Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre importanța Summitului Comunității Politice Europene, care este găzduit de Republica Moldova la cea de-a doua ediție, prima ediție a avut loc în Cehia. Vom vorbi despre disponibilitatea partenerilor occidentali să sprijine Republica Moldova pe drumul de integrare europeană, dar și despre cât de important este tema de acasă să fie făcută de autorități, autoritățile spun că de unele singure e greu, ar trebui să aibă și sprijin din partea cetățenilor. Despre toate acestea vom discuta astăzi cu dl Ion Tăbârță, analist politic, tot d-lui conduce Centrul de Informare și Documentare NATO în Republica Moldova. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Ion Tăbârță: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: Republica Moldova este gazda celui mai mare eveniment, sunt titlurile mai multor informații care au apărut în Republica Moldova, dar și peste hotare, un mare eveniment pe parcursul celor peste 30 de ani de independență, așa se consideră că e un eveniment de anvergură, e un eveniment simbolic, dar și cu importanță politică pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova. S-a vorbit mult ce trebuie să aștepte cetățenii de la acest eveniment. Dvs. ce le spuneți oamenilor de la firul ierbii, ce așteptări ar trebui să aibă de la acest summit?
Ion Tăbârță: Nu putem să avem așteptări miraculoase, nu putem să avem așteptări că a doua zi viața va fi mai bună, însă importanța evenimentului nu poate fi neglijată. Totuși, Republica Moldova este un stat mic, un stat vulnerabil, cu multiple probleme, cel mai sărac stat din Europa și, s-o spunem direct, Republica Moldova nu a fost alintată cu astfel de evenimente și faptul că se desfășoară acest summit al acestei noi structuri europene sau paneuropene deja înseamnă foarte mult. Asta înseamnă că pe Republica Moldova se pune miză, asta înseamnă că pe Republica Moldova se contează și cel mai important pentru cetățean, că de aici am pornit cu întrebarea, este că Republica Moldova este susținută și dacă noi aici vom avea capacitate, vom da dovadă de acea voință politică, ca să implementăm anumite reforme, atunci ajutorul va veni și, inevitabil, Republica Moldova se va schimba. Poate se va schimba repede, poate mai încet decât am fi vrut noi, însă lucrurile se vor schimba și ca finalitate vom avea și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor, al vieții zi de zi, că anume acest lucru își dorește cetățeanul de rând și, până la urmă, acest lucru va fi inevitabil.
Republica Moldova este susținută și dacă noi vom da dovadă de voință politică, atunci ajutorul va veni iar viața cetățenilor se va schimba
Vocea Basarabiei: Dar atunci când ia pixul în mână și face socoteală, inclusiv omul simplu, câtă asistență a primit Republica Moldova din partea partenerilor, sumele sunt fabuloase, spun unii cetățeni, și încă majoritatea dintre ei se întreabă unde sunt acești bani. De ce credeți că atât de greu percepe cetățeanul ce înseamnă această asistență pe care i-o acordă Republicii Moldova cei din exterior?
Ion Tăbârță: De fapt, suportul Uniunii Europene, suportul partenerilor de dezvoltare este condiționat, el n-o să vină în bani cash sau nu va fi valiza de bani, cum spunea cândva Traian Băsescu, fostul președinte român, întrebând de acele 100 de milioane pentru susținerea diferitelor proiecte. Acești bani vin pentru anumite acțiuni concrete, cei de la Șor dau câte 400-500 de lei, cumpărând în mod populist cele mai vulnerabile categorii sociale din Republica Moldova, exploatându-i în mod cinic în scopurile lor politice. Acești bani vin pentru dezvoltare. Marea problemă a Republicii Moldova și a parcursului european al statului nostru la început mai degrabă a fost un proiect elitist, însă, între timp, noi am făcut anumite progrese ca și stat, ca și instituție, cu toate problemele statului captiv al regimului oligarhic, însă problema este că cetățeanul de rând nu a simțit creșterea economică. La noi din 2009 parcursul, vectorul extern se asociază cu parcursul european, însă, din păcate, viața cetățenilor nu s-a îmbunătățit și de aceea este mai greu de explicat cetățeanului. Cu toate că poate el nu conștientizează, însă pe banii europeni în toamna anului trecut sau în iarna-primăvara curentă s-au compensat facturile, pentru că au venit bani anume din această susținere, noi avem o anumită stabilitate, s-au dat salarii, pensii la timp, cu toate problemele care au fost și acele presiuni din exterior. Desigur, omul încă nu simte, cum spunea cândva un celebru politician la noi, în frigiderul său, însă oricum deja are o stabilitate, ceea ce este important, însă problema că nivelul de trai nu a crescut a fost că nu tot timpul clasa politică de la noi a avut acea voință sau și-a dorit ca să dezvolte economia. Nu, dimpotrivă, s-a mers pe scheme gri, contabilitate dublă ș.a.m.d., dar dacă noi vom investi în dezvoltarea economică, mai devreme sau mai târziu va crește și nivelul de trai.
Din 2009 vectorul extern se asociază cu parcursul european, însă, din păcate, viața cetățenilor nu s-a îmbunătățit și de aceea este mai greu de explicat cetățeanului.
