VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/Iurie Fală: Aproximativ 74% din toate merele exportate în 2022 au luat calea Federației Ruse

Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre recolta de fructe în Republica Moldova, despre piața de desfacere, despre standardele producției moldovenești, pentru că acest aspect contează foarte mult din moment ce Republica Moldova a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană. Despre ce trebuie să producă moldovenii și care sunt piețele de desfacere pentru tot ceea ce cresc în Republica Moldova vorbim cu dl Iurie Fală, director executiv la Moldova Fruct. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, să punem în discuție, a câta oară, nevoia de a promova o agricultură bună, de a moderniza acest sector important al Republicii Moldova și, mai ales, ce se face cu producția, ce trebuie crescut, unde trebuie exportat – despre toate acestea vom vorbi în continuare. Cum a fost anul 2022 pentru Moldova Fruct și pentru cei care au decis să facă parte din această asociație importantă în Republica Moldova?

Iurie Fală: Anul 2022, care deja vorbim că a rămas în istorie, a fost un an foarte complicat. Pe lângă acele momente cu care ne confruntăm tradițional în agricultură, probleme ce țin de condițiile climaterice, s-au suprapus mai multe crize – pe lângă seceta severă pe care am avut-o, s-a pornit războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dat peste cap toată logistica exporturilor din regiune, ceea ce ne-a afectat foarte mult. Ne-am pomenit cu scumpiri majore la mijloacele de producție, la energie, mă refer la energia electrică, la combustibili și desigur că foarte mult ne afectează însăși scăderea capacității de cumpărare a consumatorilor, atât pe piața locală, cât și pe piețele unde efectuăm exporturile. Am avut un an destul de greu și pe lângă acest lucru am avut, de fapt, scăderi la toate fructele ca producție globală. Noi vorbim despre faptul că producția de mere, care este principalul produs în sectorul de fructe, a scăzut cu 40%, totodată avem o scădere mai mult de jumătate la producerea prunelor, cu excepția cireșelor și caiselor, la care s-au înregistrat anumite creșteri, ele fiind cu coacere mai timpurile n-au fost în așa mare măsură afectate de secetă.

Vocea Basarabiei: Și strugurii?

La struguri am avut o recoltă mai mică decât în anul precedent, în jur de 60 de mii de tone. A fost un an specific și acest lucru, într-adevăr, s-a văzut în statisticile de producere și de export.

Vocea Basarabiei: Dar atunci când recolta e mai mică, prețul e mai mare?

Iurie Fală: Noi putem să spunem asta atunci când recolta este mai mică în toată regiunea, dar în multe țări recoltele au fost mai bune decât la noi, cu toate că și colegii noștri din toate țările au fost afectați de acest război și de căile de logistică cu scumpiri majore. Avem un trend care, noi observăm că, într-adevăr, în aceste condiții, după cercetările pe care le efectuează instituțiile de specialitate atât cele de la noi, cât și cele de peste hotare, se atestă o creștere a prețurilor la produsele de primă necesitate, iar fructele au înregistrat scăderi la nivel de preț comparativ cu anul precedent.  

Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că fructele nu sunt produse de prima necesitate?

Iurie Fală: Asta înseamnă că consumatorii sunt puși în fața acoperirii costurilor mai mari pentru utilități, pentru servicii comunale, pentru alte servicii care au crescut enorm în ultimul an și bugetul lor destinat alimentației a scăzut, fiindcă ei au fost nevoiți să redirecționeze o parte din venituri pentru alte produse alimentare, pentru cele de prima necesitate, cum ar fi carnea, uleiurile, lactatele, iar pentru fructe bugetul lor s-a micșorat. Și acest lucru se atestă în toate țările, nu numai la noi în Republica Moldova. Și atunci când toate produsele sunt la fel, într-adevăr, este foarte dificil și, reieșind din conjunctura creată, noi suntem nevoiți să activăm în astfel de condiții.

