VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/Maia Sandu: Vrem să ne integrăm în UE împreună cu regiunea transnistreană, dar această problemă nu e un impediment pentru a deveni membru UE

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre alegeri. Anul acesta vor fi alegeri – alegeri în UTA Găgăuzia, alegeri locale generale în toamnă, după care, anul viitor, alegeri prezidențiale, după alegerile prezidențiale vin și alegerile parlamentare. Găgăuzia, cum ați descrie dialogul pe care l-ați avut cu guvernatorul de acolo până acum și cum ați vrea să se stabilească această cooperare cu cel care va câștiga mandatul de bașcan?

Maia Sandu: Din păcate, autoritățile din Găgăuzia nu au alt program pentru autonomie decât cearta cu Chișinăul și pentru că nu pot să le asigure oamenilor de acolo bunăstare și lucruri concrete de care au nevoie oamenii, ei totdeauna aduc în discursul politic Chișinăul și Chișinăul se face vinovat de toate în descrierea lor. Acesta este discursul lor politic în autonomie. Asta nu este constructiv, eu am spus de mai multe ori că noi putem să asigurăm bunăstare și prosperitate doar dacă cu toții lucrăm pentru asta, deci nu poate să fie o regiune din țară mai bine și altă regiune mai rău, chiar dacă există anumite diferențe de dezvoltare, dar, în general, prosperitatea în fiecare regiune depinde de prosperitatea din țară. Dacă avem creștere economică în Republica Moldova mare, de această creștere economică vor beneficia toți, dacă cresc veniturile la buget, de aceste venituri mai mari vor beneficia toți, așa că este iresponsabil să îți construiești discursul politic pe aceste acuzații false către Chișinău, dar asta este alegerea oamenilor din Găgăuzia. Nu este treaba mea cine va fi ales acolo, noi avem sarcina să creăm condiții pentru alegeri libere și corecte și sper foarte mult că instituțiile statului care sunt implicate în organizarea alegerilor, indiferent dacă vorbim de alegeri în autonomie sau dacă vorbim de alegeri locale peste tot în țară, sper că aceste instituții vor asigura condițiile așa încât să avem alegeri libere și corecte, fără mituirea alegătorilor, cu limitarea propagandei și dezinformării, care este în continuare o mare problemă, mai ales în UTA Găgăuzia, pentru că acolo legile nu se îndeplinesc nici în măsura în care se îndeplinesc în restul țării. Și aici mă refer, în special, la televiziuni și, în general, la instituțiile media, pentru că există în continuare foarte multă propagandă de la Kremlin și există foarte multă dezinformare. Deci, aici încă e mult de lucru, dar cel mai important este să asigurăm aceste condiții pentru alegeri libere și corecte, iar mai departe cetățenii își vor face alegerea.

Vocea Basarabiei: Întrebarea e de ce forțele cu viziuni proeuropene nu-și înaintează candidații acolo?

Maia Sandu: Nu știu, dacă nu-și înaintează, nu am analizat lista candidaților.

Vocea Basarabiei: Șapte candidați sunt acum acolo…

Maia Sandu: E un mediu mai special, inclusiv propaganda și dezinformarea creează acest spațiu informațional în care este mai puțin spațiu pentru forțele democratice, pentru că oamenii sunt manipulați, dezinformați și din start forțele democratice sunt defavorizate.

Vocea Basarabiei: Da, dar măcar să încerce și atunci cetățeanul să-și dea seama, în duelul acesta verbal se naște și adevărul.

Maia Sandu: Sunt de acord cu dvs.

Vocea Basarabiei: Limba română poate să fie la ea acasă în sudul Republicii Moldova?

Maia Sandu: Este la ea acasă și noi cu dvs. vorbim limba română de foarte mult timp.

Vocea Basarabiei: Eu zic în sudul Republicii Moldova, în Găgăuzia, pentru că acolo spațiul lingvistic totuși e mai mult altul.

Maia Sandu: Sunt și acolo oameni care înțeleg că limba română e limba română, și nu moldovenească, și sunt tot mai mulți oameni care vor să cunoască limba română.

