Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre perspectiva europeană a Republicii Moldova, or pe parcursul unui an deja de când Republica Moldova a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, autoritățile insistă că locul Republicii Moldova este în familia europeană și e nevoie să fie susținut acest parcurs european și de partenerii externi, dar mai cu seamă și de cetățenii Republicii Moldova. Astăzi l-am invitat să discutăm pe marginea acestui subiect pe Iulian Groza, care este director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Cât de aproape este această perspectivă a Republicii Moldova să ajungă țară membră a Uniunii Europene?
Iulian Groza: Republica Moldova astăzi este mult mai aproape, mai aproape ca niciodată ca să devină membră a Uniunii Europene, suntem un stat candidat, suntem un stat care face parte din politica de extindere a Uniunii Europene, avem pentru prima etapă 9 condiții pe care trebuie să le îndeplinim pentru a lansa negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. Din momentul în care vom lansa negocierile, parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană devine și mai clar tehnic, dar și politic. Deci, momentul în care vom lansa negocierile va fi o decizie politică a Uniunii Europene, a statelor membre, iar noi știm foarte bine că orice proces de extindere este bazat pe merite, fiecare stat în parte care este stat candidat are anumite criterii pe care trebuie să le îndeplinească. La etapa dată, astăzi, Republica Moldova trebuie să îndeplinească 9 condiții pentru ca să obținem o recomandare favorabilă din partea Comisiei Europene, ca să lansăm negocierile. Ne așteptăm să fie publicat primul raport în cadrul Pachetului de extindere a Uniunii Europene cu privire la Republica Moldova, el era așteptat la sfârșitul lunii octombrie, înțelegem că va fi la începutul lunii noiembrie. Acest raport va include o evaluare, o actualizare a Republicii Moldova și gradului de apropiere de Uniunea Europeană. Din evaluările pe care le-a făcut Comisia Europeană în vară, știm deja că Moldova este pe calea cea dreaptă, Comisia Europeană trebuie să publice raportul. Din evaluările intermediare pe care le-am avut noi acum și contactele noastre cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European, cu statele membre, dar și cu autoritățile de la Chișinău constatarea noastră este că Republica Moldova îndeplinește practic toate condițiile, toate 9, Republica Moldova trebuie să demonstreze un progres continuu pe dimensiunea justiției și pe domeniul anticorupției, dar vreau să vă spun că întotdeauna în procesul nostru de negociere cu Uniunea Europeană aceste două dimensiuni vor fi permanent deschise pentru ca Republica Moldova să asigure un progres continuu, ele fac parte din elementele fundamentale. De altfel, toate cele 9 condiții fac parte din clusterul de elemente fundamentale, adică: criteriul politic, economic, statul de drept, primele capitole care vor fi deschise spre negociere. Pentru ca lucrul acesta să se întâmple, noi trebuie să avem această recomandare din partea Comisiei. Sunt foarte bune șanse ca Republica Moldova să întrunească aceste criterii minime și Comisia Europeană să vină cu această recomandare.
Ne așteptăm la începutul lunii noiembrie să fie publicat primul raport în cadrul Pachetului de extindere a Uniunii Europene cu privire la Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Eventual, dacă începe etapa de negocieri pentru aderare, atunci se consideră că Republica Moldova ar putea să fie beneficiară a unor fonduri mari și foarte mari, bani care ar putea să ajute mult și foarte mult la prosperitatea localităților din Republica Moldova, la implementarea reformelor, iar pe de altă parte, cetățeanul continuă să-și pună întrebarea: zilnic auzim că în Republica Moldova vin milioane, miliarde, unde sunt acești bani? De ce credeți că cetățeanul încă mai rămâne nedumerit atunci când el nu poate să spună clar unde ajung aceste mijloace financiare?
Iulian Groza: Foarte mulți din cetățenii noștri, de fapt, jumătate, dacă nu mai mulți, au un nivel de venit și un nivel de trai sub nivelul mediu, sunt foarte multe persoane vulnerabile…
Vocea Basarabiei: 30 la sută din populație ar trăi în sărăcie, așa a spus ministrul muncii și protecției sociale, dl Buzu.
