Vocea Basarabiei: Astăzi avem un invitat special, este dna Natalia Gavrilița, șefa Guvernului Republicii Moldova. Să discutăm în 2023 despre multitudinea de probleme care s-au acumulat, pentru că s-au suprapus aceste crize și, din păcate, au afectat grav viața cetățenilor Republicii Moldova, iar pe de altă parte, dacă e să-l citez pe cetățeanul de la firul ierbii, totuși depuneți eforturi foarte mari, ca cetățeanul să nu simtă că este lăsat de unul singur în fața acestor probleme. Dar întrebarea de deschidere a acestei emisiuni este problema resurselor umane și remanierile guvernamentale, totuși, cinci miniștri au părăsit Cabinetul. Despre ce vorbește acest lucru, dna premier?
Natalia Gavrilița: Vă mulțumesc pentru invitație! Și pentru că sunt pentru prima dată la dvs. în anul 2023 vă doresc dvs. și tuturor telespectatorilor dvs. un an mai bun, mai blând și cu foarte multă speranță. Să știți că remanierile guvernamentale sunt un lucru normal, în opinia mea. Am mai făcut această comparație, este ca într-o echipă de fotbal. După o anumită perioadă, din diferite motive, pentru a impulsiona anumite procese sau pentru a se ajusta la noul context, noile priorități uneori este nevoie de o schimbare. Eu vreau să spun că absolut toți miniștrii care au fost în guvernul Gavrilița au fost oameni profesioniști, integri, care au făcut eforturi pentru ca cetățenii acestei țări să trăiască mai bine.
Vocea Basarabiei: Și atunci ați pierdut niște piese grele?
Natalia Gavrilița: Au fost anumite schimbări, dar eu aș spune că persoanele respective oricum se regăsesc într-o poziție sau alta în efortul general al guvernării și, uneori, sunt mai potrivite anumite aptitudini în alt domeniu sau într-o altă formă. Da, acum plecarea dlui Spatari am văzut că a generat un regret mare, și eu regret că am pierdut un asemenea specialist, dar el a plecat din motive personale, familia lui se află la București și, după un an și jumătate de navetă, a decis că a venit timpul să ia o pauză, dar să știți că în același timp avem un nou ministru al muncii și protecției sociale, care este un specialist recunoscut, un profesionist cu multă experiență în domeniu, o persoană integră, care este foarte mult apreciată în sector. Deci, chiar și atunci când spunem că regretăm plecarea unui ministru, să nu uităm că acel care vine în loc este o persoană de valoare.
Vocea Basarabiei: Dar în acești 31 de ani de independență, și îmi amintesc că multe guverne a avut Republica Moldova, niciodată nu a fost un sprijin atât de mare pentru un ministru care a părăsit cabinetul. M-am uitat și eu și pe rețelele de socializare și cu foarte mulți colegi cu care am discutat, cu buni cunoscători ai acestui domeniu, protecția socială, totuși este un domeniu important, unde lucrurile, da, se mișcă acum spre bine, dar situația era destul de dificilă și destul de complicată. Este adevărat că și el împreună cu întreaga echipă a putut să obțină rezultate, pentru că a avut și sprijin, dar nu-mi amintesc când cineva ar fi scris atât de respectuos la adresa unui ministru, precum s-a întâmplat acum când a plecat dl Spatari.
În sfârșit în Republica Moldova am ajuns timpuri când societatea este unită în aprecierea eforturilor unui ministru
Natalia Gavrilița: E de bine, zic eu, că în sfârșit în Republica Moldova am ajuns timpuri când societatea este unită în aprecierea eforturilor unui ministru, și nu există absolut niciun dubiu că acest ministru a făcut parte dintr-o echipă profesionistă și integră, a avut susținerea necesară, vă reamintesc, este un efort de echipă, am avut bugete mult mai mari pentru anumite programe, pentru oameni, programe care sunt orientate direct în factura omului, în buzunarul omului, deci e de bine.