Vocea Basarabiei: Despre recoltă și prețuri să vorbim în continuare. De ce? Pentru că în toamnă dacă vorbeai cu agriculturii, ei spuneau că au producție și nu pot s-o realizeze, pentru că și războiul a fost un impediment, și seceta a afectat în proporție destul de mare și a compromis unele recolte și la mere, și la prune, și la alte fructe, dar, pe de altă parte, a fost aici ministrul agriculturii, dl Bolea, și zicea că i-a sfătuit pe producători să păstreze marfa lor în frigidere, ei s-au grăbit să o vândă și prețul de vânzare, uneori, nu a acoperit nici prețul de cost. De ce nu există o predictibilitate în ceea ce privește modul în care să comercializeze marfa crescută agricultorii?

Iurie Fală: Sunt parțial de acord cu ceea ce a spus dl ministru și, într-adevăr, în acest an am orientat producătorii să fie foarte atenți în perioada de producere, când producția se formează în câmp sau în livadă, să acorde o atenție sporită calității, pentru că noi avem experiență și avem o anumită situație ce ține de capacitatea de producere. Iată, noi suntem foarte mult afectați și dacă urmărim axa producțiilor anuale, noi vedem că amplitudinea are o diferență foarte mare de la an la an. Din ce motiv? Pentru că majoritatea livezilor din Republica Moldova nu sunt irigate și nu pot avea o predictibilitate a cantității de roadă produsă. Și seceta din 2022 a arătat direct că, dacă la începutul anului noi am avut anumite pronosticuri, atunci peste ceva timp am fost nevoiți să diminuăm prognozele noastre de producție. Adică există un factor care nu este asigurat și acest lucru este bine cunoscut. Un alt impediment a fost războiul, fiindcă el a perturbat căile de logistică, pentru că dacă facem comparație între prețurile pe care un exportator trebuie să le achite pentru transport din punctul A-Republica Moldova și punctul B-piața de desfacere, prețurile au crescut de 3 ori sau chiar de 4 ori la începutul războiului.

Vocea Basarabiei: Cheltuielile au fost mai mari și s-au răsfrânt în prețul final?

Iurie Fală: Cheltuielile au fost foarte mari. Și alt factor care a influențat prețurile la nivel de scădere a fost creșterea costurilor pentru energia electrică, când toți producătorii din regiune – și aici mă refer la Polonia, Franța, Italia, România, inclusiv Republica Moldova – au fost mai reticenți în a pune fructele la păstrare, pentru a nu avea extracosturi, pentru că noi am făcut niște calcule, prețul la energia electrică a crescut de 2,8 ori pentru unele fructe, adică costurile pentru păstrarea unei tone de fructe numai la energie au crescut practic de 3 ori, și nu fiecare este sigur că venitul pe care îl va obține o să acopere aceste cheltuieli.

Strugurii trebuie comercializați cât mai aproape de perioada de recoltare, adică este experiența anilor precedenți când prețurile la struguri după Anul Nou erau mult mai mici decât prețurile de până la sfârșitul anului.

Vocea Basarabiei: Bine, dar un risc trebuie să și-l asume și producătorii, pentru că ce spunea dl ministru al agriculturii? Că s-au grăbit să vândă, de exemplu, strugurii la un preț mic – de 1 leu, de 2 lei, de 3 lei, iar dacă producția ar fi fost stocată în aceste frigidere acum strugurii sunt solicitați la preț de 15-20 de lei per kilogram.

Iurie Fală: Este, într-adevăr, o opinie, dar noi trebuie să înțelegem specificul comerțului cu strugurii. În opinia experților din asociație, strugurii trebuie comercializați cât mai aproape de perioada de recoltare, adică este experiența anilor precedenți când prețurile la struguri după Anul Nou erau mult mai mici decât prețurile de până la sfârșitul anului.

Vocea Basarabiei: Dar de la an la an situația diferă?

Iurie Fală: Calitatea strugurilor în frigider nu crește, dimpotrivă, ea scade și trebuie să concureze și cu alte fructe…

Vocea Basarabiei: Dar asta nu înseamnă că nu sunt solicitați strugurii de către consumatori și pe timpul iernii?

Iurie Fală: Ei sunt. Și noi observăm, și producătorii de struguri, și noi toată vremea i-am încurajat, pentru că prețurile și calitatea strugurilor, și un preț optimal se obține în prima perioadă a sezonului, adică până la Anul Nou. Și noi avem an de an situații când prețurile la struguri după Anul Nou scad și nu-i pot vinde.

