Vocea Basarabiei: Astăzi avem un oaspete special pentru această ediție specială. Mulțumim mult, dna președintă Maia Sandu, că ați găsit timp să reveniți la Vocea Basarabiei!
Maia Sandu: Vă mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Dna președintă, v-am invitat astăzi să discutăm despre cât de pregătită este țara să adere la Uniunea Europeană, despre cum se poate moderniza Republica Moldova cu forțele, cu capacitățile proprii, dar și despre contribuția partenerilor externi la europenizarea statului, despre cum se câștigă, dar și cum se erodează capitalul politic, mai ales pentru cei care sunt la guvernare, despre cum e să menții pacea, stabilitatea și liniștea în imediata vecinătate unde e război, despre toate aceste subiecte vom discuta și multe altele vor fi abordate pe parcursul acestei ediții. Să ne spuneți pentru început, ca să înțelegem și noi, ce se întâmplă cu acest război de lângă granițele Republicii Moldova, sunt 469 de zile, un an și aproape 4 luni de la declanșarea agresiunii ruse în Ucraina. Dvs. ați spus că Moldova nu mai este văzută drept o țară batjocorită de Kremlin, dar mesajele care vin de la Moscova toate într-un fel sunt umilitoare la adresa cetățenilor și statului Republica Moldova atunci când se reacționează la orice declarație care se face aici, la Chișinău. Adică chiar a scăpat Republica Moldova de această batjocură din Est?
Guvernarea și cetățenii Republicii Moldova nu se mai umilesc în fața Kremlinului, așa cum s-a întâmplat în trecut
Maia Sandu: Moscova în continuare arată lipsă de respect față de cetățenii Republicii Moldova, dar guvernarea de la Chișinău, care reprezintă cetățenii Republicii Moldova, nu se mai umilește așa cum s-a întâmplat în trecut în fața Kremlinului, guvernarea de la Chișinău apără interesele cetățenilor și spune lucrurilor pe nume. Atunci când vedem lipsă de respect din partea Moscovei, noi spunem despre acest lucru, atunci când vedem încercări de a destabiliza situația în Republica Moldova, am spus-o sus și tare, nu am ascuns detaliile așa cum au făcut alte guvernări în trecut. Despre asta vorbeam atunci când spuneam că nu mai suntem o țară care se lasă batjocorită. Din păcate, vedem care este atitudinea Moscovei față de Republica Moldova, vedem care este atitudinea față de Ucraina și m-ați întrebat despre război, din păcate, lucrurile sunt în continuare foarte grave. Ieri am asistat la o catastrofă ecologică și umanitară care a fost iarăși provocată de către armata Federației Ruse. Din păcate, nu se întrezărește un sfârșit rapid al acestui război, pentru că Rusia în continuare insistă să-ți țină trupele pe teritoriul Ucrainei și să ucidă oameni, să distrugă părțile țării unde armata sa a ajuns.
Vocea Basarabiei: Dar putem spune că Moldova astăzi nu mai este prizoniera Federației Ruse?
Maia Sandu: Putem spune astăzi că suntem mult mai rezilienți. În primul rând, pentru că nu suntem dependenți energetic de Federația Rusă, așa cum eram acum câteva luni, pentru că în această iarnă am demonstrat că ne putem descurca fără gazele din Federația Rusă, pentru că am început să lucrăm serios la proiecte care să ne asigure această diversitate și să crească această diversitate și pe partea de asigurare cu energie electrică, și pe partea de asigurare cu gaze naturale și pentru că avem tot mai mulți prieteni, și pentru că există tot mai multă atenție pentru Republica Moldova și am văzut acest lucru inclusiv la Summitul Comunității Politice Europene. Însuși faptul că acest summit a avut loc în Republica Moldova demonstrează o încredere, o atenție, un sprijin mai mare din partea țărilor de pe continent pentru Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre beneficiile pe care le așteaptă cetățenii inclusiv de la acest summit care a avut loc în Republica Moldova, găzduit de Republica Moldova, pentru că încă mai sunt oameni care își pun întrebarea – „da, a fost un eveniment frumos, da, am scris istorie, dar ce v-a urma?” un pic mai târziu, dar vreau să vă mai întreb ce i-ar trebui sau ce-i lipsește Republicii Moldova ca să devină cu adevărat un factor de stabilitate aici în regiune?