Iulian Groza: Așa este și în cazul acesta evident că aceste fonduri, această asistență importantă de care Republica Moldova beneficiază astăzi nu se reflectă imediat pe masa sau în buzunarul cetățeanului, ele se reflectă în proiecte investiționale, ele se reflectă în drumuri, ele se reflectă în investiții în întreprinderi mici și mijlocii, care dezvoltă noi afaceri și evident că acesta este un proces îndelungat. Nimeni astăzi nu poate să îți ofere acea asistență de care noi am avea nevoie, dar ce face Uniunea Europeană, ce fac partenerii noștri de dezvoltare este că investesc în sectoare și în domenii care să genereze schimbare în timp, și aici vorbim și de asistență macrofinanciară, avem și asistență tehnică în situații de criză, de exemplu, cum a fost în ultimii ani.
Vocea Basarabiei: Da, dar când îi spui cetățeanului despre asistență macrofinanciară, el ridică din umeri și spune că „eu nu știu ce-i aceea asistență pentru a sprijini bugetul…”
Iulian Groza: Atunci putem să spunem foarte clar că facturile la energie a majorității cetățenilor Republicii Moldova au fost acoperite mai mult de jumătate de fondurile europene anul trecut.
Vocea Basarabiei: Dar acestea-s doar 5 luni…
Iulian Groza: Doar 5 luni, dar 5 luni importante, vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă cetățenii noștri nu ar avea posibilitatea să-și achite facturile.
Asistență importantă de care Republica Moldova beneficiază astăzi nu se reflectă imediat pe masa sau în buzunarul cetățeanului, ele se reflectă în proiecte investiționale, în drumuri, în investiții în întreprinderi mici și mijlocii
Vocea Basarabiei: Iarăși, în mediul rural am auzit de la cetățeni că ar fi primit acest sprijin în valoare de 40 de lei, de 100 de lei și el zice că, oricum, pentru mine e puțin, pentru că viața mea sau condițiile mele de trai sunt mult mai precare.
Iulian Groza: Pentru fiecare domeniu, pentru fiecare persoană, noi trebuie să avem programe dedicate, programe speciale care să-i ajute, pentru că avem evident că organizații neguvernamentale, organizații internaționale, avem fonduri dedicate pentru dezvoltarea locală. De exemplu, programul „Lider”, program finanțat de Uniunea Europeană și de alți parteneri de dezvoltare, este un program care ajută la nivel local, la nivel de comunitate să susțină proiecte de comunitate mici, inițiate de cetățeni, de primărie, de oameni de afaceri mici și mijlocii și aceste semințe în toată țara generează rezultate. Deci, dacă vom avea mai multe astfel de proiecte în toată țara, vom crea mai multe condiții pentru implicarea diverșilor actori din societatea noastră, fie că sunt fermieri, agricultori, fie că sunt pur și simplu persoane care vor să muncească, dar nu au unde să facă acest lucru.
Vocea Basarabiei: Miza cea mare e că Bruxelles-ul va oferi aceste sume mari, fonduri de preaderare și dacă Republica Moldova are capacități să le poată absorbi și, iarăși, unde vor fi direcționați acești bani?
Iulian Groza: Adevărul este că Republica Moldova astăzi deja beneficiază de fonduri importante din partea Uniunii Europene. Cel puțin, în ultimul un an și jumătate, doi ani, cred că această cifră s-a ridicat la două miliarde de lei, comparativ cu anii precedenți, această cifră este de 3-4 ori mai mare decât de regulă noi obțineam ca stat asociat al Uniunii Europene. Evident că această asistență vine într-un context foarte special, ca răspuns la crize, război, criza umanitară, socială, economică, evident că motivul pentru care asistența pentru Republica Moldova a crescut este clar, dar e adevărat că din momentul în care noi vom începe negocierile de aderare, Republica Moldova va începe să obțină fonduri de pre-aderare, fonduri care sunt menite să ajute nu doar instituțiile, dar și cetățenii, oamenii de afaceri să fie pregătiți pentru a interacționa, pentru a face comerț, pentru a avea relații cu oameni de afaceri, cetățeni, studenți, profesori din țările Uniunii Europene, deci să ne pregătească să ajungem la un nivel minim ca să ne ajute să ne integrăm mai ușor cu Uniunea Europeană. Aceasta este, de fapt, esența, scopul fondurilor de pre-aderare și aceste fonduri inclusiv pot viza și domeniul agriculturii, spre exemplu.
