Vocea Basarabiei: Astăzi avem o invitată specială, este dna profesor universitar Liliana Groppa. Dumneaei este doctor habilitat în științe medicale, șefa Catedrei de reumatologie la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, președinta Asociației Reumatologilor din Republica Moldova. Probabil s-ar mai putea încă multe-multe să le mai spunem despre dna Groppa, dar o să pornim această discuție întrebându-vă – de ce v-ați făcut doctor și dacă era una să te faci doctor cu mai mulți ani în urmă și e cu totul alta să te faci doctor astăzi?
Liliana Groppa: Dorința aceasta de a deveni medic a apărut încă din copilărie, când vedeam cum suferă animăluțele, fiindcă avem pisici, avem căței și tot timpul mă străduiam să le fac căldură, să le dau ceva cu care mama mă trata pe mine. Cu timpul clar că a apărut dragostea față de biologie, am participat chiar la Olimpiada republicană de biologie, care a fost televizată pe timpurile celea, și am ocupat locul I. Și atunci, profesoara de biologie și mulți alții spuneau că aș fi un medic foarte bun. Desigur că dorința aceasta a fost susținută și de părinți, tatăl meu a vrut să fie medic, dar i-a încurcat războiul și probabil acesta a fost un imbold ca părinții să se mândrească cu mine și eu să ajung să ajut oamenii. În timpurile celea era un prestigiu să mergi la Medicină, eu am terminat Școala nr. 1 din Bălți, acum Liceul „Mihai Eminescu”. Noi am fost 7 absolvenți cu medalia de aur, dintre care 6 au mers la Institutul de Medicină, cum se numea pe atunci. Practic, cei mai buni elevi deveneau studenți la Institutul de Medicină.
Vocea Basarabiei: Și era un concurs destul de mare…
Liliana Groppa: Era un concurs enorm, mai ales pentru fete concursul era dublu față de băieți, dar am reușit și am devenit studentă.
Vocea Basarabiei: Dar de ce acum se crede că nu mai este atât de prestigioasă această meserie?
Liliana Groppa:
Eu aș spune că după pandemie s-a schimbat atitudinea față de medicină.
Știți, în ultimii ani lumea înțelege că sănătatea contează foarte mult și vin la Medicină tot mai mulți copii, anul acesta chiar a fost un concurs destul de mare. Bunăoară, la Facultatea de Stomatologie la buget au fost 60 de candidați la admitere pe un loc.
Vocea Basarabiei: Acolo, pentru mulți cred că e profitabil să ajungi să fii medic stomatolog, că acolo, totuși, se câștigă. Dar la alte specialități?
Liliana Groppa: Și la altele. La Facultatea de Medicină, de asemenea, a fost concurs, clar că nu 60, dar undeva 5 pe un loc au fost. Și vin copii destul de buni, copii care, într-adevăr, doresc să devină medici și chiar au această aptitudine de a face bine, de a ajuta oamenii.
Vocea Basarabiei: Dar cum descrieți dvs. situația din acest domeniu?
Liliana Groppa: Din medicină?
Vocea Basarabiei: Da.
Liliana Groppa: Știți, eu aș spune că situația este benefică, nu vreau să spun că este mai rău la noi decât în alte părți.
Avem acum mari posibilități de diagnostic și mari posibilități de tratamente, deci, posibilități care sunt și în alte clinici de peste hotare.
Eu, de exemplu, pot să vorbesc despre domeniul meu de reumatologie, chiar și azi am citit cursul la studenți și le-am spus că noi aplicăm în tratamentul pacienților noștri aceleași standarde care sunt aprobate de Asociația Americană de Reumatologie, care sunt aplicate în toate țările dezvoltate. Deci, noi folosim tot ce este actual, tot ce este modern și de ultimă oră – avem cele mai diverse posibilități de diagnostic, începând cu analiza biochimică de sânge, analiza imunologică, rezonanța magnetică, ultrasonografie etc. Eu nu aș zice că noi activăm în condiții mai proaste decât în alte țări.
Vocea Basarabiei: Dar știți că uneori se zice că instituțiile sanitare sunt mai bolnave decât pacienții, că spitalele totuși au fost construite cu mulți-mulți ani în urmă și că ar trebui să fie modernizate? Unii vorbesc că, în general, aceste sedii se fie demolate și să fie construite altele noi.
Liliana Groppa: Eu am fost în multe clinici de peste hotare – în Germania, în Franța, în Olanda, în România – și nu aș spune că noi avem condiții mai proaste. Desigur că nu în toate spitalele, eu vorbesc de Spitalul Clinic Republican, în care condițiile sunt asemănătoare cu condițiile din spitalele europene. Poate că nu sunt cele mai desăvârșite, dar este făcută reparație, sunt condiții decente pentru pacienți, sunt metode de tratament actuale, moderne, mari deosebiri nu sunt.