Maia Sandu: Republica Moldova trebuie să continue să-și consolideze instituțiile și cele care țin de ordinea internă, și cele care trebuie să ne protejeze de riscurile la adresa securității cibernetice, și sistemul de apărare, toate instituțiile statului care oferă această siguranță pentru cetățeni, indiferent despre ce aspect vorbim. Cea mai importantă evoluție aici ar fi aderarea Republicii Moldova la UE, pentru că atunci am putea spune cu toată siguranța că suntem protejați, că facem parte dintr-o familie în care țările se ajută reciproc și care pot face față dificultăților mult mai ușor decât Republica Moldova astăzi.
Cu toții avem de învățat foarte multe, în special acum în procesul de integrare europeană avem de lucrat pe 35 de domenii
Vocea Basarabiei: Dar atunci când se spune că instituțiile încă mai sunt slabe, ele sunt slabe din punct de vedere că nu au suficiente capacități umane, că nu au potențial de care, de ce fel?
Maia Sandu: O instituție se construiește complicat, noi știm că în 30 de ani au fost foarte puține guverne care au conștientizat și au lucrat pentru ca să consolideze instituțiile statului, mai des am avut guverne care au vrut instituții slabe, așa încât statul să nu poată proteja cetățeanul și ei, cei de la guvernare, să poată să abuzeze averea statului, să poată să rămână nesancționați pentru aceste abuzuri. Noi avem nevoie de oameni mai pregătiți în multe instituții, pentru asta avem nevoie de salarii mai bune, pentru că e o competiție pe piața muncii și marea majoritate a oamenilor se duc acolo unde salariile sunt mai mari. Și atunci când salariile sunt mai mari în sectorul privat sau în sectorul asociativ, statul nu poate să atragă suficienți profesioniști, deci, oameni care să poată să se miște repede, să poată să învețe repede. Cu toții avem de învățat foarte multe, în special acum în procesul de integrare europeană avem de lucrat pe 35 de domenii, unde legislația, procesele, procedurile Republicii Moldova trebuie ajustate la standardele Uniunii Europene, asta înseamnă cunoștințe în profunzime de mediu, infrastructură, economie, domeniul competiției, deci orice alegeți de acolo. Și asta înseamnă că trebuie să consolidăm instituțiile statului cu oameni mai bine pregătiți, cu oameni mai bine motivați, pentru că sunt și astăzi oameni bine pregătiți, nu sunt toți cei care nu sunt bine pregătiți și, mai ales, cei care nu vor să lucreze trebuie să nu mai rămână în instituțiile statului, nu-i ținem de pomană acolo, nu-i cazul să-i ținem de pomană, dar trebuie să consolidăm și procesele, să avem procese mult mai eficiente, transparente, așa încât instituțiile să fie la fel de bune precum sunt unele țări europene recunoscute prin capacitatea instituțiilor lor.
Vocea Basarabiei: Ce aud eu de la cetățenii de la firul ierbii atunci când discut în Moldova profundă? Unii spun că încă în anumite instituții ale statului mai sunt cei care au făcut jocurile inclusiv ale oligarhilor și cunosc schemele, cunosc cum se fac mișmașuri și chiar ar avea o intenție rea, să compromită guvernarea, iar pe de altă parte, aud că și guvernarea e reticentă, nu vrea să deschidă ușile pentru mai mulți tineri specialiști care nu neapărat sunt cu apartenență politică PAS.