Vocea Basarabiei: Dar se zice că un salariu atât de demotivant, precum este în Republica Moldova pentru miniștri, nu mai există în alte părți, ca să fie remunerat un membru al guvernului cu un salariu atât de mic.
Natalia Gavrilița: Eu cred în salarii decente și voi continua să depun eforturi pentru ca să creștem salariile în sectorul public, în primul rând, dar și să ne asigurăm că crește productivitatea muncii și cresc salariile în întreaga economie. Acum vom corecta o greșeală, un populism, dacă vreți, care a existat anterior, unde miniștrii primeau salarii mult mai mici deja decât secretarii de stat sau șefii de direcție și va fi readus nivelul de salarizare a miniștrilor în grila de salarizare în conformitate cu acest sistem unitar de salarizare. Dar, evident, este nevoie să facem mult mai mult, mai ales în contextul că am devenit țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noi toți știm că acesta este un efort al sectorului public semnificativ pentru ajustarea la aquis-ul comunitar, la legislația europeană, la standardele europene și cu siguranță acest efort de creștere a salariilor va continua. Acum, la începutul lunii februarie, angajații în sectorul public și în sectorul educației vor vedea această creștere de 1.300 de lei la salariu și continuăm să muncim pentru a schimba legislația și pentru a mobiliza fonduri ca să putem plăti salarii mai mari.
Vocea Basarabiei: Bine, dar această majorare a salariilor la bugetari cu 1.300 de lei înseamnă aproximativ 10-15%, și nu este cu 30 la sută, așa cum ne spun cei de la Banca Națională că e inflația?
Natalia Gavrilița: În medie este o creștere cu 15 la sută, după o creștere anul trecut de 11 la sută, asta dacă luăm în medie pe toți angajații în sistemul bugetar și dacă luăm și creșterile de anul trecut, și de anul acesta sunt aproximativ 26%. Dar încă o dată repet, evident că nu este suficient, pentru că am pornit de la salarii mici și trebuie să continuăm, în același timp, cu creșterea productivității, cu creșterea economică, cu îmbunătățirea condițiilor pentru afaceri și cu o redistribuire echitabilă. Această decizie pe care noi am luat-o de creștere a salariilor pentru toți în mod egal, de fapt, urmează și niște practici ale unor țări europene, precum Germania, Bulgaria, de exemplu, care au decis că într-un an de criză, atunci când această inflație, de fapt, bate pe cei mai vulnerabili, pe buzunarul celor mai vulnerabili e bine să facem o creștere care procentual înseamnă mai mult pentru cei cu salarii mici. Pentru cei care au salarii aproape de salariul minim, această creștere de 1.300 de lei a însemnat chiar și până la 25-30% creștere.
Vocea Basarabiei: Iar pe de altă parte, inflația va continua să scadă puternic în următoarele luni, asta anunță și experții, și cei care lucrează în domeniul bancar, însă asta nu ar însemna și o scădere a prețurilor, se îngrijorează alții.
Natalia Gavrilița: În primul rând, ne bucurăm că creșterea prețurilor se temperează și acele acțiuni care au fost aprobate anterior își au efectul, pentru că, oricum ai întoarce-o, inflația nu ajută la creșterea economică, adică uneori ea este un efect al creșterii economice, dar inflația înseamnă și mai multă incertitudine pentru agenții economici. Atunci când merg în teritoriu, de exemplu, chiar și unii primari spun că nu pot semna contracte pe termen lung și trebuie să semneze contracte pentru alimentarea copiilor, de exemplu, pe o lună, pentru că agenții economici simt o oarecare incertitudine. Deci, faptul că inflația scade este un lucru bun, în același timp suntem într-o perioadă de recesiune economică, deci economia descrește, aceste efecte ale continuării războiului din Ucraina, criza logistică, criza energetică, prețurile care au fost înalte – toate aceste efecte se resimt și de aceea trebuie să facem un efort suplimentar pentru a readuce economia pe făgașul creșterii economice. Și anume de asta am venit cu o politică fiscală care vine să încurajeze menținerea și creșterea numărului de locuri de muncă. Aici vorbesc și despre impozitul zero la profitul nedistribuit pentru întreprinderi mici și mijlocii, vorbesc despre deprecierea accelerată pentru întreprinderile mari atunci când fac investiții și vorbesc despre întoarcerea TVA-ului trecut în cont. Și aceasta se va face pentru întreprinderile care emit facturi electronice și își fac corect și transparent afacerile.
