VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Natalia Gavrilița: Cât timp nu există schimbări majore în războiul din Ucraina, situația în R. Moldova este stabilă

Vocea Basarabiei: Vă solicit un pic de atenție pe dosarul energetic și cum se înțelege diversificarea resurselor energetice pentru că, s-a vorbit și se mai vorbește că Republica Moldova de la obținerea independenței și până astăzi a fost dependentă de o singură sursă – și asta a fost Federația Rusă. Astăzi ce ne puteți spune, cum se gestionează acest dosar energetic și dacă criza este sau poate fi depășită?

Natalia Gavrilița: În primul rând, aș vrea să facem o incursiune înapoi și să ne gândim că doar un an și jumătate în urmă eram 100% dependenți și pe furnizarea de gaze naturale, și pe furnizarea de energie electrică dintr-o singură sursă. Și aceasta era Gazprom. Ceea ce am făcut noi – am învățat din lecțiile crizelor, chiar din prima criză din octombrie 2021, dacă vă amintiți, atunci pentru prima dată au fost limitate sau scăzute cantitățile de gaze naturale livrate de Gazprom și în acest un an și jumătate am crescut foarte repede ca și țară, ca și capacitate de diversificare a surselor energetice. Acum vedem că trecem cu bine de această iarnă...

Vocea Basarabiei: Adică, surprize nu vor mai fi, se va ieși cu bine din iarnă?

Natalia Gavrilița: Întotdeauna pot fi surprize, dar acesta a fost și învățământul. Dacă vă amintiți, în august am aprobat o hotărâre de guvern unde am spus că sunt mai multe scenarii și iată care este planul nostru de depășire a situației în cazul materializării unor anumite riscuri. Din păcate, o parte din riscuri s-au materializat, dar am făcut stocuri strategice încă din toamna anului trecut și acum avem suficiente gaze naturale pentru ca să trecem de toată iarna. Am reușit să procurăm pe piețele internaționale și energie electrică și am reușit să încheiem un contract pe cantități suficiente pe o perioadă mai îndelungată, pentru că, vă amintiți, foarte mult timp semnam contracte de la o lună la alta, iar pentru agenții noștri economici este foarte important să existe și o previzibilitate. Și faptul că am reușit să semnăm un contract pe 4 luni de zile este un lucru foarte important pentru agenții noștri economici, mai ales în această perioadă.

Vocea Basarabiei: Vă referiți la contractul pe care l-a semnat Energocom cu MGRES-ul?

Natalia Gavrilița: Da! Deci, noi am găsit de fiecare dată soluții, ne-am ghidat de câteva principii foarte clare – să asigurăm securitatea energetică, să ne asigurăm că toți oamenii au acces la căldură și lumină și să ne asigurăm că statul este alături de cetățeni, având în vedere faptul că prețurile au luat-o razna și pe piețele internaționale și, evident, în nivelul tarifelor din Republica Moldova.

Avem această încredere că vom avea energie electrică până la sfârșitul sezonului rece.

Vocea Basarabiei: Bine, dar s-a spus în spațiul public că acest contract este valabil pe parcursul unei luni, acum dvs. ziceți că există această predictibilitate și că 4 luni suntem siguri că malul drept va fi asigurat cu energie electrică, asta însemnând decembrie, ianuarie, februarie și martie?

Natalia Gavrilița: Este, de fapt, un contract pe 4 luni și la sfârșitul fiecărei luni se confirmă termenul contractului. Deci, avem această încredere că vom avea energie electrică până la sfârșitul sezonului rece.

Vocea Basarabiei: Despre acest contract se vorbește foarte mult în societate, am auzit și ultima declarație a dvs. pe care ați făcut-o la guvern, spunând că, dacă e nevoie, o să fie publicat acel contract să cunoască toți cetățenii care sunt prevederile acelui document. Va fi publicat?

Natalia Gavrilița: Încă discutăm, pentru că există anumite prevederi comerciale, dar repet ceea ce am spus, eu cred că sunt anumite părți care pot fi hașurate și  putem publica anumite puncte.

Vocea Basarabiei: Și atunci iarăși o să vă spună că de ce publicați pe jumătate, publicați-l integral?

Natalia Gavrilița: Exact. Deci, vă spuneam, în anul 2020 toată lumea a devenit specialistă în epidemiologie și acum toți suntem buni cunoscători ai domeniului energetic. Și e de bine! E de bine să știm mai bine ce se face în domeniul energetic, conștientizarea problemelor în domeniu, conștientizarea politicilor care trebuie făcute, reformelor care trebuie făcute în acest domeniu este mult mai mare. Acum noi putem să discutăm despre anumite decizii...

Vocea Basarabiei: Dna premier, dvs. ați văzut contractul, așa e?

Natalia Gavrilița: Eu știu prevederile principale ale contractului.