Vocea Basarabiei: Se insistă, totuși, pe o reformă spitalicească. E nevoie de această reformă?
Liliana Groppa: Se insistă și este nevoie de o reformă spitalicească, deoarece sunt foarte multe spitale cu utilaj învechit și pacienți puțini. Asta se referă îndeosebi la spitalele raionale și la cele care mai sunt în unele sate, dacă ele încă mai sunt deschise. Totuși, numărul de spitale ar trebui micșorat și de a le moderniza, astfel ca toate spitalele noastre să fie la nivelul Spitalului Clinic Republican.
Vocea Basarabiei: Și această regionalizare a spitalelor, dacă se ajunge la această reformă, ea va fi pe potriva așteptărilor cetățenilor, pentru că mai sunt încă mulți oameni în Republica Moldova care spun că mai degrabă așteaptă moartea acasă decât să ajungă la prima instituție spitalicească?
Liliana Groppa: Eu vreau să spun că așa e firea moldoveanului – până nu ajunge în cârjă, nu se adresează la medic.
În pofida faptului că ne străduim să școlarizăm populația, să educăm pacienții, să le explicăm că este cu mult mai ieftin și cu mult mai ușor să faci profilaxie, să vii la medic la primele semne de boală, ei vin atunci când deja sunt decompensați sau atunci când nu se pot mișca.
Asta deoarece nu au suficientă încredere, probabil, în medicină, mai degrabă își aplică niște varză sau își pun ceea ce i-a fost prescris vecinului sau cumătrului decât să meargă să vadă ce le va prescrie medicul.
Vocea Basarabiei: Această atitudine, până la urmă, poate să fie schimbată în societate, pentru că, știți cum se zice, în tinerețe muncesc ca să agonisesc bani, ca la bătrânețe să pot sau să nu-mi ajungă acești bani pentru ca să am grijă de sănătate?
Liliana Groppa: Eu cred că această atitudine trebuie modificată. Fiecare om trebuie să înțeleagă că de dânsul depinde foarte mult. Datele statistice arată că de medic depind 25%, restul depinde de ereditate și de atitudinea omului față de sine și de sănătatea sa. Iată aceasta la noi lipsește, concetățenii noștri mai degrabă își fac reparație în casă, își cumpără haine noi și alte bunuri decât să-și asigure un mod sănătos de viață. Noi foarte mult vorbim despre aceasta, dar nu toată lumea ascultă și respectă sfaturile noastre.
Vocea Basarabiei: Și aceasta vorbește despre o lipsă a culturii sănătății în general?
Liliana Groppa: Vorbește despre o lipsă a educației medicale și a culturii sănătății desigur. Pe mine mă miră faptul că toată lumea așteaptă o pastilă magică, s-o primească și să rămână frumos, sănătos, dar să nu facă nimic pentru asta. Aceasta nu este corect, pentru a fi sănătos, trebuie să depui muncă, și nu atunci când deja a apărut boala, dar ca profilaxie. Noi chiar și studenților le spunem că profilaxia se începe din familie, deja la vârsta de 3-4 ani copilașul trebuie învățat să meargă pe bicicletă, să înoate, să călărească, să patineze, să schieze, ca să aibă un mod sănătos de viață.
Vocea Basarabiei: Bine, dar mulți invocă și problema sărăciei, adică e prea pauperizată populația ca să-și permită, de exemplu, unii să-și cumpere chiar și o bicicletă?
Liliana Groppa: Dar să meargă pe jos cine le încurcă? Mersul pe jos este cel mai ușor și cel mai la îndemână, toate studiile vorbesc despre cele minimum 40 de minute pe care trebuie să le mergi pe jos. La început cu pași înceți, cu pauze de odihnă, iar în continuare cu pași mai rapizi să faci acei 10.000 de pași, necesari ca să ai o inimă sănătoasă, să nu ai tensiune înaltă și să ai o viață lungă.
Vocea Basarabiei: Dar politicile de sănătate sunt bune în Republica Moldova, sunt comparabile cu cele ce se promovează în țările, hai să zicem, europene, pentru că Republica Moldova vrea să ajungă acele standarde din Uniunea Europeană?
Liliana Groppa: Acum se lucrează foarte mult și se tinde spre aceasta ca să ne apropiem de acele standarde care sunt primite în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Dar se cer și multe, și mari investiții?
Liliana Groppa: Da, desigur, obligatoriu, fără investiții în medicină mari progrese nu se obțin.
Vocea Basarabiei: Dvs. considerați Republica Moldova un stat sărac, cu oameni săraci?
Liliana Groppa: Nu, eu nu aș spune că oamenii îs săraci și avem un stat sărac, fiindcă oamenii noștri îs foarte muncitori. Eu cred că chiar acum toamna dacă ne-am duce în cămările sau în beciurile multor oameni, am vedea că au diverse produse, conserve, butoaie de vin, putini de brânză, saci de făină de grâu, saci de făină de porumb, așa că toate acestea nu vorbesc despre sărăcie, vorbesc despre hărnicia poporului. E clar că cine stă acasă și așteaptă să-i aducă cineva, acela nu are.