Eu am fost impresionată și m-am bucurat să aud profesori de la Universitatea din Comrat, care mi-au zis că vor să învețe limba română, de aceea am insistat și insist în continuare pe programele de studiere a limbii române și cel care urmează să fie lansat de Ministerul Educației, dar și alte posibilități, colaborări dintre stat și sectorul privat prin care se pot oferi aceste cursuri de studiere a limbii române.

Eu cred că există mai multă cerere decât în trecut și noi trebuie să avem capacitatea să răspundem la această cerere. Cu cât mai mult o să comunicăm cu tinerii de acolo, cu atât mai mari șansele ca ei să vrea să înțeleagă importanța și să vrea să studieze limba română, dar la fel și limba găgăuză, pentru că la fel cum trebuie să insistăm pe studierea limbii române, la fel trebuie să depunem eforturi împreună pentru ca să se studieze limba găgăuză. Îmi pare rău să spun, dar autonomia sau autoritățile de acolo nu și-au îndeplinit misiunea și nu au făcut nimic pentru ca oamenii să știe să-și vorbească limba.

Vocea Basarabiei: Dar, între timp, deputații socialiști au mers la Curtea Constituțională și au depus sesizare că, chipurile, nu ar fi fost respectate toate procedurile când în parlament partidul de guvernământ a votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu limba română. Ce așteptări aveți de la CC?

Maia Sandu: Nu e prima dată când opoziția merge la Curtea Constituțională, e decizia Curții, dar avem o decizie a Curții, respectiv acum e rolul Curții să spună care decizie este corectă, parlamentul a mers pe implementarea recomandărilor, deciziilor Curții și mai departe desigur o să vedem ce o să spună Curtea, că nimeni nu poate să intuiască acest lucru, dar este limba română și este firesc ca și în legislație să fie limba română.

Vocea Basarabiei: Dar măcar vă imaginați că ar putea să fie un alt verdict al Înaltei Curți?

Maia Sandu: Nu vreau să-mi imaginez, dar nici nu vreau să mă lansez aici în prognoze despre care va fi decizia Curții.

Vocea Basarabiei: Despre situația din regiunea transnistreană să vorbim un pic și să ne spuneți – pe această cale de eurointegrare Republica Moldova va fi împreună cu regiunea transnistreană, există un plan de soluționare a problemei transnistrene, există o estimare despre costurile care trebuie să fie luate în calcul atunci când se va decide ca acele două maluri ale Nistrului să fie reintegrate?

Maia Sandu: Bineînțeles că noi ne dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană în totalitate, deci cu malul stâng, dar cred că este important să știm că existența acestui conflict nu este un impediment pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și acesta poate fi mai degrabă un element care să-i încurajeze pe oamenii de pe malul stâng să ne ajute în acest proces de reîntregire a țării, pentru că știm că au crescut semnificativ exporturile din regiunea transnistreană către Uniunea Europeană, știm că a crescut numărul oamenilor care merg la muncă în Uniunea Europeană din regiunea transnistreană, în situația în care acum 10 ani majoritatea mergeau în Federația Rusă, exporturile erau pe partea de Est. Economic, oricum, regiunea se integrează cu piața europeană și asta va simplifica lucrurile. Nu putem spune când anume se va întâmpla reîntregirea țării, pentru că există totuși o situație geopolitică complicată și depinde când se va încheia războiul din Ucraina. Noi credem că atunci când Ucraina va reuși să-și recupereze teritoriile ar putea să apară această oportunitate geopolitică, ne pregătim pentru acest scenariu, da, se fac și niște calcule, se lucrează și la elemente concrete, dar o să deschidem procesul de dezbateri publice atunci când va fi momentul potrivit pe acest subiect.

Vocea Basarabiei: Dar nu e clar când va fi momentul potrivit?