Vocea Basarabiei: De ce planează aceste suspiciuni și de unde s-a pornit ca cineva să interpreteze că, chipurile, nu ar fi totul destul de transparent?

Natalia Gavrilița: Este foarte clar, este o luptă politică.

Vocea Basarabiei: De principiu, care e aspectul – tariful care s-a negociat pentru consumul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan?

Natalia Gavrilița: Da, întotdeauna este vorba despre cantitate și condițiile principale.

Evident, cei de la Centrala de la Cuciurgan cunosc care sunt alternativele noastre și respectiv, a fost un proces de negociere.

Vocea Basarabiei: De ce au cedat autoritățile de la 62,5 dolari la 73 de dolari per MW, așa cum au cerut cei din stânga Nistrului? Și unde se duc acești 10 dolari? Iată au fost mulți experți aici și spun că ei cred că s-ar mai împărți acești 10 dolari între Chișinău, Tiraspol, Kiev, Moscova.

Natalia Gavrilița: Nu este adevărat! Este un preț comercial negociat, el ține de livrările care sunt făcute de un agent economic și evident că atunci când negociam discutam despre cantitățile pe care ni le pot livra și prețul. Dacă vă amintiți, la un preț mai mic cantitățile erau mai mici și există mai multe considerente din care noi am încercat să negociem un preț mai mic și aici întotdeauna întrebarea este – dar ce negociem, care sunt condițiile, când putem să mergem mai jos, când nu putem? Și acesta a fost procesul unor discuții iterative. Vă amintesc că în octombrie nici nu am avut cantități și le-am cumpărat pe o piață mult mai scumpă a Uniunii Europene. Noi de fiecare dată în cadrul Comisiei pentru Situații Excepționale am încercat să vedem care sunt alternativele și cum se compară aceste sume cu alternativa, adică alternativa la acel moment era procurarea din România într-o situație când prețurile crescuseră foarte-foarte mult. Evident că acest lucru este cunoscut și de cei de la Centrala de la Cuciurgan, ei cunosc care sunt alternativele și este un proces de negociere.

Vocea Basarabiei: Dar unii își puneau întrebarea – ce ar fi făcut cei de la Tiraspol, dacă Republica Moldova ar fi renunțat să cumpere această energie electrică de la Cuciurgan, ei rămâneau cu această energie și n-o vindeau nimănui?

Natalia Gavrilița: Ei nu produceau această energie și aceasta genera mai multe consecințe și din perspectiva securității, pentru că, în aceste condiții, când avem un război la hotar nu cred că se dorește aprofundarea unei crize umanitare, care ar putea duce și la consecințe de securitate. Deci, noi ne dorim păstrarea unui echilibru, păstrarea păcii și securității și acesta este obiectivul nostru principal, noi trebuie să avem pace, liniște, stabilitate, pentru că suntem și așa influențați sau avem consecințe foarte importante asupra cetățenilor noștri de la războiul din Ucraina. De aceea sunt mai multe considerente, este vorba despre preț și aici putem discuta, care au fost alternativele, ce fel de calcule s-au făcut, întotdeauna vor fi voci care vor spune că se putea de negociat mai bine, dar în decizia de a încheia acest contract am luat în considerare și riscurile de securitate, și faptul că suntem parte a unei rețele în ENTSO-E, în Rețeaua de Transport Europeană și vă amintiți că faptul că nu aveam producere suficientă internă a însemnat că bombardarea infrastructurii critice din Ucraina a dus la deconectări în Republica Moldova, în luna noiembrie. Iar faptul că avem acest contract și avem producere, chiar dacă ea este pe stânga Nistrului, dar este producerea în acest spațiu, ne ajută să echilibrăm rețeaua atunci când sunt bombardamente. Și mai este și acest aspect de predictibilitate, predictibilitatea pentru agenții economici, tarifelor, aceasta tot influențează asupra creșterii prețurilor și inflației. Deci, atunci când analizăm riscurile, beneficiile trebuie să ne uităm în complexitatea lor, să nu facem doar un exercițiu matematic că 73 este mai mare decât 62. Asta o știm noi toți.

Tot gazul consumat pe dreapta Nistrului vine din rezervele strategice

Vocea Basarabiei: Dna premier, și totuși, mai există o nedumerire, acum gazul pe care îl livrează gigantul rus Gazprom către Republica Moldova, totul se consumă în stânga Nistrului, adică Republica Moldova astăzi oficial nu mai primește niciun gram de gaz de la Gazprom.

Natalia Gavrilița: Tot gazul consumat pe dreapta Nistrului vine din rezervele strategice, da.

Vocea Basarabiei: În stânga Nistrului, gazul care vine de la Gazprom se duce acum pentru buna funcționare a acestei entități energetice din stânga Nistrului, cei de la Tiraspol nu achită gazul.