Vocea Basarabiei: Da, anume economia e slab dezvoltată și dacă economia nu se dezvoltă, nu sunt create locuri de muncă mai multe, nu se atrag investiții mai multe, nu crește mărimea salariului, atunci oamenii pleacă și vor mai continua să plece peste hotare și statisticile arată că, deocamdată, exodul nu e pus pe stop.
Ion Tăbârță: Exodul nu e pus pe stop și, din păcate, pleacă acea categorie a populației de care cel mai mult avem nevoie aici, în interiorul Republicii Moldova. Republica Moldova are un acut deficit de resurse umane în mai multe domenii, chiar cei de la guvernare recunosc că în instituțiile statului nu sunt oameni. Este complicat să stai și să lucrezi la o instituție de stat, cu multe bătăi de cap, responsabilitate, orar încărcat pentru niște bani simbolici, dacă ne uităm ce primesc ei peste hotare sau ce primesc în privat. Desigur, atâta timp cât noi nu vom crește nivelul de trai aici, exodul va continua. Știți, teoria politică spune că atâta timp cât statul nu oferă soluții colective pentru nevoile oamenilor, oamenii găsesc soluții particulare, iar printre soluții particulare este și migrația, pot și altele. Corupția, mita ș.a.m.d. tot sunt soluții particulare care nu ar trebui să fie în mod evident, însă creșterea nivelului de trai ar duce la stoparea sau încetinirea mai bine zis a exodului, că stoparea nu este posibilă atâta timp cât avem libera circulație. Și doi, dacă ne uităm ce categorii cel mai mult sunt dezinformate și care cad jertfe propagandei, anume categoriile social-vulnerabile alături de alolingvii din Republica Moldova, dar dacă să ne uităm la structura socială a protestatarilor aceluiași Șor, vedem că în linii mari sunt categoriile vulnerabile, și anume categoriile sărace. Odată ce va crește nivelul de trai al acestor persoane, ele mai greu vor cădea pradă propagandei, dezinformării, fake news-urilor și nu se vor da duși pur și simplu așa pe niște sume derizorii la anumite proteste sau acțiuni stradale cu scopul de a destabiliza situația internă din Republica Moldova.
Exodul nu e pus pe stop și, din păcate, pleacă acea categorie a populației de care cel mai mult avem nevoie aici, în interiorul Republicii Moldova
Vocea Basarabiei: Eu am urmărit reacțiile unor cetățeni, deocamdată pe rețelele de socializare, după decizia guvernului de a fi majorate salariile miniștrilor până la 50 de mii de lei, această indignare, această nemulțumire a lor ar putea să facă ca acei de la guvernare să piardă și mai mult încrederea din partea cetățenilor, pentru că adversarii politici acum vor specula mult cu acest lucru, nu? Noi am înțeles și argumentele, adică am ținut cont și de argumentele cabinetului de miniștri, că nu prea găsesc oameni care să vină să muncească cu dăruire și în cunoștință de cauză, ca să schimbe situația în bine în mai multe sectoare, inclusiv din economia Republicii Moldova. Dar dvs. cum ați reacționat când ați auzit că se dublează salariul pentru un ministru?
Ion Tăbârță: Eu cred că este o decizie corectă, noi putem să discutăm suma, însă este normal ca un ministru să aibă un salariu bun, nu poate să aibă un ministru un salariu în jur vreo 10-12 sau 13 mii de lei cât era până nu demult.
Vocea Basarabiei: 25 sau 26 de mii…
Ion Tăbârță: Miniștrii aveau salarii mai mici ca unii angajați din anumite structuri, nu mai spunem de șefii de la anumite agenții.
Vocea Basarabiei: La Banca Națională, la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, la alte entități, da, acolo…
Ion Tăbârță: Erau sume exorbitante și de multe ori nu înțelegeai de unde aceste sume, și nu mă refer aici neapărat la ANRE, dar la o serie de instituții care practic erau falimentare și aveau niște salarii în jur de 100 de mii. Trebuie să fie o anumită echitate, pentru că un ministru trebuie să aibă un salariu bun. Unul – ca să poți să aduci un bun specialist, să-l scoți de undeva din zona privată sau el să aibă această motivație să lucreze la o instituție de stat, să nu avem situații de genul chiar a ministrului Spătaru, un ministru foarte bun, dar a plecat inclusiv din motive financiare, pe lângă cele legate de familie. Și doi – dacă tot vorbeam de teoria politică, o axiomă spune că cu cât salariul este mai mic, cu atât tentația mitei este mai mare. Dacă tu vrei să descurajezi anumite acțiuni care ar submina funcționalitatea instituțiilor sau să întărești instituțiile, persoanele respective trebuie să fie remunerate corespunzător, cu atât mai mult că sunt funcții cu foarte mare răspundere și sunt funcții foarte solicitante.
Dacă tu vrei să descurajezi anumite acțiuni care ar submina funcționalitatea instituțiilor sau să întărești instituțiile, persoanele respective trebuie să fie remunerate corespunzător, cu atât mai mult că sunt funcții cu foarte mare răspundere
Vocea Basarabiei: După această decizie a executivului, a urmat reacția procurorilor, ei tot vor salarii mai mari.