Vocea Basarabiei: Iarăși, când vorbesc cu omul de la firul ierbii, el spune că înainte se mânca mai sănătos, că omul era mai sănătos. Astăzi lucrurile chiar așa de dramatic s-au schimbat, pentru că am reținut cândva și o constatare de-a dvs., că în reumatologie pe timpuri erau doar două boli și peste ani s-a ajuns la 200 de boli sau câte?
Liliana Groppa: Da, dar eu vreau să menționez că aceasta s-a întâmplat datorită dezvoltării medicinei și introducerii metodelor noi de diagnostic. Erau doar două boli, două nozologii, fiindcă nu înțelegeau mecanismele patologice ale altor boli, dar toate maladiile noastre există din Antichitate, există dinaintea erei noastre, bolile sunt vechi ca și omenirea. Deci, unica diferență este că nu erau tehnologii care să înțeleagă mecanismele moleculare, abia în secolul XX-XXI au apărut tehnologii, au apărut factori etiologici, mecanisme patogenetice și datorită acestui fapt s-a dovedit că avem dureri articulare, dar mecanismele sunt diferite și, corespunzător, au apărut criterii de diagnostic, au apărut standarde care au dus la clasificarea acestor 200 de boli, care toate decurg cu dureri articulare și cu inflamație articulară.
Vocea Basarabiei: De ce apar aceste boli care țin de articulații?
Liliana Groppa: Bolile care țin de articulații sunt multifactoriale, avem doar vreo 7 boli a căror etiologie este cunoscută și este legată de agenții patogeni. Restul bolilor se datorează mai mult factorilor declanșatori – factori de mediu, adică externi, chiar administrarea unor medicamente poate să ducă la unele dereglări imune însoțite de apariția bolilor, de asemenea, predispoziția ereditară joacă un rol foarte important. Eu permanent atenționez – dacă noi semănăm cu părinții la ochi și la corp, de ce nu am semăna și la organele interne, și să moștenim aceeași patologie?
Vocea Basarabiei: Mulți se supără pe această moștenire ereditară, pentru că ne dăm seama, prea puțini sunt cei care arvrea să aibă această moștenire când e vorba de ceea ce le-au lăsat părinții pe dimensiunea aceasta a sănătății.
Liliana Groppa: Da, aveți dreptate. Chiar astăzi am consultat o pacientă cu artrită psoriazică și, când am întrebat-o cine în familie este bolnav, ea mi s-a plâns că taică-său are artrită psoriazică și, cu părere de rău, i-a transmis și ei această boală.
Vocea Basarabiei: Și ea era supărată pe tatăl său?
Liliana Groppa: Da, dar eu i-am sugerat că, în afară de această boală, el i-a transmis și ochii frumoși, așa că totul se compensează.
Vocea Basarabiei: Da, dar durerea e mai simțită decât culoarea ochilor, nu?
Liliana Groppa: Desigur, este simțită, dar durerea poate fi tratată. Pentru asta este necesar să-și schimbe modul de viață, să primească tratamentul necesar și atunci totul se va ameliora.
Vocea Basarabiei: Dar, vorba dvs., deseori tratamentul doar stopează evoluția bolii, dar mai departe totul este în mâinile cetățeanului?
Liliana Groppa: Medicamentele încetinesc progresarea afecțiunii, mai bine zis, încetinesc acele mecanisme. Eu permanent spun că este asemenea unui foc care arde și cu ajutorul medicamentelor noi stingem focul acesta, îl lăsăm să mocnească și nu permitem altor factori să înlesnească reapariția acestui foc.
Vocea Basarabiei: Este o diferență cum înțelege un pacient tânăr și altul mai în vârstă să aibă grijă de sănătatea sa?
Liliana Groppa:
Eu aș zice că pacienții în vârstă au mai multă grijă de sănătate decât pacienții tineri.
Pacientul în vârstă a trecut prin suferință, a trecut prin durere, pe când pacientului tânăr i se pare că viața e frumoasă și poate să-și permită multe lucruri care nu sunt chiar sănătoase. Bunăoară, același fumat, același abuz de produse nesănătoase, același abuz de băuturi alcoolice, același nedormit etc. De exemplu, permanent se menționează că este necesar să dormi 7 ore, pentru că somnul tratează foarte multe boli, dar tineretul neglijează acest sfat.
Vocea Basarabiei: Deci trebuie regim alimentar, trebuie regim de somn, trebuie toate respectate, asta lăsați să se înțeleagă?
Liliana Groppa: Da.
Vocea Basarabiei: Dar câți pacienți ar fi avut, iată, în cariera de doctor dna Liliana Groppa?
Liliana Groppa: Timp de 40 de ani, n-aș spune că un milion, dar probabil că sub un milion.