Natalia Gavrilița: Da, dar este o problemă între cei de la Tiraspol și Gazprom.

Vocea Basarabiei: Și niciodată nu va interveni și Chișinăul să remedieze această problemă, adică Chișinăul se detașează total de responsabilitățile că la un moment dat dacă Moscova zice: „Poftim, luați și reintegrați cele două maluri ale Nistrului și vedeți cum achitați consumul de gaze”?

Natalia Gavrilița: Această datorie nu poate fi pusă pe umerii cetățenilor Republicii Moldova, pentru că această datorie a fost creată exclusiv grație deciziilor luate de Gazprom.

Vocea Basarabiei: Și atunci, Republica Moldova acum întreține acel regim separatist de la Tiraspol din moment ce este livrată energia electrică, se plătește pentru consumul de energie electrică și din acești bani acest regim mai poate să supraviețuiască?

Republica Moldova, unu – asigură cetățenii cu energie electrică ieftină, doi – asigură pacea și stabilitatea în țară și asigură faptul că nu ne confruntăm cu crize umanitare adiționale cu cele pe care deja le vedem.

Vocea Basarabiei: Acest lucru înseamnă că totuși o identificare a soluției durabile pentru criza transnistreană e mult mai ușoară?

Natalia Gavrilița: Nu poate fi, îmi este greu să caracterizez prin cuvântul „ușor” reintegrarea care s-ar întâmpla după 30 de ani de separatism.

Vocea Basarabiei: Dar spre asta trebuie să se meargă?

Natalia Gavrilița: Cu siguranță, credem că trebuie să avem demilitarizarea regiunii transnistrene, trebuie să fie, în sfârșit, respectate toate angajamentele internaționale de retragere a trupelor rusești din regiune, trebuie să ne asigurăm că această regiune trece în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Bine, și dacă la modul cel mai serios ar deveni prioritatea nr. 1 reglementarea transnistreană, cât timp i-ar trebui Republicii Moldova ca să reunifice cele două maluri ale Nistrului?

Natalia Gavrilița: Totul depinde de circumstanțele în care vor fi agreate anumite condiții și anumite procese, este un subiect de negociere...

Vocea Basarabiei: Cine trebuie să le agreeze, Chișinăul și Tiraspolul?

Natalia Gavrilița: Este un subiect de negociere, da, în primul rând, între Chișinău și Tiraspol, dar este vorba despre preluarea controlului real asupra unui teritoriu care nu a fost sub controlul autorităților constituționale. Aici, odată ce vorbim despre demilitarizare, trebuie să vorbim despre integrarea unor anumite sisteme, de exemplu, introducerea leului sau integrarea sistemelor fiscale...

Se schimbă contextul geopolitic și trebuie să fim pregătiți pentru diverse scenarii ... cu asta se ocupă Biroul de Reintegrare.

Vocea Basarabiei: Dar problema bancară se pare că e cea mai vulnerabilă în relația Chișinău – Tiraspol?

Natalia Gavrilița: Cea mai vulnerabilă problemă este întotdeauna cea de demilitarizare, adică condiția pentru oricare scenariu de reglementare. Și aici trebuie să fie clar că noi vorbim despre anumite scenarii care întotdeauna au fost discutate, elaborate, exact așa cum v-am povestit că trebuie să fim pregătiți pentru scenarii în cazul crizei energetice, exact așa întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru scenarii și evoluții ale situației în relațiile noastre cu așa-numitele autorități din stânga Nistrului. Și evident că se schimbă contextul geopolitic, trebuie să fim pregătiți pentru diverse scenarii și cu asta se ocupă Biroul de Reintegrare.

Așa cum vorbim despre îmbunătățirea instituțiilor publice, exact așa trebuie să vorbim și despre îmbunătățirea capacităților noastre în domeniul apărării.

Vocea Basarabiei: Dar noi urmărim reacțiile care vin de peste Nistru. Iată Armata Națională a beneficiat de acest sprijin din partea Germaniei, au venit acolo câteva unități de tehnică și imediat reacția de la Tiraspol a fost una bolnăvicioasă, că de ce trebuie Republica Moldova să-și modernizeze armata.

Natalia Gavrilița: Republica Moldova trebuie să fie capabilă să-și protejeze neutralitatea, trebuie să ne dăm seama că timp de 30 de ani conceptul de neutralitate a fost utilizat, de fapt, pentru a menține Moldova cu instituții destul de slabe. Dimpotrivă, un stat neutru trebuie să fie capabil să se protejeze singur, dacă nu are o umbrelă de securitate, de aceea investițiile în domeniul militar, mai ales în ceea ce privește instruirea, pentru că am văzut că aceste echipamente de fapt au venit pentru sporirea capacităților interne, inclusiv pentru instruirea contingentelor militare care merg în misiunile de menținere a păcii, chiar mâine pleacă un nou contingent. Deci, noi trebuie să fortificăm toate instituțiile noastre, așa cum vorbim despre îmbunătățirea instituțiilor publice, exact așa trebuie să vorbim și despre îmbunătățirea capacităților noastre în domeniul apărării.

