatrizi, oameni care nu au nicio patrie, ei nici nu sunt moldoveni și nici nu-s ruși, sunt oameni care au fost aduși aici, puși în funcții la un moment dat, stau bine-mersi de foarte mulți ani, primesc pensii, poate unii n-au lucrat, nu vreau să răspund pentru toți, dar sunt unii oameni care decid soarta unui popor care i-a primit cu brațele deschise, pentru că atunci era Uniunea Sovietică și toți eram frați și ne iubeam, și ne pupam pe obraji. Am vrut să ajung la voința asta politică, cu AIE, acolo era și PD-ul, care stătea pe două scaune, parcă de centru, parcă…, nici cu unioniștii, nici cu… 

Vocea Basarabiei: Dar Marian Lupu mereu era pentru limba moldovenească, îmi amintesc.

Stella Popa: Eu țin minte fraza lui înaripată că din punct de vedere politic noi vorbim limba moldovenească, din punct de vedere istoric – limba română. Asta putea să spună doar Marian Lupu. Aici iarăși sunt derutată de unele expresii, adică pe tine din punctul de vedere al mamei te cheamă Marian, dar din punctul de vedere al tatălui te cheamă Lupu. Super, dar, până la urmă, cine ești tu?

Vocea Basarabiei: Dar uite presa a scris că există câțiva deputați socialiști care au cetățenie română.

Stella Popa: Dar ei majoritatea o au.

Vocea Basarabiei: Păi cum poți să ai această debusolare, să ai cetățenie română și să fii împotriva limbii române?

Stella Popa: Pentru că-s mancurți. Voronin tot avea rude care au fost deportate, dar el toată viața lui a fost un comunist convins.

Vocea Basarabiei: Nu ți se pare bizar cumva faptul că asemenea oameni au cetățenie română sau e dreptul lor?

Stella Popa: Tot e vorba de interes. Îi și dreptul lor, desigur, dacă statul român a considerat că este de bună-credință să le ofere cetățenia, și eu o am.

Vocea Basarabiei: Dar ei jurământul probabil în „limba moldovenească” l-au depus?

Stella Popa: Cred că da. Și ceea ce ține de dacă este momentul acum, eu mi-am dat seama de-a lungul timpului că nu există momentul potrivit pentru nimic; nu există momentul potrivit să te căsătorești, să faci copii, să te duci la facultate, pentru că la 18 ani ești încă „verde” și peste vreo 5 ani vrei să faci altă facultate, peste 10 ani tu… Eu am făcut Limbă și literatură engleză, eu acum sunt într-un proiect social care nu are nicio legătură unul cu altul. Bine, mă ajută engleza, nu zic, dar dacă…

Vocea Basarabiei: Engleza peste tot te ajută.

Stella Popa: Engleza, da, peste tot. De asta mi-a zis și mama: „Du-te la Limba engleză, că ai să ai uși deschise peste tot”. Și cam așa a și fost. Dacă au găsit ei cumva o cheie să deschidă poarta asta, bravo lor. Eu am și scris o postare așa, un pic cu sarcasm, că au reușit să nască acest proiect și să-l aducă la lumină, dar cred că posibilitatea aceasta era și prin 2009-2013, cât încă a existat toată alianța asta, doar că nu s-a vrut. Ei atunci încă nu știau cine-i mai deștept – Vlad Filat sau Vlad Plahotniuc.

Vocea Basarabiei: Deci, acum cumva s-au copt premisele, ca să folosesc o sintagmă a unui fost politician foarte vestit?

Stella Popa: Și cineva și-a asigurat că unioniștii au s-o voteze pe Maia Sandu mai departe, pentru că, îți dai seama, eu cu tricolorul la mână, cu limba română din naștere, că mama mea mi-a zis că noi vorbim limba română, chiar dacă a lucrat printre ruși și tata a fost în colhoz și a fost octombrel sau nu mai știu ce acolo era, asta nu-i atât de important, toată lumea a zis că noi vorbim în limba română. Deci, eu n-am crescut, eu am avut o profesoară de istorie care mi-a insuflat spiritul acesta de românism (dna Lucia, mulțumesc frumos). Apropo, la noi școala tot a fost într-un fel… Și când au vrut ei să bage și istoria asta reintegrată sau integrată, nu știu cum au vrut ei s-o discute și la un moment dat cineva din profesorii de istorie, cică: „D-apoi, comunismul n-a existat în perioada antică, așa că totul e OK, într-un fel, de ce să ne deranjăm tare mult de istoria integrată?”, că acolo comunismul era slăvit în cărțile celea rescrise.

Vocea Basarabiei: Recent, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, care, de altfel, trimite foarte multe avertismente spre Republica Moldova, a spus că Republica Moldova își abandonează limba maternă, legat de acest proiect de lege votat în Parlamentul Republicii Moldova. Imediat a urmat o replică a președintelui parlamentului, Igor Grosu, că denumirea limbii este decizia suverană a Republicii Moldova. Cam de ce dna Zaharova, care e oficial într-un alt stat, ar trebui să se preocupe de limba pe care o vorbim noi aici?

Stella Popa: Dar dumneaei poate să spună tot ce vrea, dumneaei are liber arbitru să spună că este gay, că este neagră, că-i albă. Deci, la noi toleranța acum este la un nivel foarte ridicat și tu poți să te identifici cum vrei, să spui ce vrei, să zici că mănânci paste negre, dar ele, de fapt, sunt bej etc. Ea, ca politiciană, își permite foarte multe chestii, ceea ce alții nu fac, eu nu am auzit niciodată un politician de la noi să iasă și să spună că în România se vorbește limba engleză, de exemplu, sau în Brazilia se vorbește limba braziliană, dar nu portugheza.  

Vocea Basarabiei: Dar dna Zaharova parcă ar fi expertă, adică ea când spune „își abandonează limba maternă”, ea ca și cum e un soi de lingvist care se pricepe la limba noastră, deși nici n-o vorbește, adică admit că nu vorbește românește.

Stella Popa: Ca și foarte mulți cetățeni din Republica Moldova care nu vorbesc limba română sau moldovenească, cum îi zic ei. (…)

Autor

  • Iulian Ciocan

    Este realizatorul și moderatorul emisiunii „Radiografia săptămânii, o trecere în revistă a subiectelor de actualitate cu invitați din zona culturii, și autor al rubricii „Antiteze”. Timp de 20 de ani a activat la Radio Europa Liberă, biroul din Moldova. Este scriitor, eseist.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.