Maia Sandu: Nu sunt de acord cu a doua remarcă, pentru că eu judec din experiența proprie. Noi la președinție pentru anumite funcții am anunțat de foarte multe ori concursuri, și nu întotdeauna candidații care se prezintă sunt suficient de buni, eu am nevoie ca oamenii care vin să lucreze cu mine să fie la fel de buni cum sunt oamenii care lucrează cu președintele Macron sau cu cancelarul Scholz, sau cu alt prim-ministru sau președinte, pentru că noi…
Vocea Basarabiei: Acele țări au o populație foarte numeroasă și acolo este de unde selecta…
Maia Sandu: Înțeleg, dar sunt și țări mici, țările baltice, unde dintr-un număr mai mic de oameni, oricum echipele sunt foarte bune, asta nu înseamnă că echipa mea nu este bună, este foarte bună, dar atunci când vrem să mai angajăm pe cineva pe un domeniu nou sau pe un domeniu care devine prioritar nu este așa de ușor să avem foarte bune candidaturi, chiar dacă salariile, este adevărat, sunt de zeci de ori mai mici decât salariile pe care le primesc colegii lor în altă parte. Dar asta este realitatea, deci, pe de o parte, nu trebuie nici să fim populiști, și aud foarte multe discuții populiste, trebuie să oferim salarii normale, pentru că oamenii pot să lucreze pe entuziasm un an-doi, dar după aceea au necesități reale care trebuie să fie satisfăcute și, dincolo de asta, această deschidere există. Noi, de exemplu, am lansat acest program cu stagiile în instituțiile publice pentru prima dată și la președinție, și la guvern, și la parlament, și în alte instituții, pentru că vrem ca să vină acești tineri să încerce să lucreze și poate îi convingem că le place acolo și să rămână. Repet, nu pentru 10 ani, înțeleg că la salarii mici nu stau tinerii foarte mult, dar eu le spun că inclusiv pentru cariera lor de mai departe este important să vină și să obțină experiență într-o instituție a statului. Deci câștigăm și noi, vin niște copii energici, deștepți, care pot contribui, după care chiar dacă ei nu mai rezistă la salariile de stat, peste un an-doi pleacă cu o anumită experiență, dar e bine și pentru stat, e bine și pentru ei. Există această deschidere, există problema despre care ați pomenit mai devreme, oameni care încă nu au înțeles că legea trebuie respectată și evident că noi încercăm să-i eliminăm din sistem, dar nu avem un polițist la fiecare angajat ca să putem verifica și, da, există și oameni care încearcă să discrediteze. Ei discreditează în momentul în care comit abuzuri, prin asta deja discreditează actuala guvernare și aici mai avem de lucru, dar are de lucru și CNA, și procuratura, deci toate instituțiile care trebuie să prevină și să combată corupția și fiecare șef de instituție în parte, pentru că fiecare șef de instituție este responsabil pentru propria echipă.
Când o să putem noi să avem pensii mari? Când o să avem o economie puternică, așa funcționează sistemul de pensionare
Vocea Basarabiei: Apropo despre majorări de salarii, nimeni nu ar avea nimic împotrivă ca salariile să fie mai mari, inclusiv pentru funcționari, doar că atunci când o bătrânică spune că „pensia mea pe un an este echivalentă cu salariul unui ministru”, parcă totuși această nedreptate doare?
Maia Sandu: Înțeleg, dar e un cerc vicios aici, pentru că dacă n-o să avem instituții puternice, ca să poată propune și implementa soluții bune, atunci n-o să avem niciodată rezolvarea salariilor în alte domenii, pensii ș.a.m.d. Când o să putem noi să avem pensii mari? Când o să avem o economie puternică, așa funcționează sistemul de pensionare, avem oameni care muncesc astăzi, câștigă și contribuie la fondul social, avem de unde crește pensiile, nu avem oameni sau avem oameni puțini care muncesc și contribuie la fondul social, nu avem de unde să creștem pensiile, pentru că chiar și astăzi noi avem mai mulți oameni care beneficiază de pensii decât oameni care contribuie la fondul de pensii. Deci, aici matematica este foarte simplă și putem să discutăm foarte mult cum s-a ajuns aici, unde sunt oamenii, o bună parte din oamenii noștri contribuie la pensiile oamenilor în vârstă din Franța, Spania, Italia, Marea Britanie ș.a.m.d. Deci, noi avem nevoie de un Minister al Economiei care să pună economia pe roate, ca să avem creștere economică mare, ca să avem cât mai mulți oameni angajați, ca să ne asigurăm că nu există evaziune fiscală și toată lumea contribuie, de aici se pornește. Eu am promovat din prima și noi am crescut pensiile în măsura în care s-a putut, dar atâta timp cât economia rămâne slabă, ne îmbătăm cu apă rece dacă credem că pot crește pensiile fără ca să dezvoltăm economia.
Vocea Basarabiei: Este adevărat, lumea e înțelegătoare, își dă seama că s-au suprapus foarte multe crize – de la criza energetică până la criza pandemică și criza economică, dar un an a trecut, al doilea an trece, războiul și consecințele acestui război oricum au mare impact asupra nivelului de trai al cetățenilor, inflația, pentru că dacă omul merge la piață și zice că „eu din pensie pot să-mi iau doar pentru o săptămână și mai departe cum mă descurc?”, dar e o problemă care sper, într-un final, să fie rezolvată.
