VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Stanislav Gropa: „În R. Moldova avem cazuri de accidente vasculare cerebrale la copii, la adolescenți, la tineri”

Vocea Basarabiei: Discutăm cu academicianul Stanislav Groppa. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei! Vom discuta despre un subiect de care e preocupată întreaga societate, despre sănătatea națiunii, despre problemele din acest domeniu, dar și despre succesele care se obțin în acest domeniu important, pentru că dvs. sunteți mult timp aici, în Republica Moldova, dar deseori aveți deplasări peste hotare, participați la mai multe forumuri și o să ne povestiți ce probleme se discută și în afara Republicii Moldova, cât de mult ele afectează populația țării și despre realizările pe care reușiți să le înregistrați în aceste timpuri deloc ușoare.

Stanislav Groppa: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație! Pentru mine tot timpul prezența în studio la dvs. este o sărbătoare și este o posibilitate de a dialoga cu un colectiv înalt profesionist, inteligent și cu un public extraordinar cu care am o deosebită plăcere să mă împart cu acele noutăți și cu acele probleme cu care ne întâlnim zi de zi.

Vocea Basarabiei: Cât de preocupați sunt cetățenii Republicii Moldova de păstrarea sănătății?

Stanislav Groppa: Aș zice că sănătatea continuă să rămână cel mai mare tezaur pe care noi putem să-l avem și pe care trebuie să-l păstrăm. Totuși observ că în ultimul timp este o altă atitudine față de sănătate, o bună parte din cei care se adresează au o altă viziune față de sănătate și au un alt concept.

Vocea Basarabiei: Deci au început să pună preț pe sănătate?

Stanislav Groppa: Da. Și menționez acest fapt că mulți din cei care se adresează doresc să fie sănătoși, chiar sunt gata să investească în sănătate și nu doar atât, dar au grijă și pentru cei apropiați, pentru copii, pentru rude, pentru părinți.

Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că până nu demult mai degrabă se vorbea despre neglijența sănătății?

Stanislav Groppa: Nu aș fi de acord că în totalitate mergem pe o cale deja decisă, că sănătatea este prioritară, că fără sănătate nu avem o calitate bună a vieții, dar o bună parte din populație are o altă viziune și cred eu că vremurile acestea grele, problemele uzuale de zi de zi induc necesitatea de a lua unele decizii ferme de a fi sănătos. Dacă ești sănătos, ai posibilitatea să-ți asiguri securitatea ta și securitatea familiei tale.

Vocea Basarabiei: Percepția credeți că a putut fi schimbată și de această pandemie de COVID-19 sau nu neapărat?

Stanislav Groppa: Cred eu că pandemia pe lângă urmările nefaste pe care le-a avut a schimbat puțin și atitudinea cetățenilor față de sănătate, fiindcă s-a vorbit mai mult despre sănătate, s-a discutat despre factorii de risc, s-a pus mai acut problema protecției sănătății și s-a vorbit mai mult despre modalitățile comportamentale, unde s-a vorbit mult cum să ne comportăm, cum să ne protejăm și ce trebuie să facem ca să evităm pe cât posibil consecințele acestei năpaste. Și iată că toate aceste măsuri au dat un oarecare rezultat și populația are o altă viziune sau este într-un proces de modificare a atitudinii față de sănătate.

Vocea Basarabiei: Deși pe parcursul acestor doi ani de pandemie de COVID-19 am discutat și eu cu foarte mulți lucrători medicali care spuneau că e bine că s-a focusat atenția pentru a combate această pandemie, dar s-a uitat de multe alte boli care sunt tot atât de grave ca și pandemia și aduceau pe prim-plan bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale. Dvs. ce părere aveți despre acest lucru?

Stanislav Groppa: Aveți perfectă dreptate. Ca de obicei, toate situațiile acestea nefaste apar pe neprins de veste. Uite, vine iarna și cetățenii nu s-au pregătit, nu s-au asigurat cu lemne de foc, drumarii nu au avut grijă de drumuri ș.a.m.d. În general, atât guvernarea, cât și populația trebuie să acorde o atenție sporită sănătății, fiindcă viața astăzi ne poate aduce diferite probleme imprevizibile care ne pun la grea încercare. Exact așa s-a întâmplat și cu pandemia, COVID-ul ne-a pus la o grea încercare, deoarece până la urmă aici merge vorba despre securitatea sănătății, despre laboratoare care să stabilească într-o perioadă extrem de scurtă un diagnostic exact, ceea ce impune necesitatea unui spital contemporan de boli infecțioase, utilat cu cel mai modern aparataj de diagnosticare; să avem un sistem de terapie intensivă, să avem posibilități de a oxigena, de a reabilita, de a ajuta pacienții. De asemenea sunt necesare proiecte și programe de sănătate.

Vocea Basarabiei: Investițiile în sănătate au fost, vor fi și, cel mai probabil, vor cere foarte mari costuri?

Stanislav Groppa: De bună seamă, sănătatea costă, sistemul de sănătate este unul costisitor, de aceea este necesar să investim în sistemul de sănătate și să investim la propriu în sănătatea proprie și a celor apropiați.