Maia Sandu: Nimeni nu poate să spună când va fi momentul potrivit, vorbim despre oportunități geopolitice, pentru că nu este o problemă pe care o putem rezolva doar noi. E important să menționăm încă o dată despre faptul că noi ne dorim ca această problemă să fie rezolvată pe cale pașnică, cu respectarea hotarelor Republicii Moldova recunoscute la nivel internațional și, bineînțeles, reintegrarea trebuie să se întâmple în modul în care statul Republica Moldova să fie funcțional și să nu fie slăbit de acest proces. Sperăm să fie un proces care să nu dăuneze democrației, care să nu dăuneze procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Șeful diplomației de la Moscova Lavrov vorbește din nou de responsabilitatea față de cetățenii ruși din regiunea transnistreană. „Moscova este responsabilă de cetățenii ruși din stânga Nistrului, iar mandatul contingentului de menținere a păcii din regiune își păstrează în continuare actualitatea”. Ce trebuie să înțelegem din aceste mesaje care vin cu regularitate de la Moscova?

Maia Sandu: Aceste amenințări, acuzații care vin de la Moscova sunt atât de dese, încât e și greu să le ții numărul, Moscova trebuie să fie responsabilă de cetățenii ei în țara lor, noi suntem responsabili de cetățenii noștri și este treaba noastră cum facem lucrurile aici, în Republica Moldova. Moscova se laudă în continuare cu prezența ilegală a trupelor ruse, deci este o dovadă a caracterului imperialist al Kremlinului, dar nu ne putem lăsa copleșiți de aceste amenințări, știm care sunt intențiile adevărate ale Moscovei, repet, moldovenii nu sunt supușii Moscovei, noi singuri ne decidem soarta și noi singuri ne construim țara așa cum vrem noi.

Vocea Basarabiei: Dar în rezolvarea problemei transnistrene vocea Rusiei va mai fi una decisivă?

Maia Sandu: Acest format „5+2” nu funcționează acum, este evident că nu putem să discutăm în acest format, ce va urma, ce fel de format va fi depinde de ce se va întâmpla în următoarele luni.

Vocea Basarabiei: Dosarul energetic ar putea să ajute la o reunificare mai rapidă a celor două maluri?

Maia Sandu: La ce vă referiți?

Vocea Basarabiei: La faptul că Republica Moldova sau malul drept consumă energia pe care o produce Cuciurganul și ce se întâmplă mai departe în relația asta a Moldovgaz cu Gazprom-ul nu e clar.

Maia Sandu: Republica Moldova pentru prima dată a reușit să nu folosească gaze rusești în această iarnă și în continuare în această primăvară, deci, noi putem spune că nu mai depindem de gazele rusești. Sigur, trebuie să ne consolidăm această independență, încă avem nevoie de contracte, e bine că putem cumpăra pe piață, dar e nevoie să reușim să semnăm și contracte pe anumite volume, pe curentul electric, noi putem cumpăra astăzi și în România, dar mai avem această problemă tehnică până va fi dat în exploatare proiectul Chișinău-Vulcănești, care ne conectează direct cu piața europeană și cu piața românească, fără ca liniile noastre să treacă prin regiunea transnistreană. Deci, aici mai este o problemă tehnică, care o să mai dureze vreo doi ani până se finalizează acest proiect. E foarte important ca până la sfârșitul acestui an să începem și a doua interconectare cu România la nord și atunci pe partea de energie electrică avem și aici independență totală. Dimpotrivă, eu cred că pe partea energetică, faptul că noi ne creștem această independență și la un moment n-o să mai depindem deloc de Federația Rusă crește pârghiile noastre inclusiv în acest proces de rezolvare a conflictului transnistrean.

Vocea Basarabiei: Câți ani ar trebui, totuși, ca acest dosar energetic să fie unul rezolvat?

Maia Sandu: Lucrurile se întâmplă. Așa cum spuneam, pe partea de gaze suntem practic independenți, pentru că nu depindem de Federația Rusă, sigur suntem dependenți de prețurile de pe piață și există în continuare volatilitate, și prețurile sunt în continuare mari, deci trebuie să investim în energia regenerabilă. Și acest lucru a început, trebuie să investim în eficiența energetică, trebuie să reducem consumul de gaze sau să substituim o parte din consumul de gaze prin consum de energie electrică. Toate lucrurile acestea se întâmplă, ele nu se pot face în jumătate de an, dar așa cum spuneam, în doi ani, când finalizăm proiectul Chișinău-Vulcănești, vom avea independență energetică totală de Federația Rusă.