Vocea Basarabiei: Apropo, cea mai mare revoltă acum e în rândul agricultorilor, o bună parte dintre ei spun că ar fi gata să iasă din nou în stradă să protesteze, inclusiv cu tehnica, pentru că nu sunt mulțumiți de felul cum sunt tratați de către autorități.
Iulian Groza: Eu cred că întotdeauna vom avea aceste preocupări din partea fermierilor și agricultorilor, dacă nu vom înțelege cu toții că noi trebuie să ne schimbăm abordarea de acordare a fondurilor respective, alocațiilor respective, adică să nu finanțăm rezultatul, dar să finanțăm procesele care să genereze stabilitatea și să nu fim în situația în care în fiecare an, spre exemplu, agricultorii, fermierii să fie dependenți de alocații financiare, dar, de fapt, să se creeze condiții. Și Uniunea Europeană, și guvernul asta fac, fondurile care sunt destinate agriculturii vin să ajute agricultorii, fermierii nu doar să existe, dar să se dezvolte, iar pentru asta…
Vocea Basarabiei: Și ei deseori fac trimitere la practica europeană, acolo unde subvențiile sunt în mărime mult mai mare.
Iulian Groza: Așa este. Politica agricolă a Uniunii Europene este cea mai mare politică și cea mai finanțată politică a Uniunii Europene și evident că în momentul în care noi vom avansa în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, această parte a bugetului va fi una mare, dar pentru ca lucrul acesta să se întâmple noi tot trebuie să îndeplinim anumite rigori, anumite standarde, trebuie să ne învățăm să creăm și lanțuri de producere și de transport, și logistic și să ajutăm producătorii nu doar să existe, dar să poată să concureze și să poată să își dezvolte și exporturile ca să poată să aibă mai multe venituri și să aibă mai mult buget ca să plătească cetățenii care sunt angajați. Eu înțeleg că în fiecare an suntem în situația în care agricultorii și fermierii așteaptă ca guvernul să subvenționeze activitatea lor. E foarte important ca guvernul să facă acest lucru, dar în același timp este important ca guvernul să aibă o abordare de finanțare care să contribuie, cum ziceam, nu doar la existență, dar să ajute în termen mediu și lung la dezvoltarea acestui sector și cu cât mai mult ne vom apropia de Uniunea Europeană, cu atât mai mult vom avea și rigori pe care trebuie să le îndeplinim, dar, în același timp, asta va veni și cu o recompensă, cu fonduri care vor putea să fie valorificate atunci.
E foarte important ca guvernul să acorde subvenții fermierilor, dar în același timp este important ca guvernul să aibă o abordare de finanțare care să contribuie nu doar la existență, dar să ajute în termen mediu și lung la dezvoltarea acestui sector
Vocea Basarabiei: Dle Groza, vă mai solicit o lămurire, pentru că preponderent în mediul rural mă întâlnesc cu antreprenori, care spun că da, e bine că Republica Moldova vrea să ajungă în Uniunea Europeană, doar că ce se va întâmpla? Că va trebui mai degrabă să beneficieze de credite decât de granturi, că nu vor mai veni granturi. Să ne spuneți dvs. cum va fi în continuare, din moment ce Republica Moldova va începe negocierile.
Iulian Groza: Deci, din două miliarde de euro pe care Republica Moldova i-a obținut în ultimii un an și jumătate, doi ani, cel puțin jumătate din aceste fonduri sunt granturi. Și, de fapt, acesta este și coraportul mecanismului de asistență oferit de partenerii noștri de dezvoltare internaționali – practic jumătate sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, iar cealaltă parte sunt credite preferențiale, care se negociază, care nu sunt la procente comerciale, dar sunt elaborate în așa fel ca să ajute Republica Moldova să poată să valorifice aceste fonduri și să poată să le întoarcă la timpul potrivit. Nivelul de îndatorare a Republicii Moldova la nivel european este sub mediu, deci, astăzi rata de datorie publică a Republicii Moldova oferă potențial inclusiv de a accesa fonduri și creditări pentru a ne dezvolta. De fapt, ce observăm noi în ultima perioadă? Și aici vreau să fac o paralelă, observăm că foarte multe primării la nivel local încep să ia credite comerciale cu garanții locale, cu garanții de stat locale. De ce fac acest lucru? Pentru ca să investească în anumite servicii de care are nevoie cetățeanul.