Vocea Basarabiei: Oricum, puterea de cumpărare a leului a scăzut, și a scăzut drastic, vânzările sunt și ele la un nivel foarte redus, la un nivel foarte jos, estimați că se va pierde din acumulările la buget?
Natalia Gavrilița: Dacă este să ne uităm din punct de vedere economic, vedem că moneda națională rămâne stabilă și avem o problemă de competitivitate și de impact economic al lucrurilor care se întâmplă în jurul nostru și al incertitudinii. Și aici știu că toată lumea spune că noi vorbim prea mult despre războiul din Ucraina, dar aceștia sunt vecinii noștri, portul de la Odesa era principalul punct logistic pentru produsele nostru, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, și cu cât mai mult se prelungește această situație, cu atât mai mult resimțim efectele ruperii acestor relații comerciale. Dar, în același timp, vedem și o încetinire a creșterii în țările europene și vedem inflație în țări europene, în unele țări baltice, de exemplu, membre ale Uniunii Europene, vedem o inflație de 30% ca și la noi.
Sarcina principală pentru guvern este să se preocupe de recuperarea economică și să mobilizeze în continuare resurse nerambursabile, ieftine din exterior, ca să putem menține cheltuieli pentru programe bune pentru cetățeni.
Vocea Basarabiei: O gaură în buget poate să se formeze?
Natalia Gavrilița: Da, vedem o încetinire a colectărilor la buget și, mai ales, că am venit cu această politică fiscală încurajatoare pentru business. Deci, atunci când am spus impozitul zero pentru venitul nedistribuit al întreprinderilor mici și mijlocii, anticipăm că aceasta va duce la o scădere a colectărilor cu două miliarde de lei, dar aceste două miliarde de lei sunt injectare în sectorul real al economiei pentru ca să reziste afacerile și să continue să protejeze locurile de muncă. Și aici cred că sarcina principală pentru guvern este să se preocupe de recuperarea economică și să mobilizeze în continuare resurse nerambursabile, ieftine din exterior, ca să putem menține cheltuieli pentru programe bune pentru cetățeni.
Vocea Basarabiei: Dar unii antreprenori spun că prin aceste majorări ale activelor și menținerea la același nivel al scutirilor personale din nou este majorată povara fiscală pe umerii cetățenilor?
Natalia Gavrilița: Aici este vorba despre bunurile accizate, în special este vorba despre alcool, tutun și alte bunuri accizate și, de fapt, trebuie să vedem toată politica fiscală în complex, ce facem prin această politică fiscală. Dacă am dat zero impozit pe venitul nedistribuit, în special la întreprinderile mici și mijlocii, avem și acest angajament, inclusiv în Acordul de Asociere, de a crește accizele și treptat să ajungem la nivelul pe care l-am agreat, de fapt, în Acordul de Asociere încă mai mulți ani în urmă. Da, aceasta înseamnă că anumite produse vor fi mai scumpe, dar este vorba despre produse care nu sunt de primă necesitate și au un impact negativ asupra sănătății, atât alcoolul, cât și tutunul.
Vocea Basarabiei: Ați amintit despre Republica Moldova și intențiile ei ca să ajungă țară membră a UE, deja în spațiul public s-a spus că anul 2030 ar putea să fie anul când Republica Moldova să ajungă să fie parte din acest club european important, dar până atunci are de făcut Republica Moldova lecția de acasă. Și iată zilele acestea urmează să fie publicat raportul de la Bruxelles, care va spune la ce nivel au ajuns cele trei state: Republica Moldova, Ucraina și Georgia și, din câte se știe deja, Republica Moldova ar rămâne în urma Ucrainei, de exemplu. Cum se explică acest lucru?