Vocea Basarabiei: Iată că în acest an situația este alta…

Iurie Fală: Aceasta posibil că este o excepție, dar în ultimii 5 ani pe care noi i-am observat, pentru că noi în structura soiurilor producem numai un soi, și anume Moldova, el este mai simplu de a fi produs și poți să camuflezi unele momente în timpul producerii, dar noi recomandăm, așa cum procedează colegii noștri din Italia, să se comercializeze fructele cât mai curând posibil după recoltare.

Se exportă în Federația Rusă același sortiment de produse, desigur că în cantități mai mici, pentru că embargourile au influențat acest comerț.

Vocea Basarabiei: Despre piețele de desfacere să vorbim, pentru că, cel puțin, acele trei embargouri din partea Federației Ruse au făcut ca să se schimbe, într-un fel, și mentalitatea producătorilor, ca să știe cel mai bine ce trebuie să crească și să caute piețe de alternativă. Acum pe piața Federației Ruse ce se mai exportă?

Iurie Fală: Se exportă același sortiment de produse, desigur că în cantități mai mici, pentru că embargourile au influențat acest comerț. Și embargoul fiind impus, spre exemplu, în luna august, noi am avut exporturi de mere destul de bune pe parcursul întregului an, adică aproximativ 74% din toate merele exportate în 2022 au luat calea Federației Ruse, cantități practic similare cu anul 2021 au fost exportate și de alte fructe, iar la cireșe avem chiar o creștere.

Vocea Basarabiei: Pe piața rusă?

Iurie Fală: Pe piața rusă, pentru că anul trecut am avut o recoltă foarte bună de cireșe comparativ cu 2021. Dar noi ce vedem, adică care sunt problemele cu care se confruntă anume la diversificarea pieței? Iată, noi la începutul lunii decembrie împreună cu partenerii noștri de la USAID, în cadrul Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală, am organizat o conferință „Businessul fructelor în Republica Moldova”. Și toate provocările cu care se confruntă sectorul de fructe, ele au fost, să spunem așa, subiecte ale sesiunilor acestei conferințe. Noi am avut 34 de experți, dintre care 18 internaționali, și am abordat fiecare provocare. Dacă vorbim despre faptul că este puțin diversificată piața, astea sunt soiurile, noi am avut specialiști care au explicat care sunt soiurile de perspectivă; dacă vorbim despre cum este posibil de diversificat piețele, noi am avut sesiuni unde au venit importatorii de fructe moldovenești din Germania, din Emiratele Arabe Unite, din România, din Olanda, care ne-au sugerat care sunt problemele asupra la care noi trebuie să lucrăm ca să fim mai competitivi. Și am discutat aceste momente anume ce ține de faptul cum putem să diversificăm piețele, pentru că diversificarea piețelor depinde foarte mult care sunt produsele și cum concurăm  în raport, de exemplu, cu prunele din Serbia pe o anumită piață, cum concurăm cu merele din Polonia în Emiratele Arabe Unite, cum le împachetăm, cum le expediem, care sunt preferințele consumatorilor. Și iată în acest sens, noi avem impedimente, pentru că, dacă vorbim despre piața de desfacere și dependența de piețele CSI, de exemplu, la mere doar 40% din soiurile pe care le producem, din întreaga cantitate, adică soiuri care pot fi – de bine, de rău – exportate, dar 60% din soiuri, încă soiurile celea care au posibilă desfacere numai pe piața țărilor CSI.

Vocea Basarabiei: Deci, există această dependență de gustul consumatorului?

Iurie Fală: Desigur, orice piață depinde…

Vocea Basarabiei: Dar dvs. vorbiți de multe probleme, impedimente, și totuși ținând cont iată de această stare de lucruri itinerarul exporturilor de mere s-a extins, pentru că inițial erau vreo 18 țări unde ajungeau merele moldovenești ca acum să depășească cifra de 30 de state.