Maia Sandu: Se indexează anual pensia ca să se compenseze creșterea prețurilor și, da, anul trecut a fost o inflație foarte mare, guvernul a venit cu tot felul de măsuri compensatorii, acum inflația merge în jos, sperăm să continue această dinamică, dar și până să înceapă războiul economia noastră era slabă, deci trebuie să spunem lucrurilor așa cum sunt ele, pentru că nu s-au creat condiții, oamenii noștri de afaceri au avut tot felul de probleme, au fost șantajați, hărțuiți, mulți dintre ei și-au lăsat businessurile și au plecat, alții au plecat cu tot cu business. Deci, noi acum începem să curățăm, să debirocratizăm, să îmbunătățim accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii cu tot felul de programe, să compensăm rata dobânzii la bănci pentru ca să-și poată permite și cei cu resurse mai puține, să îmbunătățim infrastructura. Lucrurile acestea au să dea rezultate, dar nu imediat. Pe de altă parte, războiul atât timp cât va continua va avea implicații semnificative asupra economiei noastre, și am văzut ce s-a întâmplat cu creșterea Produsului Intern Brut anul trecut, am avut o creștere negativă, o descreștere de 6%. Din păcate, noi n-o să putem să vedem creșteri economice spectaculoase atât timp cât războiul va fi aici, pentru că implicațiile sunt mari, dar oricum trebuie să facem totul ca să compensăm aceste pierderi și să creăm condiții ca, cel puțin pentru viitor, să vedem o creștere anume.
Vocea Basarabiei: Despre o altă realitate, iarăși de acolo de la firul ierbii, ce zice cetățeanul – „de ce nu se implică Maia Sandu să stopeze creșterea prețurilor, creșterea tarifelor?”, și atunci când îi întreb: dar cunoașteți care sunt competențele președintei? „Nu cunoaștem competențele, dar noi am ales-o și inclusiv am luat în calcul că ea va putea să pună stavilă iată acestor creșteri interminabile de tarife și prețuri”.
Maia Sandu: Oamenilor le este mai ușor să creadă că, iată, aleg un om și omul cela se va ocupa de toate problemele. Noi avem Constituție în care scrie foarte clar cine și de ce se ocupă, și asta este corect să fie așa, pentru că nu este bine și normal ca un singur om să conducă toate procesele. Acum, să zicem că guvernul, că nu e Maia Sandu, dar e guvernul, de ce guvernul nu intervine să oprească prețurile? Pentru că sunt niște mecanisme de piață, noi avem agenții de reglementare pentru câteva domenii, nu pentru toate, care sunt domenii mai specifice, de exemplu, energia, e un domeniu specific, și acolo avem agenția de reglementare și iată astăzi, dacă nu greșesc, agenția de reglementare trebuie să ia o decizie pe tariful la gaze naturale.
Vocea Basarabiei: A decis deja…
Maia Sandu: Bine, dvs. deja știți.
Vocea Basarabiei: Da, 16 lei și 75 de bănuți.
Maia Sandu: Și cum se ia această decizie? Nu că azi vrem să creștem și mâine vrem să descreștem, noi cumpărăm din afara țării gaze naturale, când prețul este înalt pe piață, așa cum merge fiecare om la piață, și dacă mergi la piață și e un preț, poți să vrei nu știu de câte ori să-l reduci, dar nu știu cât de mult să vrei să cumperi la un preț mai mic, dar cumperi de la piață. Exact așa și la noi, când prețul a crescut pe piață – atunci nu am avut ce face, a trebuit să cumpărăm la un preț mai înalt, dar am oferit compensații. Și atunci, eu am contribuit, și colegii de la guvern, pentru că am mers și am discutat cu tot felul de parteneri, țări prietene și i-am rugat să ne dea bani, și am oferit în prima iarnă 3 miliarde de lei compensații, în a doua iarnă 5 miliarde de lei compensații. Sunt bani mari, totuși, pentru că nu producem gaze naturale, n-avem cum să influențăm acest preț. Asta este menirea guvernului, regulatorul trebuie să ajusteze prețurile, să se asigure că nu se comit abuzuri, dar oricum prețul de piață contează. Noi, eu, guvernul, guvernul mai mult, eu prin politica externă, mergem și convingem partenerii noștri ca să ne ajute atunci când suntem într-o situație dificilă.
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, pe marginea tarifului s-a speculat și probabil cei din opoziție încă vor mai specula mult, în primul rând, că nu ați mers la Vladimir Putin să negociați un preț mai bun la gaze.