Vocea Basarabiei: Și vreau să ne spuneți câte ceva și cum vedeți aprofundarea și mai profundă a cooperării moldo-române. În această săptămână s-a vorbit mult despre relația dintre Chișinău și București, dar, în general, de când a pornit această invazie Rusia în Ucraina se spune că nu au cunoscut cei 31 de ani o perioadă atât de fructuoasă în cooperarea bilaterală. Astăzi, ce mai poate face Bucureștiul pentru Republica Moldova? Și mi-am amintit și despre declarația dvs. când ați spus că nu ar trebui să fie într-un singur sens, atunci când s-a decis retrocedarea clădirii pentru Mitropolia Basarabiei. Să ne spuneți, ce înseamnă într-un singur sens să nu fie cooperarea, colaborarea?

Avem o relație extraordinară, excelentă cu România și le suntem recunoscători autorităților României, cetățenilor români, în general, pentru acest sprijin necondiționat, multidimensional și de urgență, și pentru proiecte de dezvoltare.

Maia Sandu: Noi avem o relație extraordinară, excelentă cu România și le suntem recunoscători autorităților României, cetățenilor români, în general, pentru acest sprijin necondiționat, multidimensional și de urgență, și pentru proiecte de dezvoltare. Lucrurile, într-adevăr, sunt extraordinare aici, aș vrea să putem să ne mișcăm mai repede și pe partea noastră, și uneori pe partea lor, și atunci când vorbim de construcția de poduri, pentru că uneori proiectele acestea durează ani de zile, dar lucrurile se mișcă și putem face foarte multe. Așa se integrează Republica Moldova și în piața economică europeană, așa se integrează și în piața energetică europeană prin intermediul României. Dezvoltarea noastră economică de mai departe depinde foarte mult, în special în condițiile războiului care ne afectează economic foarte mult, dezvoltarea noastră economică depinde de deschiderea pe care o avem cu România, de punctele comune de control, de mai multe poduri, pentru că e nevoie să putem să ajungem repede în România, în Uniunea Europeană și, invers, din Uniunea Europeană în Republica Moldova. Și asta se poate întâmpla doar pe frontiera cu România. Deci, dezvoltarea noastră economică depinde foarte mult de această relație, sigur că sunt multe alte lucruri pe care noi ni le dorim și despre care discutăm, dar e adevărat că această relație nu poate fi doar într-un singur sens, nu poate fi doar: „Republica Moldova vrea asta, Republica Moldova vrea asta, Republica Moldova vrea asta” și România nu poate să discute cu noi niciun subiect sau să obțină anumite decizii pe un subiect sau altul. În sensul acesta am zis că trebuie să fim deschiși și trebuie să analizăm lucrurile la rece din această perspectivă. Acum, pe acest subiect concret, pe subiectul clădirii pentru Mitropolia Basarabiei o să fie discuții în parlament, o să vedem, dacă asta este cea mai bună soluție sau dacă este altă soluție, dar nu putem să spunem că nu examinăm, că nu ne interesează. Ne interesează, ne interesează să avem o relație reciprocă și chiar datorăm foarte mult României pentru ajutorul din ultima perioadă.

Vocea Basarabiei: Sondajele arată că în România Maia Sandu are o încredere mare și foarte mare. Pentru dvs. personal ce înseamnă acest lucru?

Maia Sandu: Eu le sunt recunoscătoare oamenilor pentru faptul că urmăresc ce se întâmplă în Republica Moldova și pentru că apreciază ce facem noi, pentru că apreciază dificultatea, problemele mari cu care ne confruntăm astăzi, dar până aici, pentru că, așa cum am spus și altă dată, nu am nici un interes și nici un plan ca să aspir la vreo funcție în România, am suficiente lucruri de făcut aici, acasă.