Vocea Basarabiei: Acum trebuie de văzut cât de justificate sunt aceste credite, pentru că îi aud pe unii funcționari, inclusiv care au activat în cadrul administrației publice și spun că uneori nu este argumentat ca primăria să ceară credite și să i se ofere atât de ușor aceste credite, iar pe de altă parte, ea totuși se împovărează.
Iulian Groza: Așa este, dar ce voiam să zic este că și guvernul se împrumută, dar mesajul meu de bază este următorul: creditarea nu este ceva negativ, este o investiție în serviciul de care e nevoie acum și acest impact trebuie, într-adevăr, măsurat și trebuie să existe o anumită responsabilitate, un anumit proces de luare a deciziilor, fiindcă, dacă e vorba de nivel local, comunitatea trebuie să se angajeze. Și, apropo, avem bonurile municipale, care este un mecanism de creditare a cetățeanului și eu ca cetățean pot să merg la o primărie și să iau un bon municipal, astfel investind în localitate și astfel eu împart responsabilitatea de dezvoltare în comunitate în același timp contribuind la comunitate. Asta vreau să zic, că chiar dacă este credit, asta nu este un lucru prost, important e ca el să fie bine gestionat și monitorizat, ca el să nu creeze abuzuri.
Vocea Basarabiei: Despre împrumuturi ce zice opoziția și nu obosesc adversarii guvernării să spună? Că Republica Moldova se împrumută și că nepoții și strănepoții vor trebui să întoarcă parte din aceste împrumuturi.
Iulian Groza: Dacă vrem să ne modernizăm serviciile, infrastructura, bugetul public al Republicii Moldova nu este suficient pentru a face drumuri europene, nu este suficient pentru a crea noi întreprinderi, nu este suficient pentru a construi poduri, noi trebuie să ne credităm și, pe de altă parte, creând această infrastructură, făcând aceste investiții, noi creăm condiții pentru o viață mai bună, pentru dezvoltarea de afaceri, pentru creșteri la buget ș.a.m.d., deci nu orice împrumut este unul care trebuie neapărat să ne ajute, dar trebuie să avem grijă, fiindcă anterior au fost unele guverne, au fost unii actori care încercau să se împrumute în condiții dezavantajoase pentru Republica Moldova. Știm despre acest lucru. Deci, asta-i important pentru cetățean să știe, nu orice împrumut sau, cel puțin, nu tot împrumutul este unul negativ, trebuie să avem grijă ca acest împrumut să contribuie la dezvoltarea de comunitate și să fie investiții care să genereze mai multe venituri pentru ca noi să avem posibilitate nu doar să întoarcem acești bani, dar și să funcționăm de sine stătător, asta va dura în timp.
Dacă vrem să modernizăm serviciile, infrastructura, să construim drumuri europene, poduri, noi trebuie să ne credităm, dar în condiții avantajoase pentru R. Moldova
Vocea Basarabiei: Dl Groza, Republica Moldova în Uniunea Europeană cu o regiune din sudul Republicii Moldova, mă refer la UTA Găgăuzia, acolo spiritele sunt altele, nu tocmai cele proeuropene?
Iulian Groza: Păi, dacă merg și vorbesc cu cetățenii, vorbesc cu primarii de acolo, dacă vorbesc cu oamenii de afaceri, mesajul pe care îl aud este că ei se bucură că au posibilitatea să beneficieze de fonduri europene, ei se bucură că au posibilitatea să circule și să facă afaceri cu Uniunea Europeană, și ei sunt foarte puternic conectați la tot ce înseamnă Uniunea Europeană. E altceva că există politicieni care acționează în interes străin Republicii Moldova sau în interes personal încearcă să speculeze și să întoarcă…
Vocea Basarabiei: Bine, și acei politicieni alcătuiesc o elită locală acolo?
