Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom încerca să facem bilanțul anului care se încheie, anului 2022, în domeniul mediului împreună cu dna Iordanca-Rodica Iordanov, care a devenit acum o lună și ceva ministră a mediului, până atunci însă ocupând funcția de secretar de stat în cadrul aceluiași minister, Ministerul Mediului. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei, doar că de această dată în calitate de ministră, dna Iordanov! Vă mulțumim mult că ați găsit timp să veniți să facem bilanțul anului care e pe sfârșite.
Iordanca-Rodica Iordanov: Eu mă bucur foarte mult că am primit această invitație și mă bucur foarte mult să vă regăsesc, să vă revăd. Și sunt bucuroasă că avem posibilitatea să discutăm pe aspecte importante, precum ar fi cele ale mediului.
Vocea Basarabiei: Există probabilitatea ca o parte din uleiul nimerit în unul din afluenții Nistrului pe partea ucraineană în urma incidentului din 24 decembrie să pătrundă și în fluviul Nistru. Totodată, specialiștii de mediu constată că poluarea va fi atenuată până la intrarea în coada lacului de acumulare Nistrean, astfel există puține șanse ca poluarea să ajungă pe segmentul Republicii Moldova. Am citat concluzia care aparține Agenției de Mediu, care susține că autoritățile responsabile de la Chișinău sunt în strânsă comunicare cu autoritățile din Ucraina și să ne spuneți dvs. care este informația de ultima oră, ca să nu existe speculații, interpretări, tălmăciri, temeri că situația cumva nu se menține sub control.
Iordanca-Rodica Iordanov: Chiar vreau să vă asigur că informația și situația sunt sub control. Așa cum ați citat și dvs., Agenția de Mediu împreună cu Agenția „Apele Moldovei” sunt într-un permanent dialog cu partea ucraineană pentru a stabili, în primul rând, care este nivelul de poluare, care este viteza apei cu care se mișcă această pată de ulei și care sunt măsurile pe care le întreprinde partea ucraineană în vederea diminuării acestui risc de poluare a apei de suprafață a Nistrului. Din câte suntem informați, serviciile speciale ucrainene au reacționat foarte prompt, inclusiv împreună cu agentul economic care gestionează aceste substații electrice și noi în realitate avem aceste date de la colegii din Ucraina. La ziua de ieri, pata de ulei era în coada lacului de la Naslavcea, ceea ce ar însemna că aproximativ 150 de kilometri pe lungimea acestui lac pata are spațiu de mișcare până a ajunge în partea în care sunt situate stăvilarele care trebuie să fie deschise și posibil să fi intrat, dar reieșind din mai multe considerente, în primul rând, concentrația deja s-a diminuat destul de mult și ca rezultat al zilei de ieri avem deja 1,7 mg pe metrul cub de apă în coada lacului. Aceasta înseamnă depășire de concentrație de produse petroliere în apă, însă foarte mult s-a diluat această substanță. Mai mult ca atât, capacitatea de epurare a râului Nistru este foarte mare și avem deja demonstrat prin mișcare, simultan sedimentele absorb această substanță și ea se diluează pe parcurs. Eu sunt ferm convinsă că colegii mei de la Agenția de Mediu și cei de la Agenția „Apele Moldovei” ne informează veridic, așteptăm pe parcursul zilei de azi și de mâine date noi care ne vor demonstra că riscul de poluare este foarte mic și sperăm până la intrarea râului Nistru în partea Moldovei să nu mai fie această poluare.
Vocea Basarabiei: Dar există astăzi dialog între cele două părți, Republica Moldova și Ucraina, referitor la gestionarea fluviului Nistru? De ce vă pun această întrebare? Totuși sunt mai mult de 10 luni de război și partea ucraineană e mult mai mult preocupată acum de această invazie rusă, dar, pe de altă parte, anumite lucruri oricum trebuie să fie discutate, trebuie să fie menținute sub control, așa cum ziceți și dvs. Cum se gestionează astăzi situația râului Nistru?