Vocea Basarabiei: Apropo, vă mai doriți un mandat la cârma Republicii Moldova?

Maia Sandu: Să ajungem să vedem cât de bine se întâmplă lucrurile pentru acest mandat. Eu cred că e devreme să vorbim despre asta.

Vocea Basarabiei: Declarația pe venit arată că aveți 13 mii de lei moldovenești în Republica Moldova și 600 de dolari peste Ocean, în Statele Unite ale Americii. Cum se descurcă președinta Maia Sandu cu acest salariu? Și de ce vă pun această întrebare? Pentru că atunci când merg în provincie îi întreb pe cetățeni – cum vă descurcați cu pensia, cum vă descurcați cu salariul? Să vă întreb și pe dvs.

Maia Sandu: Bine, e firesc să-i întrebați pe oameni cum se descurcă cu pensiile și cu salariile, pe mine nu e o problemă ca să mă întrebați, pentru că eu mi-am asumat această funcție, am știut care este salariul, nu am de ce să mă plâng, aici e altă situație. Mă descurc așa cum pot și pornind de la resursele pe care le am. Când ai mai multe resurse, tinzi să cheltui mai mult, când ai mai puține, cheltui după buget, așa cum se întâmplă în fiecare familie.

Vocea Basarabiei: Dar cum vedeți sărăcia în Republica Moldova și cât de multă sărăcie există? Pentru că, iarăși, dacă facem trimitere la omul de la firul ierbii, ei spun că nimeni nu ar putea să spună despre sărăcie, că dacă vrei să muncești, poți să câștigi și de foame nu mori, inclusiv în mediul rural, acolo unde în gospodărie există și animale, și păsări, și alte îndeletniciri, pământul totuși îl hrănește pe om. Este sărăcie și cine sunt săraci?

Maia Sandu: Este clar că inflația, creșterea prețurilor la resursele energetice a afectat foarte multă lume, asta este foarte clar și de asta am venit cu programele acestea de compensații, ca să încercăm să reducem această povară pusă pe umerii oamenilor din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice. Și eu cred că guvernul a alocat destul de mulți bani, pornind de la realitățile noastre, pentru că noi totdeauna trebuie să discutăm în niște realități, într-un context. Dacă am fi o țară bogată, am putea să oferim mai mult, dar suntem o țară în continuare cu venituri mici, cu un buget mic, care depinde de economie, dacă economia este afectată, atunci veniturile în buget sunt mai mici și, respectiv, mai puțin putem să redistribuim de la cei care au mai mult la cei care au mai puțin. Dar guvernul a insistat și se încearcă să se facă un pic de ordine în toate programele acestea de asistență socială și de ajutor social, așa încât cei mai vulnerabili și cei cu venituri mai mici să poată să primească acești bani, dar, în același timp, eu nu aș vrea ca noi să construim o societate bazată doar pe aceste plăți sociale.

Noi vrem să construim o societate unde munca este prețuită, este răsplătită, pentru că e una când omul nu poate munci din anumite motive medicale sau pentru că este la o anumită vârstă, acești oameni trebuie ajutați, și e alta când avem oameni apți de muncă, dar care nu vor să muncească și care așteaptă să le pună cineva în traistă.

Relația dintre stat și cetățean e următoarea: cetățeanul muncește, contribuie la stat și, ulterior, statul îi întoarce, îl ajută atunci când el nu mai poate să muncească. Dar în situația în care avem, și avem multe situații din astea, oameni care nu au prea muncit, oameni care nu au contribuit la stat, dar nu știu din ce motiv cred că statul trebuie să le pună lor în traistă și asta nu este corect în raport cu cei care muncesc. Sunt multe cazuri când merg la întâlniri cu cetățenii și cetățenii îmi spun: „Oameni buni, noi muncim, da, avem salariile pe care le avem, înțelegem că astea sunt realitățile, dar voi din banii pe care îi colectați la stat, în loc să investiți mai mult în grădinițe, în loc să construiți mai multe drumuri, dați tot felul de ajutoare sociale care ajung la oameni pe care noi vrem să-i angajăm, să le plătim un salariu și ei spun că mai bine stau acasă pe prispă și primesc acești bani”. Deci, eu cred că noi trebuie cu toții să corectăm pe alocuri politicile noastre sociale, și nu doar sociale, astfel încât oamenii care muncesc să simtă că ei sunt respectați, răsplătiți, pentru că doar așa putem să construim bunăstarea.