Maia Sandu: Cei care au mers au plătit mai mult decât Republica Moldova, verificați țările care au mers și au cerut direct de la Putin gaze naturale la un preț mai mic, dacă luați prețul mediu pentru sezonul precedent, o să vedeți că ei au plătit mai mult decât Republica Moldova. Așa că asta este, iarăși, o gogoașă pe care încearcă să o vândă opoziția, nu cumpărați gogoși de la opoziție.
Vocea Basarabiei: Dar, ținând cont că în stocuri totuși este gaz depozitat la un preț care a fost mai mare atunci când s-a cumpărat, asta înseamnă că el încă se răsfrânge asupra tarifului actual?
Maia Sandu: Haideți să discutăm. Deci, noi am văzut cum a evoluat piața în luna august, când, de obicei, prețurile la gaze sunt cele mai mici, prețurile erau 2.000-3.000 de dolari, europenii cumpărau și unii experți străini ne spuneau și nouă să cumpărăm, pentru că nu vor fi gaze deloc, și este important să cumpărăm. Sigur, noi aveam contractul cu Gazprom-ul, dar, așa cum s-a dovedit mai târziu, Gazprom-ul nu și-a îndeplinit obligațiunile contractuale, deci respectiv exista acest risc să rămânem fără gaze naturale. Noi nu am cumpărat…
Vocea Basarabiei: Deci, Gazprom-ul a redus în jumătate livrările?
Maia Sandu: A redus cu 60%, a tăiat consumul de gaze, în pofida faptului că noi am plătit pentru absolut tot consumul. Deci, noi nu am cumpărat în august, chiar dacă toată lumea spunea că trebuie de cumpărat, că altfel rămâneți fără gaze, pentru că prețul era foarte mare. În septembrie, la fel, eu țin minte că la prima ședință a Comunității Politice Europene la Praga, acesta a fost subiectul despre care eu am vorbit cel mai mult, pentru că acesta era cel mai mare risc, și eu le spuneam: oameni buni, nu putem, deci, ceva se întâmplă cu piața, e clar că sunt niște elemente speculative, pentru că nu este normal ca prețul la gaze să crească de zeci de ori, și toată lumea să cheltuie așa bani, le-am spus că noi nu avem așa bani ca să putem să consumăm, după care s-au întreprins totuși niște măsuri și la nivelul Uniunii Europene, și prețurile au mers mai jos, au ajuns la 1.000 de dolari. Iată atunci guvernul a început să cumpere, guvernul nu a cumpărat cum au cumpărat alte state la 2.500, la 3.000, guvernul a început să cumpere la 1.000 și era firesc, mai ales că deja Gazprom-ul ne-a tăiat cu 60% volumul de livrări și era nevoie să asigurăm țara pe perioada de iarnă cu gaze. Acum, la 1.000 de dolari, evident că era un preț mult mai bun decât cel care a fost în vară și era un preț comparabil cu cel care a fost iarna precedentă, s-au cumpărat niște volume, nu foarte mari, dar suficiente pentru o iarnă medie. Iarna a fost mai blândă și au rămas anumite cantități, nu exagerate, dar oricum sunt niște cantități cumpărate la un preț, respectiv acum prețul merge în jos, înțeleg că guvernul sau Energocom-ul cumpără acum gaze la alt preț și se ia în cont prețul gazelor care au rămas și prețul gazelor cumpărate acum. Deci, așa se întâmplă lucrurile, noi, dacă am putea să vedem o reducere mai mare, sigur că acesta este cel mai important pentru oameni, contează cel mai mult, dar trebuie să fim corecți. Și așa cum alte guverne au cumpărat la 2.000 de dolari și acum trebuie să răscumpere acest gaz, așa și noi, avem niște cantități care au rămas din iarnă și, slavă Domnului, că nu a fost foarte friguroasă iarna și nu a trebuit să consumăm așa de mult gaz.
Vocea Basarabiei: Subiectul acesta are multe aspecte și putem să-l discutăm la nesfârșit, dar pentru că mai planează și suspiciuni că anumite persoane din anturajul președintei Maia Sandu, care au deținut sau mai dețin anumite funcții, ar fi profitat…
Maia Sandu: Sunt false toate aceste acuzații. Și eu vreau cei care pornesc această vorbă să aducă măcar o probă, pentru că dacă o să vedeți cifrele corecte, guvernul în iarnă a reușit să cumpere gaze naturale la prețuri un pic mai mici decât prețurile pe piață, deci nu a fost nicăieri că s-a cumpărat la mai mult. Și eu cred că cei care sunt vizați, pur și simplu trebuie să-i dea în judecată pe cei care scornesc asemenea minciuni, pentru că nu se operează niciodată cu cifre concrete, în momentul în care se operează cu cifre concrete, atunci este clar pentru toată lumea că nu a fost absolut nici o fraudă. Da, prețurile au fost mari, dar trebuia să cumpărăm de pe piață la prețul la care era, și noi am căutat și am insistat, și am așteptat, ne-am asumat niște riscuri, și am așteptat până prețurile au căzut, pentru că altfel, dacă procedam ca alte țări, trebuia să cumpărăm în vară și atunci prețurile ar fi fost și mai mari.