Iulian Groza: Așa este și, de fapt, aici ne revine și nouă responsabilitatea ca și societate, ca și media, chiar și autoritățile competente trebuie să-și facă treaba pentru ca să nu existe situația în care oameni cu un profil dubios dezinformează și promovează o agendă străină pentru comunitate, pentru cetățenii noștri.
Vocea Basarabiei: Și trei scenarii care se avansează astăzi referitor la viitorul Republicii Moldova, inclusiv cu malul stâng al Nistrului, unii spun că această problemă transnistreană trebuie soluționată în paralel cu pașii care se vor face pentru ca Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană, alții spun că doar după integrarea europeană se va putea vorbi la modul cel mai serios despre reintegrarea celor două maluri ale Nistrului, unii sunt mai optimiști și spun că se poate încet de convins și partea stângă a Nistrului, pentru că e parte componentă a Republicii Moldova și trebuie împreună, dar declarațiile care se fac la Tiraspol de către exponenții administrației de acolo sunt nu tocmai prietenoase pentru această apropiere a țării de Uniunea Europeană.
Iulian Groza: Adevărul, în primul rând, este că nimeni nu poate să spună astăzi când și cum Republica Moldova va reuși să se reintegreze, totul va depinde de Republica Moldova, de autoritățile noastre, de situația din regiune, situația geopolitică va conta foarte mult în tot ce înseamnă procesul de reintegrare a țării, dar în primul rând ce va conta, va conta în ce măsură noi vom putea să creăm condiții pentru reintegrare pentru cetățeni, pentru oameni de afaceri, pentru instituții, noi trebuie să ne preocupăm de asta.
Vocea Basarabiei: Are capacități Republica Moldova?…
Iulian Groza: Da, Republica Moldova astăzi se preocupă de cum să se reintegreze spațiul nostru ca și țară, inclusiv…
Vocea Basarabiei: De unde începe această preocupare, ca să ne fie clar și nouă – de la soluționarea politică, de la integrarea mai degrabă în spațiul vamal comun, în spațiul fiscal comun, în spațiul bancar comun?
Iulian Groza: Prioritate ca soluție pentru această problemă este politici eficiente de reintegrare a țării, în primul rând. Și este clar că Republica Moldova nu are altă cale să găsească soluția acestei probleme decât pe cale diplomatică, pe cale pașnică, este clar. În același timp este clar că timp de peste 30 de ani au existat diferite mecanisme care, din păcate, nu au adus rezultatele scontate, chiar dacă unii actori, cum este Federația Rusă, au susținut și au respectat declarativ integritatea teritorială a Republicii Moldova. În același timp, asta nu le-a încurcat să țină aici, pe teritoriul nostru, ilegal trupe și asta ne afectează și suveranitatea, și integritatea teritorială, de facto, ei menținând trupe străine pe teritoriul nostru, fără ca noi să ne dorim acest lucru. Astăzi, ceea ce observăm noi, și eu cred că acesta este un lucru încurajator, este faptul că autoritățile de la Chișinău înțeleg că contextul regional creează anumite premise, anumite oportunități pentru grăbirea procesului de soluționare a acestui conflict prin reintegrarea țării, datorită gradului de atracție, de autoritate al Uniunii Europene. Republica Moldova fiind țară candidată astăzi, este clar că se va integra în Uniunea Europeană și este clar că cetățenii din regiunea transnistreană, oamenii de afaceri, actorii locali care sunt, într-adevăr, interesați ca această regiune să existe și să funcționeze după nivelul și gradul de standarde și de viață din Uniunea Europeană, este clar că lucrul acesta este foarte important.
Autoritățile de la Chișinău înțeleg că contextul regional creează anumite premise pentru grăbirea procesului de soluționare a conflictului prin reintegrarea țării
Vocea Basarabiei: În opinia dvs., poate fi urgentat acest proces de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului?
Iulian Groza: Eu cred că poate și asta depinde de politicile pe care le va aplica guvernul pentru ca să creeze condiții, să investească, în primul rând, în regiunea de est a Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar se pot face investiții din moment ce este încă așa-zisa armată sau armata rusă care chiar dacă i-a convertit pe cetățenii de acolo…
Iulian Groza: Astăzi există foarte multe lucruri pe care noi nu le-am făcut ca și țară mulți ani…
Vocea Basarabiei: Ca de exemplu?