Natalia Gavrilița: Dacă este să vorbim despre raportul Uniunii Europene pe care îl așteptăm, este vorba despre evaluarea aproximării legislației la standardele europene.
În unele domenii este nevoie de anumite investiții, de instruiri, de comunicare publică, ne amintim știrile din țările care au trecut deja pe această cale a integrării europene, inclusiv sunt anumite reguli referitoare la siguranța alimentelor, trebuie să ne ajustăm…
Vocea Basarabiei: Da, cât de mult s-a reușit armonizarea legislației…
Natalia Gavrilița: Da, de exemplu, recent am examinat o propunere referitoare la regulile care se aplica mașinilor uzate, cine și de ce este responsabil, cine și ce costuri trebuie să acopere pentru ca să avem ordine în acest domeniu. Adică vreau să vă spun că este vorba despre o mulțime de regulamente, directive care pot viza sectoare foarte înguste și aici este vorba despre performanța Moldovei nu doar în ultimul an, să spunem, sau de când am devenit țară candidată, este vorba despre cât am reușit de la semnarea Acordului de Asociere. Și acum trebuie să vedem care sunt prioritățile noastre pentru ca această aproximare, pe de o parte, să ne aducă cât mai curând la standardele și nivelul european, pe de altă parte, să permită oamenilor noștri, producătorilor noștri să reușească să se ajusteze la noile reguli. Pentru aceasta în unele domenii este nevoie de anumite investiții, de instruiri, de comunicare publică, ne amintim știrile din țările care au trecut deja pe această cale a integrării europene, inclusiv sunt anumite reguli referitoare la siguranța alimentelor, trebuie să ne ajustăm…
Suntem pe ultima sută de metri pe mai multe proiecte importante
Vocea Basarabiei: Sunt importante și aceste domenii despre care vorbiți dvs., dar, totuși, pe dosarul justiției, reforma în justiție e o prioritate și trebuie să fie livrate rezultate nu doar pe baza implementării reformei, dar și pe lupta împotriva corupției. Și jumătate din recomandările care erau venite din partea Bruxelles-ului pentru Republica Moldova se refereau anume la acest domeniu – combaterea corupției și reforma în justiție. Aici pașii care se fac credeți că sunt suficient de îndrăzneți și mulțumitori ca să se meargă mai departe cu livrarea rezultatelor?
Natalia Gavrilița: Exact aici sunt cele mai importante condiții pentru ca noi să începem negocierile cu Uniunea Europeană și aceste nouă condiții au fost formulate de Comisie atunci când am devenit țară candidat. Deci, acestea sunt, dacă vreți, condițiile politice, iar ceea ce va urma referitor la gradul nostru de aproximare sunt mai mult condiții tehnice. Am avut săptămâna aceasta ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, condusă de dna președintă, și am evaluat unde ne aflăm cu implementarea acestor condiții politice, suntem pe ultima sută de metri pe mai multe proiecte importante și, în același timp, am agreat să accelerăm acele acțiuni care erau planificate pentru luna iunie a anului 2023 și să ne asigurăm că până la 1 aprilie reușim cu toate acțiunile pe care ni le-am propus. Și aici este vorba și despre legislația cu privire la deoligarhizare, aici este vorba despre mai multe…
Vocea Basarabiei: Reforma administrației publice, strategia de reformă…
Natalia Gavrilița: Strategia de reformă a administrației publice iată că chiar mâine va fi discutată în grupul de lucru pentru reforma administrației publice. Deci, a fost finalizat proiectul și începe o perioadă de consultare. Este vorba despre acțiuni de combatere a corupției, este vorba de acțiuni pentru digitalizare și aproximare la legislația europeană pentru securitatea cibernetică, de exemplu. Este o serie largă de măsuri și prioritizăm aceste măsuri, inclusiv în Planul de acțiuni ale guvernului, și ne asigurăm că accelerăm implementarea lor pentru ca să putem avea o evaluare cât mai bună atunci când Comisia Europeană va evalua implementarea acestor măsuri.