Iurie Fală: Corect! Noi, ca asociație, avem ca strategie să găsim cel puțin trei piețe noi adițional la piețele existente pentru a oferi oportunități producătorilor. Și vreau să vă zic, din statistica exporturilor pentru 2022, noi am exportat în jur de 192 de mii de tone mere în anul 2022, dacă să vă zic cifra exactă – 191,8 mii de tone. Ele au fost exportate în 30 de țări și, comparativ cu 18 țări în 2021, noi avem creșteri semnificative pe piețele alternative. Spre exemplu, record de export în Uniunea Europeană – peste 10 mii de tone; aproximativ 10 mii de tone au fost exportate pe mare, ceea ce este ceva nou pentru Republica Moldova. Adică au ajuns merele noastre în Orientul Mijlociu, în mai multe țări din Golful Piersic, în țările din Asia Îndepărtată. Este un pas înainte și multe cărări pe care am reușit să exportăm au fost dezvoltate an de an de către asociație.

Noi dezvoltăm alte piețe, dar nu uităm și de piețele vechi.

Vocea Basarabiei: Iată dvs. vorbiți, într-un fel, cu mândrie că s-a reușit cucerirea piețelor noi, dar totuși ce se întâmplă în relația cu Federația Rusă și de ce Rosselhoznadzor în anumite cazuri se arată supărat pe Republica Moldova? Și de ce politica trebuie să domine comerțul în relația dintre cele două state? Și care sunt lecțiile învățate, asta înseamnă că, pe de o parte, și consumatorul din Federația Rusă este văduvit de această producție din Republica Moldova?

Iurie Fală: Cu siguranță, în Federația Rusă, vă zic așa cum este, noi dezvoltăm alte piețe, dar nu uităm și de piețele vechi, asociația 10 ani la rând și-a promovat brandul „Moldova – un gust deosebit” în cadrul celei mai mari expoziții din Moscova, și numai anul trecut odată cu războiul n-am mai reușit să ajungem acolo, dar vreau să spun că fructele moldovenești sunt considerate ca un produs local în Federația Rusă și trebuie să înțelegem că, putem să ne ascundem sau să nu ne ascundem, pentru că este clar, cu ochiul liber să observă că asta este o decizie politică și nu are nicio legătură cu restricțiile fitosanitare sau probleme fitosanitare, pentru că, într-adevăr, în sector s-au efectuat foarte multe investiții, s-a învățat foarte bine a lucra Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care duce o monitorizare corectă a obiectelor de carantină fitosanitară. Și aici sigur că e politică, pentru că nu pot fructele, de exemplu, de pe malul stâng al Nistrului să fie mai bune decât cele din dreapta Nistrului. Adică e clar că este politică și acestea-s lecții pe care noi treptat le învățăm, spre exemplu, ramura fructelor în 2022 era mult mai bine pregătită să facă față la aceste embargouri, decât la primele două embargouri.

Vocea Basarabiei: Exact ca și producția vitivinicolă, da, aceeași poveste?

Iurie Fală: Este un proces. Ca să putem fi competitivi, și la noi este programul strategic al asociației „Fructe moldovenești pentru lume”, pentru că noi avem foarte multe avantaje anume cu fructele noastre comparativ cu concurenții noștri. În primul rând, îs gustoase, îs aromate, îs suculente, au caracteristici care prevalează și eu cu mândrie am asistat la discuția dintre doi traderi din Orientul Mijlociu, care au poziționat merele moldovenești după calitate mai sus decât merele din Polonia și din Ucraina. Acesta este pentru noi un lucru care, pe de o parte, este un avantaj și noi avantajele acestea trebuie să le valorificăm și numai împreună, pentru că, da, piața Federației Ruse a fost una foarte bună, dar a menținut sectorul într-o situație de confort și nu a permis să canalizăm investițiile în a ne ajusta, pentru că și în Federația Rusă au survenit mari modificări, ei au plantat începând cu 2013 sau 2014, de când…

Vocea Basarabiei: Suprafețe mari de livezi?

Iurie Fală: Guvernul Rusiei în 2014, impunând embargoul la importul de fructe și legume din Uniunea Europeană, din toate țările, a declarat strategia de substituire a importurilor. Și ei au atins niște rezultate destul de bune, au înființat în fiecare an practic câte 10-14 mii de hectare de livezi, toate pepinierele din Italia, din Belgia, din Olanda și-au deschis acolo filiale și i-au ajutat pe producătorii din Federația Rusă să-și înființeze livezi și acum concurența este foarte mare pe piața Rusiei.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.