Vocea Basarabiei: Și încă o întrebare pe care tot de la cetățeni am selectat-o, cât timp ar mai putea Transnistria să folosească gazul fără să-l achite?
Maia Sandu: Asta nu avem de unde să știm, pentru că aici este partea din gaze care mai vine de la Gazprom, toate aceste gaze, aceste volume ajung în continuare în regiunea transnistreană, acolo știți că nu se achită pentru aceste gaze, este o relație mai specială. În momentul în care nu o să mai vină, dintr-un motiv sau altul, că pot exista diferite scenarii aici, nu o să mai vină aceste gaze din Federația Rusă gratis, atunci regiunea transnistreană va trebui să plătească pentru gaze așa cum plătește toată lumea.
Nu vrem să mai avem o piață monopolistă, noi vrem să avem alternative și acum construim interconexiunea cu România
Vocea Basarabiei: L-am avut oaspete aici pe ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, și el zicea că la un anumit moment s-ar putea ca relația dintre Republica Moldova și Ucraina pe dimensiunea energetică să fie una foarte bună și atunci Ucraina ar putea să livreze energie la un preț comparabil cu cel care, de exemplu, îl oferă astăzi Centrala de la Cuciurgan. Și atunci, iarăși, el zicea că ar putea să apară, la modul cel mai serios, problema ca și cei din stânga Nistrului să achite gazul ca și întreg teritoriul Republicii Moldova.
Maia Sandu: Până să fie distrusă de către ruși rețeaua energiei electrice din Ucraina, noi am cumpărat energie electrică și din Ucraina, pentru că asta este firesc, noi nu vrem să mai avem o piață monopolistă, noi vrem să avem alternative, și acum construim interconexiunea cu România, peste 2 ani va fi funcțională, și până atunci Ucraina era sursa noastră de alternativă. După ce rușii au bombardat rețelele în Ucraina, ne-am pomenit în situația în care să cumpărăm totul din regiunea transnistreană, momentul în care se revine la normalitate, da, atunci noi avem alternativă și va fi alternativa piața europeană prin România, va fi alternativa piața europeană prin Ucraina. Deci, Ucraina și piața europeană, pentru că suntem în sistemul european deja conectați și vom putea cumpăra, și acum cumpărăm, pe o porțiune trece, se transmite curentul electric prin Ucraina, dar știm că oricum merge pe malul stâng mai întâi, după care energia pe care o cumpărăm noi din România, din piața europeană…
Vocea Basarabiei: …tot prin regiunea transnistreană trece.
Maia Sandu: …merge întâi în regiunea transnistreană și după aia, dacă cei de acolo, Tiraspolul vrea să dea energie pe malul drept, atunci asta se întâmplă.
Vocea Basarabiei: Aici e o vulnerabilitate.
Maia Sandu: Vă imaginați cum am trăit noi cu această vulnerabilitate timp de 30 de ani și unde sunt toți cei care povestesc acum povești cu zâne, să ne dea un răspuns de ce s-a păstrat această vulnerabilitate, vulnerabilitate pe gaze și vulnerabilitate totală, pentru că pe gaze, în momentul în care a fost construit gazoductul Iași-Chișinău deja a apărut o posibilitate și, evident, mai este gazoductul prin Ucraina, dar pe energie electrică s-a păstrat timp de 30 de ani o vulnerabilitate totală. Bani pentru acest proiect au fost făcuți disponibili încă în 2017, deci, banii de la băncile internaționale pentru această interconexiune cu România erau din 2017.
Vocea Basarabiei: Și s-a tărăgănat intenționat?
Maia Sandu: Și s-a tărăgănat. În 2019, când eu am venit pentru o perioadă scurtă în guvern, atunci noi am semnat și am împins lucrurile și iată din 2019 până în 2021, când a venit guvernul PAS, s-a făcut această licitație, și când a venit guvernul PAS licitația se finalizase și a început nemijlocit implementarea proiectului.