Vocea Basarabiei: Dna președintă, tot guvernările precedente au făcut ca aceste alocații să fie oferite persoanelor care nu merită și în așa fel s-a dezvoltat și parazitismul, și lucrul acesta îl aud de la foarte mulți primari, pentru că ei caută oameni de care au nevoie și ce le spun sătenii sau persoanele din localitate? Că „eu mai bine aștept să mi se ofere această alocație socială, decât să vin și să obțin jobul acesta pe care îl aveți la primărie sau în altă parte”.

Maia Sandu: Tocmai de asta au fost schimbate condițiile pentru acordarea ajutorului social și în următoarele luni o să vedem dacă au fost schimbate suficient de mult, ca să vedem această schimbare, dar noi ne dorim acum să punem accentul pe dezvoltarea economică. De asta este foarte important să susținem întreprinderile mici și mijlocii. Am fost de curând la Organizația de Dezvoltare a Antreprenoriatului și m-am bucurat să văd că au produse noi, că au programe noi, lucrează cu antreprenori care sunt și curajoși, și inovativi, care încearcă să vină cu lucruri noi pe piață. Doar așa putem să ne dezvoltăm, dacă avem creștere economică, dacă susținem și oameni de afaceri din sate care creează locuri de muncă și, bineînțeles, întreprinderi în orașe, poate întreprinderi mai mari, care reușesc să contribuie mai mult la bugetul de stat, dar dezvoltarea economică trebuie să fie prin construirea acestui respect față de muncă.

Vocea Basarabiei: De la 1 aprilie se indexează pensiile, iarăși, unii spun că indexarea e prea mică, pentru că ar fi trebuit în funcție de creșterea inflației să se indexeze și pensiile.

Maia Sandu: Pensiile se indexează în funcție de inflație și în funcție de resursele pe care le avem. Vreau să vă amintesc că astăzi deja bugetul asigurărilor sociale sau fondul social, așa cum îi spun oamenii, este în mare deficit, deci veniturile la fondul asigurărilor sociale sunt mai mici decât cheltuielile acestui fond, și atunci se face un transfer mare de la bugetul de stat din contul altor impozite. Această modalitate nu este sustenabilă, de asta, pe de o parte, trebuie să scoatem „pe alb” munca nedeclarată, pentru că munca nedeclarată înseamnă că cineva nu face contribuții la fondul de asigurări sociale, să lărgim această bază și, bineînțeles, să avem mai multe locuri de muncă, în general să creăm mai multe locuri de muncă, pentru că avem situația în care cei care muncesc și plătesc contribuții la fondul social sunt mai puțini decât cei care trebuie să primească pensii și un asemenea sistem nu este sustenabil. 15% este valoarea indexării, nu este foarte mult, dar nici nu este puțin, știu oameni care apreciază aceste lucruri.

Vocea Basarabiei: Pe final, ce așteptări aveți de la summitul care urmează să fie organizat la Chișinău pe 1 iunie?

Maia Sandu: Este o ocazie pentru noi să prezentăm lumii Republica Moldova, vor fi în jur de 50 de oficiali, șefi de state și guverne. Este un eveniment extrem de important pentru noi. Nu este ușor să organizăm un asemenea eveniment, dar vom face tot ce putem și, evident, sperăm ca la acest summit să ne cunoască și mai multă lume și, ulterior, să ne susțină și mai multă lume. E tare important că avem așa de mulți prieteni și dvs. auziți că la tot felul de evenimente internaționale se vorbește despre Republica Moldova, și nu doar se vorbește, pentru că atunci când se vorbește oamenii se gândesc: haideți să mai facem și asta, haideți să-i susținem pe calea integrării europene, haideți poate să le oferim un pic de ajutor aici, haideți poate să le deschidem piața noastră pentru produse. De exemplu, ieri a fost decizia finală pe Acordul cu EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb), deci, produsele noastre vor ajunge fără taxe în țările membre ale EFTA. Toate aceste lucruri sunt beneficii, unele mai mari sau mai mici, dar împreună ele sunt beneficii importante pentru țara noastră și pentru cetățenii noștri.