Vocea Basarabiei: Dle academician, cu altă ocazie vorbeam cu dvs. și ați spus că accidentele vasculare cerebrale sunt a doua cauză de deces în Republica Moldova după bolile cardiovasculare. Se mențin pe locul doi sau există o fluctuație?

Stanislav Groppa: Din păcate, trebuie să menționăm că trendul respectiv se menține, cu atât mai mult că în perioada COVID-ului incidența accidentelor vasculare a crescut și COVID-ul a devenit nu numai o problemă de boli transmisibile, dar și o problemă de etiologie în apariția bolilor non-transmisibile, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Noi am avut un șir de pacienți la care COVID-ul a fost factorul etiologic, deci COVID-ul a generat apariția accidentului vascular cerebral. Pe de altă parte, mulți pacienți care au făcut un accident vascular cerebral pe parcurs au dezvoltat și o infecție COVID, care a aprofundat evoluția, starea și gravitatea pacientului. Astfel putem spune că există o interrelație între COVID și accidentul vascular cerebral și viceversa. Problemele mecanismelor patogenice, cele care au loc în cazul unui pacient care face COVID pot induce apariția accidentului vascular cerebral. Și lucrul acesta l-au constatat și colegii de peste hotare, l-am constatat și noi și nu în zadar în strategia terapeutică a pacientului cu COVID sunt implicate strategii terapeutice care contribuie la profilaxia accidentului vascular cerebral.

Vocea Basarabiei: Dvs. ziceați că se estimează că până în anul 2030, dacă eu nu greșesc, principala cauză de mortalitate, chiar la nivel mondial, ar putea să fie accidentele vasculare cerebrale.

Stanislav Groppa: Rămân o asociere. Deci, patologia vasculară integrală – cardiovasculară, cerebrovasculară și vasculară sistemică. Iată acestea rămân și în continuare probleme de bază nu numai la populația Republicii Moldova, dar pe mapamond și nu doar cauze de deces, ci accidentul vascular cerebral, dacă analizăm, este o problemă foarte serioasă care induce alte stări patologice, cum ar fi, spre exemplu, dizabilitatea gravă sau apariția epilepsiei, sau alte probleme, precum depresia, dereglări cognitive ș.a.m.d. Deci, accidentul vascular cerebral rămâne una din problemele extrem de importante.

Vocea Basarabiei: Care anual aduce până la 8 milioane de decese în lume?

Stanislav Groppa: Pe mapamond, da; în Republica Moldova avem anual 10-13.000 de decese. Statisticile sunt necruțătoare și ne spun că la fiecare oră o persoană din populația Republicii Moldova face sau va face un accident vascular cerebral. În fiecare o oră-o oră și jumătate o persoană din Republica Moldova decedează ca urmare a accidentului vascular cerebral. Deci este nu o epidemie, ci este o pandemie albă pe care noi nu o vedem, ea nu este transmisibilă, dar ea există.

Vocea Basarabiei: Dar ce trebuie să facă cetățeanul ca să nu ajungă în această situație critică?

Stanislav Groppa: Trebuie să conștientizăm ce este accidentul vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral este o problemă a vaselor cerebrale, circulația cerebrală este afectată acut, momentan, fie printr-un mecanism de hemoragie intracerebrală, afectarea vasului prin rupere sau diapedeză, fie printr-un proces de stopare a circulației sangvine, prin obturația vasului.

Vocea Basarabiei: Stresul e dușmanul omului?

Stanislav Groppa: Da, stresul, activitatea excesivă, factorii de risc cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiace, ateroscleroza, reumatismul. În ultimul timp au apărut factori de risc noi, am zice, o afecțiune în procesul alimentării, o alimentare incorectă, o supradozare a cofeinei, excesul de fumat sau fumatul integral și factorii inflamatori. Actualmente, noi evoluăm o temă interesantă cu colegii din Statele Unite, și anume despre rolul afecțiunilor dentare în apariția accidentului vascular cerebral, adică inflamațiile dentare care sunt foarte frecvente îndeosebi la persoanele în etate sunt factori de risc care duc la modificarea arterelor cerebrale, vaselor cerebrale, iar ulterior în ele se dezvoltă foarte rapid o ateroscleroză cu obturația vaselor în cauză.

Vocea Basarabiei: Dar aceste accidente vasculare cerebrale acum apar și la o populație mai tânără în comparație cu alți ani?

Stanislav Groppa: În Republica Moldova avem cazuri de accidente vasculare cerebrale la copii, la adolescenți, la tineri, nu mai vorbesc că accidentul vascular cerebral are o vârstă de întinerire la persoanele cu vârsta aptă de muncă. Eu cred că modalitățile vieții de astăzi induc modificări, duc la o uzare. Ce înseamnă apariția bolilor, ce înseamnă apariția accidentului vascular cerebral? Aceasta înseamnă o involuție, iar involuția este o îmbătrânire rapidă. Deci, apariția AVC la o vârstă tânără demonstrează că vasele cerebrale au îmbătrânit, s-au uzat. Iată din ce considerent este necesar să avem un comportament responsabil, să nu permitem uzarea și îmbătrânirea organismului.