Iulian Groza: De exemplu, dacă mergi azi la Holercani, nu vei auzi Moldova 1, dar vei auzi Radio Pridnestrovia.
Vocea Basarabiei: Da, spațiul informațional e nociv acolo, în stânga Nistrului.
Iulian Groza: Și asta este important…
Vocea Basarabiei: Deși am înțeles că ei nu au probleme cu internetul, chiar dacă malul drept al Nistrului e cel care prestează servicii?
Iulian Groza: Infrastructura, dezvoltarea de afaceri, investiții în diferite locuri de muncă, creșterea atractivității Republicii Moldova pentru cetățenii din regiunea transnistreană, deci de asta va depinde, dar evident că cel mai important factor care va determina inclusiv grăbirea soluționării acestui conflict va fi finalitatea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În momentul în care Ucraina va câștiga acest război, evident că toate aceste lucruri vor crea noi premise pentru a determina și mai mult diminuarea rolului Rusiei sau vocii Rusiei în tot acest proces și, pe de altă parte, va crea premise pentru autoritățile regiunii transnistrene și oamenilor de afaceri de acolo să-și dorească mai repede să creeze un cadru de funcționalitate legal, normal pentru ca să poată să dezvolte comunitatea și afacerile după standardele și rigorile Uniunii Europene așa cum s-a întâmplat în ultimii 9 ani de zile datorită comerțului aprofundat cu Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Doar că nu ați spus adeptul cărui scenariu sunteți, când va fi rezolvată această problemă transnistreană – odată cu aderarea, până la aderare sau după aderare?
Iulian Groza: Eu nu știu când se va reuși și vă va minți acel care va spune cum se va întâmpla, pentru că nimeni nu cunoaște acest lucru, asta vreau să vă spun. Deci, scenariști avem mulți, dar realitatea este următoarea că noi trebuie să ne concentrăm nu pe scenarii, dar trebuie să ne concentrăm pe…
Vocea Basarabiei: Dar autoritățile au o viziune clară cum trebuie să fie rezolvată această problemă?
Iulian Groza: Înțeleg că autoritățile elaborează o viziune de reintegrare a țării, înțeleg foarte clar că astăzi Republica Moldova este angajată într-un proces de aderare la Uniunea Europeană. În momentul în care vom lansa negocierile cu Uniunea Europeană pe diferite capitole, asta va însemna că vom negocia aderarea întregii Republici Moldova, că vor fi create condiții ca toată Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, să poată să fie integrată în Uniunea Europeană și modele avem. Apropo, Acordul de Asociere când l-am negociat cu Uniunea Europeană, spre deosebire de alte țări, care au conflicte și teritorii necontrolate, am acceptat să creăm mecanisme prin care să extindem aplicarea comerțului liber pentru regiunea transnistreană și astăzi acest lucru este unul determinant, important, hotărâtor, inclusiv în relația de astăzi dintre Chișinău și Tiraspol, este foarte pragmatic, prevalează interesul economic, or asta este cred că important și asta este ceea ce trebuie să ne creeze și motivația prin exemplul concret să continuăm aceeași abordare.
Vocea Basarabiei: Dar probabil că tot atât de limpede rămâne a fi și ideea precum că Uniunea Europeană nu poate primi o țară cu frontiere neclare în spațiul Uniunii Europene?
Iulian Groza: Decizia de a accepta un stat în Uniunea Europeană este o decizie politică a tuturor statelor membre care sunt parte a Uniunii Europene – 1 și 2 – în istoria Uniunii Europene au existat mai multe exemple în situații în care țările au fost integrate treptat.
Vocea Basarabiei: Dar acum în stânga Nistrului fiind forțe rusești, credeți că Uniunea Europeană acceptă atât de ușor?