Vocea Basarabiei: Mircea Geoană anunța și el ca va veni la Chișinău. Mai e valabilă această vizită a adjunctului secretarului general NATO?

Maia Sandu: Nu cunosc detalii, dar bineînțeles că este binevenit și, da, avem și vom avea în continuare vizite, chiar în această săptămână vom avea o vizită importantă, mâine va veni secretarul general al Consiliului Europei, deci avem vizite importante aproape săptămânal.

Vocea Basarabiei: Dar cooperarea cu NATO cum ar trebui să și-o aranjeze Republica Moldova?

Maia Sandu: Așa cum este. Noi avem programe de colaborare cu NATO, ele au fost cumva intensificate după ce a început războiul Rusiei în Ucraina și aceste programe au să continue așa cum au fost și în trecut, chiar dacă Republica Moldova nu este membru NATO, dar și alte state care nu sunt membre NATO colaborează cu această organizație și vom colabora în continuare.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus ceva mai devreme, nu astăzi, dar recent, că există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare și dacă ajungem la un moment dat la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.

Maia Sandu: Evident că există această discuție și probabil există și în studiourile dvs. despre faptul cum ne apărăm. În primul rând, trebuie să combatem această narațiune falsă a Federației Ruse că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să ai sistem de apărare. Aceasta iarăși demonstrează care sunt adevăratele intenții ale Federației Ruse în raport cu Republica Moldova. Dimpotrivă, neutralitatea înseamnă că ai un sistem de apărare foarte puternic, singur te aperi. Și în Republica Moldova sigur că sunt multe discuții acum despre capacitatea noastră de a ne apăra, noi încercăm să consolidăm această capacitate, dar ea este slabă, pentru că nu s-a investit timp de ani de zile, pentru că Republica Moldova este o țară mică și nu suficient de bogată ca să poată să investească suficiente resurse. Am văzut de curând că inclusiv Elveția poartă discuții despre faptul dacă poate să-și permită să rămână neutră sau nu, iar Elveția de-a lungul timpului a investit foarte mult în capacitatea de apărare, dar, da, în același timp am spus și repet aici: aceste decizii se iau de către cetățenii Republicii Moldova. Datoria noastră este să consolidăm sistemul de apărare, să discutăm despre pericole și despre cum protejăm cetățenii, asta este sarcina noastră, ca cetățenii noștri să fie în siguranță, și asta vom face în continuare.

Vocea Basarabiei: Mulțumim foarte mult pentru prezență la Vocea Basarabiei și vă mai așteptăm și cu alte ocazii. Amintim celor care au urmărit această ediție a „Punctelor de reflecție” că astăzi am avut-o invitată pe dna președintă a Republicii Moldova Maia Sandu. Nu v-am întrebat, dacă trăiți astăzi cu vreo frică și, în general, trebuie să trăim cu frică?

Maia Sandu: Noi am demonstrat că putem menține pacea, noi am demonstrat că putem oferi siguranță cetățenilor. Repet, astăzi scutul nostru este și Ucraina, care luptă pentru libertatea sa și pentru libertatea noastră, dar cred că putem să avem această încredere în viitorul pașnic și datorită prietenilor noștri pe care îi avem și care de nenumărate ori au spus că vor avea grijă de noi.

Vocea Basarabiei: Și Moldova împreună cu Ucraina în UE vor ajunge?

Maia Sandu: Da! Așa sperăm să se întâmple cât mai curând.

Vocea Basarabiei: Mulțumim încă o dată foarte mult.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.