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă un mediu sănătos, unde nu ar apărea atâtea probleme și nu s-ar speria că, cel mai probabil, cei care ne urmăresc acum cu îngrijorare asimilează această informație pe care ne-o oferiți?

Stanislav Groppa: Vorbesc despre aceea că sunt necesare programe individuale, o să vorbim și de programe naționale, dar este necesar un program individual de sănătate. Sunt câteva criterii, în primul rând este necesar de a avea un stil de viață sănătos. Asta înseamnă că nu mai consumăm alcool în exces, să nu fumăm și să avem un somn normal. Este extrem de important de a avea un somn normal, nu mai puțin de 7-8 ore pe noapte, dar un somn sănătos, de asemenea să ne străduim să ne menținem greutatea corporală în limitele normale, să nu avem un exces de greutate și un sindrom metabolic; să mergem regulat la medic și să ne verificăm tensiunea arterială, să facem o dată pe an, iar cei în etate, cel puțin o dată în jumătate de an, un examen electrocardiografic. Obligatoriu trebuie să ne verificăm starea vaselor cerebrale, creierul nostru este alimentat prin sânge, deci este necesar să vedem care este starea acestor vase, sunt ele permeabile sau nu. Iar în cazul în care sunt mai puțin permeabile decât ar fi necesar sunt strategii prin care trebuie să le tratăm. Și ca în cazul unei locuințe, dacă vedem că este un defect este necesar să-l reparăm; dacă apare o problemă de sănătate, ea nu trebuie lăsată, uitată sau neglijată, ea trebuie pusă în capul mesei, discutată cu specialiștii și obligatoriu necesită o soluționare a problemei în cauză.

Vocea Basarabiei: La dvs. se adresează persoanele care au probleme de sănătate, iar eu discut cu omul de la firul ierbii și deseori aud constatarea că, acum când au crescut prețurile, au crescut tarifele, cetățeanul unde face economii? Face economii inclusiv la sănătate.

Stanislav Groppa: Așa este, dar sunt programele medicului de familie care într-un fel sau altul acoperă multe din cheltuielile posibil necesare pentru aprecierea stării de sănătate. Totodată este necesar ca fiecare persoană să-și analizeze situația. Eu aș porni de la faptul că este necesar să ne analizăm pe noi înșine – oare fac eu tot ce este necesar ca să fiu sănătos, oare doresc eu să fie sănătos? Trebuie să dăm răspuns la aceste întrebări.

Vocea Basarabiei: Probabil că nu vom întâlni un om care să spună că nu e interesat să aibă o sănătate bună.

Stanislav Groppa: Trebuie să facă celălalt pas, deci am făcut primul pas că da, doresc să fiu sănătos, trebuie să fac al doilea pas – să văd ce probleme am și dacă simt că am vreo problemă, atunci să merg la medic. Și chiar dacă în viziunea proprie problema nu este atât de grav pronunțată, cetățeanul trebuie să meargă la medic. Totodată, vreau să vă zic că neglijența și starea de a nega – n-o să-mi fie nimic, mi s-a ridicat puțin tensiunea, azi n-am luat medicamentul, voi merge și așa ș.a.m.d. Noi am efectuat un studiu populațional care a constat din evoluarea integrativă a peste 2.500 de persoane din Republica Moldova din 5 localități situate în partea de nord, sud și centru. Și care sunt problemele mari? Din cei diagnosticați cu hipertensiune arterială care necesită medicație, pe care o primesc gratis, aproximativ jumătate n-o primesc, iar aproape jumătate din cei care o primesc nu și-o administrează regulat.

Vocea Basarabiei: Din necunoaștere?

Stanislav Groppa: Din nepăsare sau din neglijență câteodată. Iată asta este problema. Cu toate că cunosc că, da, sunt hipertensivi, sunt la evidență, primesc medicația, dar regularitatea și punctualitatea în executarea procesului respectiv sunt infime.

Vocea Basarabiei: Este adevărat că atunci când vorbim despre neglijență, foarte mulți cetățeni au și o explicație, „da, eu am această poliță de asigurare în sănătate, dar ea nu-mi este de folos, pentru că, până nu mă duc și dau o mită (mică, mare) doctorului, nu-mi rezolv problema sănătății”.

Stanislav Groppa: Posibil este o problemă, dar eu n-aș crede că majoritatea sau o bună parte din medici își exercită obligațiunile doar în urma faptului că așteaptă o recompensă sau o mulțumire. Eu sunt integrat în Serviciul de Urgență cu pacienții cu accidente vasculare cerebrale și apreciez foarte înalt colegii mei ca profesionalism, ca inteligență, ca atitudine. Nu avem probleme, chiar dacă zilnic colegii mei rămân peste orele de muncă și își exercită funcțiile, totodată, noi am trecut prin COVID și marea majoritate a colegilor mei au suferit câte 2, 3, chiar și 4 îmbolnăviri dăruindu-și sănătatea și atitudinea. Posibil, ca în orice pădure, mai sunt și unele uscături, dar eu sunt încrezut că medicii de la noi din republică sunt specialiști foarte buni.

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.