Vocea Basarabiei: Anume aceste lucruri s-au luat în considerare și atunci când a fost mărit bugetul pentru Armata Națională, Ministerul Apărării, da?

Natalia Gavrilița: Absolut! Haideți să ne gândim, acolo tot sunt copiii noștri care uneori nu au avut, au fost perioade când nu au fost suficiente resurse pentru ca să fie hrăniți bine, să fie îmbrăcați, să aibă încălțăminte de calitate, să fie dotați, să aibă instruiri, să participe demn în exercițiile internaționale. Este vorba despre un lucru normal care nu s-a întâmplat 30 de ani, de aceea eu nu cred că e OK să fie aceste reacții bolnăvicioase. Exact așa cum creștem capacitățile pentru a utiliza resursele pentru drumuri, pentru sisteme de apă și canalizare, pentru gestionarea deșeurilor, pentru dotarea școlilor, spitalelor. Dacă este să vorbim despre Spitalul Oncologic, de exemplu, cum să ai Spital Oncologic fără aparate moderne de radioterapie pentru a aplica un tratament eficient?Exact așa, cum să ai o Armată Națională care să nu poată să aibă grijă de angajați și de soldați?

Vocea Basarabiei: Dar Moldova, fiind un stat neutru, având în Constituție acest articol care prevede neutralitatea, astăzi sub care umbrelă își asigură securitatea?

Natalia Gavrilița: Acum, Moldova trebuie să-și asigure singură neutralitatea, pentru că am văzut că angajamentele internaționale nu sunt respectate, și anume de aceea trebuie foarte serios să ne gândim, ca și societate, cum mergem mai departe, cum ne asigurăm că cetățenii noștri au încredere că poate fi menținută pacea și stabilitatea pe acest teritoriu.

Atât timp cât nu există schimbări majore în războiul din Ucraina, situația în R. Moldova este stabilă.

Vocea Basarabiei: Dar mai planează riscuri, amenințări la adresa securității Republicii Moldova?

Natalia Gavrilița: Știu că se fac multe speculații pe această temă.

Vocea Basarabiei: Da.

Natalia Gavrilița: La acest moment, situația este stabilă și atâta timp cât nu există schimbări majore în războiul din Ucraina, care să amenințe teritoriul Republicii Moldova trebuie să ne vedem de treabă și să facem reformele pe care le avem de făcut în interiorul țării.

Vocea Basarabiei: Și ca să punem punct acestei îngrijorări care ar veni din partea Tiraspolului, că Armata Națională a Republicii Moldova se modernizează, ei niciodată nu vorbesc despre riscurile și amenințările care sunt și vin din acea regiune, unde sunt stocate peste 22 de mii de tone de muniții, unde așa cum se zice, în baza acelui angajament pe care și l-a asumat Federația Rusă la summit-ul OSCE de la Istanbul și nu a fost onorat acel angajament de a-și retrage armata și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova. Iată acest lucru va fi încă un ping-pong de durată între Chișinău și Tiraspol?

Natalia Gavrilița: Atâta timp cât avem o regiune separatistă, există riscuri, mai ales cu un contingent militar străin pe teritoriul acestei regiuni. În același timp, ați văzut, noi de la începutul războiului tratăm ca adulții, în mod matur această situație și suntem ghidați de obiectivul suprem, să menținem pacea și stabilitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că inclusiv am menținut formatele bilaterale de negocieri, am discutat, am avut ședințele acelor grupuri de lucru care sunt pe domenii sectoriale, evident că aceasta este o relație complexă, ea nu este o relație ușoară.

Vocea Basarabiei: Și formatul „5+2” nu e funcțional din 2019...

Natalia Gavrilița: La moment – nu, pentru că doi din participanții acestui format se află în război. Și atunci rămâne noi să utilizăm formatele obișnuite bilaterale și să menținem calmul, și să menținem pacea și stabilitatea, și să ne ghidăm, în primul rând, de interesele cetățenilor noștri.

Vocea Basarabiei: Chișinăul are un plan de reglementare transnistreană?

Natalia Gavrilița: Chișinăul are scenarii peste scenarii, care au fost elaborate de-a lungul anilor, dar eu cred că noi toți ne dăm seama că trebuie să vedem când se va finaliza războiul din Ucraina cu readucerea Ucrainei în starea de independență, suveranitate, integritate teritorială în hotarele recunoscute internațional și în acel moment vom putea discuta despre o reglementare sau anumite scenarii și în Republica Moldova.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.