Iordanca-Rodica Iordanov: Întrebarea este foarte bună și e o întrebare cu mai multe etape de răspuns. Chiar de când s-a început războiul, noi am fost în continuu dialog cu partea ucraineană, colegii din Ucraina au fost deschiși, noi am înțeles anumite întârzieri ale răspunsurilor, fiindcă au fost și probleme legate de faptul că s-a schimbat atât conducerea ministerului, cât și a altor instituții în perioada războiului. Majoritatea colegilor cu care colaborăm au fost angajați în lupte pe anumite perioade, dar dialogul a existat până la momentul când s-au început aceste bombardamente asupra infrastructurii energetice. Iată aici un pic s-a întrerupt această comunicare din simplul motiv că comunicarea pe râu a fost preluată de către serviciile energetice din Ucraina și serviciile de securitate și, respectiv, colegii noștri pe domeniul apelor primeau ulterior informația. Dar noi am făcut un apel către ministrul mediului al Ucrainei, dl Ruslan Streleț, inclusiv am avut susținere și din partea comisarului Uniunii Europene pentru mediu, oceane și pescuit, dl Virginijus Sinkevičius, care a fost și în Republica Moldova și am avut o discuție telefonică, în primul rând, cu omologul din Ucraina, ulterior, când am fost la summitul pe biodiversitate din Montreal am avut o ședință patrulaterală. Partea română la fel ne-a susținut, am revenit la acest dialog și vreau să zic că este un dialog din nou foarte constructiv, fiindcă
din cauză că în Ucraina sistemul energetic este unit într-o singură rețea pentru producerea energiei este nevoie să fie diferite fluctuații de apă, ei sunt nevoiți să facă deversări de apă și noi suntem permanent informați când vor fi anumite deversări, debitul de apă în Nistru se va mări și, respectiv, noi deja comunicăm cu hidrocentrala de la Dubăsari, ca să putem regulariza volumele de apă, ca să nu avem inundații peste localitățile din Republica Moldova.
Deci, noi suntem conștienți că se întâmplă în anumite zone riscuri de inundații peste albia inundabilă, peste suprafețele inundabile, dar nu am avut cazuri și sperăm că nu vom avea cazuri de inundații în localitățile și în casele din Republica Moldova, ceea ce înseamnă că noi reușim atât cu partea ucraineană, cât și cu operatorul de la hidrocentrala de la Dubăsari să ținem o legătură permanentă și să regularizăm fluxul de apă.
Vocea Basarabiei: Dar, în general, era un set de probleme în cooperarea moldo-ucraineană pe segmentul gestionării fluviului Nistru. Astăzi unele din ele au trecut pe plan secundar?
Iordanca-Rodica Iordanov: Au trecut mai în spate, să zicem așa, deși atunci când am discutat în patru, în cadrul reuniunii de la Montreal, deci vorbesc despre ministrul mediului din Ucraina, comisarul european și secretarul de stat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România, noi am ajuns la o concluzie comună că, totuși, revenim la ideea de a avea un studiu de evaluare de impact pentru întreg bazinul râului Nistru, ceea ce, de fapt, este o satisfacere a solicitării din partea Republicii Moldova, fiindcă noi permanent am pledat pe ideea că hidrocentrala are un impact negativ asupra mediului.
Și iată aici avem deja acordul că se va face un proiect tehnic mare în care să fie încorporată și partea de evaluare pe tot bazinul, inclusiv pe partea ucraineană.
La fel am convenit că vom aplica împreună cu partea ucraineană și cu partea română prin Programul LIFE, pe care recent l-am ratificat, ca să avem un proiect mare, comun de gestionare a bazinului râului Nistru.
Vocea Basarabiei: Și toată această discuție a pornit încă atunci când era pace și când Ucraina voia să construiască acele baraje, noduri pe Nistru?