Iulian Groza: Procesul de negocieri va dura, nu știm care va fi finalitatea războiului, sunt mai mulți factori, este clar că gradul de influență al Rusiei astăzi în Republica Moldova scade, Republica Moldova devine mult mai rezilientă în raport cu amenințările din partea Federației Ruse, având și o prezență de sprijin mai mare din partea Uniunii Europene și a aliaților noștri, avem lecția Ucrainei, care înseamnă că noi trebuie să investim mai mult în securitatea noastră. Chiar dacă suntem un stat neutru, trebuie să investim mai mult în apărare, pentru ca să descurajăm orice fel de interes din partea celor care își doresc acțiunile proaste să fie direcționate în Republica Moldova. Dar vreau să spun că la nivelul Uniunii Europene există mai multe experiențe, nu este doar a Ciprului, cel mai vechi exemplu este Germania, Germania a fost un stat care s-a integrat pe etape în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Deși nu e chiar atât de comparabil cu situația din Republica Moldova…
Iulian Groza: Nu, dar ați vorbit despre frontiere…
Vocea Basarabiei: Da!
Iulian Groza: Uniunea Europeană acceptă țări care nu au reușit să-și soluționeze problemele de frontieră într-un anumit context specific. Or, Republica Moldova cu siguranță, de asemenea, poate avea o abordare specifică, ceea ce contează este că Republica Moldova este angajată într-un proces de aderare cu Uniunea Europeană, este clar că procesul de negociere cu Uniunea Europeană, contextul geopolitic de securitate vor fi factorii determinanți care vor ajuta Republica Moldova să aibă capacitatea să se reintegreze și în așa fel să devină parte integră a Uniunii Europene pe întreg teritoriul său.
Vocea Basarabiei: Ce se mai observă în Republica Moldova? Că forțele proeuropene sunt destul de răzlețite și dacă aceste forțe prooccidentale nu se unesc pe o platformă atunci e mai greu de înțeles ce vrea această clasă politică cu viziuni prooccidentale. Dvs. ați făcut acum vreo trei luni acel sondaj, ale cărui rezultate arătau că aproape 60 la sută din cetățeni vor ca țara lor să adere la Uniunea Europeană și, dacă ar fi un referendum, peste 55 la sută din cetățeni ar vota în cadrul acestui plebiscit...
Iulian Groza: Și asta doar cetățenii din Republica Moldova, fără diasporă, fără stânga Nistrului.
Vocea Basarabiei: Dar dacă nu există această coeziune în rândul forțelor politice cu viziuni proeuropene, despre ce vorbește acest lucru?
UE acceptă țări care nu au reușit să-și soluționeze problemele de frontieră într-un anumit context specific
Iulian Groza: Noi trebuie să continuăm să încurajăm politicienii să aibă o agendă pro-reforme. Vă aduc aminte că în anul 2017, când am pornit în comunicare la nivel de societate civilă, la nivel de actori politici, în mass-media că e atât de important să ne concentrăm pe soluții viabile, reale la problemele cu care se confruntă cetățenii, am văzut atunci, în 2018 și încoace, că partidele politice au început să înțeleagă că trebuie să-și concentreze nu pe agende geopolitice agenda lor politică, dar pe agende reale ale cetățenilor. Noi trebuie să readucem aminte tuturor politicienilor – că-s de stânga, că-s de centru, că-s de dreapta – că în capul locului în interesul lor trebuie să fie interesul cetățeanului, or este clar pentru toată lumea că Republica Moldova poate să se dezvolte, poate să fie sigură și în pace doar fiind parte astăzi a unui spațiu previzibil, dezvoltat, liber, democratic, de siguranță cum este cel al Uniunii Europene și eu cred că asta este clar pentru toți. Politicienii noștri trebuie să înțeleagă acest lucru, cum ziceam, și noi trebuie să-i încurajăm să facă acest lucru, trebuie să-i punem la masă, să discute accentuat și cu evidențe cum poate fi pusă în aplicare o reformă sau alta în așa fel ca ne dezvoltăm, să fie pusă în aplicare baza standardelor europene, cum să atragem mai bine investiții în Republica Moldova, cum să ajutăm comunitatea, cum să ajutăm afacerile, cum să ajutăm fermierii, cum să ne dezvoltăm administrația, trebuie să ne dezvoltăm o administrație modernă, eficientă, europeană, capabilă să ne ducă în Uniunea Europeană. Deci, asta trebuie să fie preocuparea politicienilor de astăzi, dar nu agende populiste, care încearcă să speculeze pe vulnerabilitatea oamenilor, politicieni care încearcă să folosească bani murdari pentru a câștiga puterea, pentru a ajunge acolo și pentru a deturna procesele democratice din Republica Moldova.