Ion Tăbârță: Bine, procurorii trebuie întâi să se reformeze, din păcate, mulți procurori, nu spun că toți, nu trăiesc din salarii, mulți probabil nici nu știu cât este salariul, putem să ne uităm, întâi să facem un exercițiu, o evaluare a averilor procurorilor. După ce va fi acel exercițiu de pre-vetting, vetting și vom avea curățarea sistemului, da, desigur, atunci trebuie salarii mari să aibă și procurorii, și judecătorii, pentru că sunt funcții cu răspundere și funcții cu tentație, cum s-a vorbit puțin mai devreme. Dacă după ce se va face o curățare în sistemul procuraturii, vom avea o evaluare a averilor procurorilor, desigur, da, procurorii la fel trebuie să aibă salarii bune.
Vocea Basarabiei: Haideți să revenim la importanța acestui Summit al Comunității Politice Europene, vor fi abordate subiecte ce țin de dosarul energetic, de securitate, de conectivitate, de mobilitate. Iată, ce decizii credeți dvs. că ar putea să se ia pe marginea acestor subiecte de actualitate?
Ion Tăbârță: Comunitatea Politică Europeană încă nu este o instituție structurată, organizată, bine constituită, cum este, spre exemplu, Uniunea Europeană. Este, mai degrabă, cel puțin deocamdată, o platformă de discuții, o platformă instituțională apărută în timpul războiului din Ucraina, dar și urmare a acelor provocări cu care statele europene se confruntă în ultimii câțiva ani, începând de la criza pandemică, problemele energetice, războiul, tot ce ține de securitatea continentului european, noi nu vom avea rezoluții cu caracter obligatoriu sau declarații oficiale, sunt o serie de probleme, desigur, securitatea energetică, problemele relației cu Federația Rusă, susținerea Ucrainei, susținerea Republicii Moldova. Ce este important pentru această comunitate este ca să fie statele democratice sau să împărtășească valorile democratice, și la summitul acestei comunități vor fi discutate o serie de soluții pentru problemele care sunt actuale pe continentul european și vor fi discutate nu doar pentru statele Uniunii Europene, că se discută și în interiorul Uniunii Europene, dar și pentru statele non-europene, cum ar fi: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, statele din Balcanii de Vest, aceeași Marea Britanie, care, la fel, nu este parte a Uniunii Europene…
La summitul CPE vor fi discutate o serie de soluții pentru problemele de pe continentul european și nu doar pentru statele Uniunii Europene, dar și pentru statele non-europene, cum ar fi: Republica Moldova
Vocea Basarabiei: Turcia…
Ion Tăbârță: Turcia, da, sigur, și cum aceste state care împărtășesc aceste valori democratice împreună să găsească soluții pentru problemele de securitate sau cu acele provocări cu care se confruntă statele de pe continentul european.
Vocea Basarabiei: Am putea anticipa ce probleme va aborda la acest summit șefa statului, Maia Sandu, cea care găzduiește acest eveniment?
Ion Tăbârță: Desigur se va vorbi foarte mult despre acele probleme cu care s-a confruntat și se confruntă Republica Moldova – războiul hibrid, provocările energetice, provocările din regiune pe care războiul din Ucraina le aduce Republicii Moldova, problemele economice, sigur că vom avea în vizor problemele umanitare. Deocamdată nu știm clar agenda de discuții, însă, la sigur, toate problemele cu care se confruntă Republica Moldova vor fi pe agenda acestui summit, inclusiv cele legate de combaterea propagandei și a acelei dezinformări care vine din partea Federației Ruse.
Toate problemele cu care se confruntă Republica Moldova vor fi pe agenda acestui summit, inclusiv cele legate de combaterea propagandei și a acelei dezinformări care vine din partea Federației Ruse.
Vocea Basarabiei: O coincidență sau nu faptul că UE a decis deja să trimită o misiune civilă la Chișinău pentru a contracara amenințările hibride și să impună sancțiuni împotriva politicienilor care fie că au în gând să destabilizeze situația, fie că sunt certați cu legea?
Ion Tăbârță: Nu, de fapt, despre această misiune civilă se discută de câteva luni, acum avem deja implementarea acestei inițiative, dar inițiativa este de mai multe luni, ea trebuia cumva să prindă un contur, vedem care este acest contur, conducătorul acestei misiuni este o persoană care bine cunoaște realitățile și-i vorbitor de limbă română, în mod evident că este o persoană din România. La sigur această misiune civilă la prima etapă trebuie să înțeleagă din interior care sunt provocările cu care se confruntă Republica Moldova, nu la general, cum sunt văzute din exterior, și deja mai departe să vină cu anumite recomandări, cu anumite soluții cum Republica Moldova să facă față acelui război hibrid cu care se confruntă. Și deja avem o soluție, această instituție „Patriot”, sau cum se mai numește ea exact, este o instituție care va avea drept scop anume de a combate dezinformarea și propaganda rusă, ca elemente ale acestui război hibrid ale Federației Ruse.