Iordanca-Rodica Iordanov: Toate discuțiile noastre au fost lansate în anul 2021, până în octombrie 2021, atunci a fost o ședință destul de tensionată, dar care până la urmă s-a încheiat cu acceptarea prezentării rapoartelor de studiu de impact din partea Ucrainei. Atunci, Ucraina și-a luat angajamentul că le va studia și noi ne-am luat angajamentul că vom veni cu anumite recomandări de îmbunătățire a documentului intern ucrainean privind regulile de gestiune a hidrocentralei de la Naslavcea. Noi ne-am onorat obligațiunile, am venit…
Vocea Basarabiei: Și atunci a fost și solicitarea ca să se implice și Uniunea Europeană?
Iordanca-Rodica Iordanov: Exact. Dar Ucraina la acel moment a refuzat, iată acum este inițiativa susținută de dl comisar al Uniunii Europene pe domeniul mediului și sperăm că vom începe procesul de elaborare al unui proiect cu identificarea surselor financiare.
Vocea Basarabiei: Dar, în opinia Chișinăului, care ar fi deznodământul acestei probleme, proiectul acesta trebuie să fie elaborat în cât timp, ce să prevadă?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi preconizăm să-l avem deja pentru mijlocul anului definitivat pe partea de concept, pe partea de stabilire a posibilului donator și acțiunilor care trebuie întreprinse, ca să începem deja negocierile nemijlocit.
Vocea Basarabiei: În 2023?
Iordanca-Rodica Iordanov: Da.
Vocea Basarabiei: Dar donatorul ce ar trebui să facă, să ofere bani?
Iordanca-Rodica Iordanov: Donatorul ar fi frumos să ofere bani, mai mult ca atât, am fi vrut să fie un grant, să nu fie credit, fiindcă avem nevoie de lichidități pe partea de granturi, nu de credite, dar evident că ne vom bucura de orișicare susținere și plus la aceasta noi trebuie să intrăm în discuții foarte punctiforme cu partea ucraineană care totuși sunt măsurile care vor fi incluse în acest proiect. Cel mai importat pentru acest studiu de evaluare de impact e să fie stabilite alternativele tehnice, cum să diminuăm riscurile de poluare, riscurile de distrugere a apei râului Nistru, a biodiversității și a ecosistemelor. Deci, aici avem cea mai mare nevoie să găsim acele alternative tehnice și să fie agreate de ambele părți.
Vocea Basarabiei: Probabil, aici va fi mărul discordiei, partea ucraineană nu cedează atât de ușor. Acum, ei mai au o scuză că sunt și în război, iar pe de altă parte, trebuie apărate și interesele Republicii Moldova.
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, e adevărat! Mai mult ca atât, noi am declarat la orișicare întrunire și în orișicare discuție cu partea ucraineană că noi susținem Ucraina în lupta sa, noi am transmis mesajul că suntem siguri de câștigul pe care îl va avea și dorim foarte mult ca acest război să se termine cu pierderi atât umane, cât și de mediu cât e posibil de repede…
Vocea Basarabiei: Cu pierderi mici, deși ele sunt destul de mari…
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, destul de mari. Noi deja am discutat cu partea ucraineană și deja sunt studii prezentate care este impactul războiului asupra mediului, asupra aerului, asupra apei. Iată, situația cu pata aceasta de ulei este un rezultat al războiului, al bombardamentelor, apoi avem pierderi foarte mari pe domeniul biodiversității, pădurile sunt minate, evident că animalele sălbatice se mișcă dintr-o parte în alta, sunt supuse exploziilor, deflagrațiilor, ca rezultat sunt incendieri de pădure, nu se reușește stingerea acestor păduri inclusiv din cauză că pompierii au temere de a intra în păduri.
Deci, situația pe aspectele de mediu este foarte complicată și cel mai mare risc pe care noi îl vedem pe lângă cele menționate îl reprezintă acele volume imense de deșeuri militare, tehnică care este dotată cu uleiuri, substanțe chimice, plastic, metale, diferite substanțe inflamabile care, după ce au fost scoase din uz, sunt lăsate în majoritatea cazurilor pe câmpul de luptă, ceea ce prezintă un pericol foarte mare pentru mediu.
