Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm la „Puncte de Reflecție” cu dl Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți să punem în discuție un subiect destul de actual, pentru că, după o vară care a adus multă arșiță, se consideră că au fost compromise grav culturile și pe unii i-au dezamăgit, alții spun că nu ridică mâinile și vor continua să prelucreze pământul, să crească ceea ce au crescut și până acum, doar că, într-adevăr, majoritatea dintre ei deplâng profitul pe care l-au ratat în urma prelucrării pământului și creșterii cerealelor. Haideți să vorbim concret – dvs. astăzi ați făcut evaluarea exactă cât din suprafețe au fost compromise și care sunt pierderile reale în acest domeniu?
Igor Grigoriev: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitație. De fiecare dată îmi este foarte plăcut și mă simt onorat să fiu prezent în studio la dvs. să discutăm cele mai frecvente subiecte din Republica Moldova, inclusiv în domeniul pe care eu astăzi am onoarea să-l reprezint, mediul asociativ din domeniul agrocerealier. Întrebările dvs. sunt foarte pertinente și la țanc. O evaluare definitivă asupra la tot ce se cheamă segmentul agrocerealier, adică sută la sută încă nu este, dar cifrele care sunt aproape de realitate deja le avem și aici o să menționez separat fiecare cultură în parte. Deci, dacă luăm grâul și orzul față de anul trecut în contextul secetei și în contextul la aceea că au crescut prețurile la fertilizanți, și asta tot este foarte important să menționăm că în toamna anului trecut și, mai ales, odată cu începerea războiului din Ucraina prețurile la fertilizanți au crescut de la două până la patru ori. Și, în consecință, toate acestea pentru grâu și orz au dus la o scădere a roadei cu 40-50 la sută.
Vocea Basarabiei: Asta e per ansamblu, dar pentru fiecare cultură aparte situația e diferită?
Igor Grigoriev: Da, situația e diferită pentru fiecare cultură în parte, dacă vorbim de grâu și orz, compromiterea este undeva de 30, 40, pe alocuri 50 la sută, pentru floarea-soarelui – 30, 40 la sută, dar cea mai tare afectată cultură cerealieră a fost totuși porumbul, undeva în jur de 80, 90 la sută, dar sunt și agricultori care au suferit pierderi de sută la sută, practic întreaga recoltă a fost compromisă. Dacă facem media la cerealele obținute pe republică, avem o scădere de 50 la sută. Și despre asta am discutat cu vreo 3 săptămâni în urmă cu o delegație de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care s-a aflat în Republica Moldova timp de două săptămâni care a făcut o evaluare foarte interesantă.
Vocea Basarabiei: Da, am avut și noi o discuție aici cu adjunctul pentru Republica Moldova al FAO, dl Tudor Bortă, și el ne-a povestit despre aceste evaluări estimative.
Igor Grigoriev: Ei s-au întâlnit cu reprezentanții mediului asociativ, s-au întâlnit cu reprezentanții executivului, au mers în teritoriu, au mers în diferite raioane, s-au întâlnit cu agricultori, s-au întâlnit cu reprezentanții autorităților publice locale de nivelul doi, deci cu președinți de raioane, cu reprezentanții direcțiilor de agricultură și datele arată că per țară avem o deviere de -50% față de anul trecut.
Vocea Basarabiei: Deci, lăsați să se înțeleagă că făină pentru mămăligă va fi, ulei de floarea-soarelui va fi, făină de grâu va fi…
Igor Grigoriev: …halva o să fie. Avem o companie din Orhei care produce halva și o exportă în Germania…
Vocea Basarabiei: Produse de panificație și patiserie vor fi?
Igor Grigoriev: Vor fi, și vor fi la prețuri accesibile.
Vocea Basarabiei: Dar este adevărat că „Franzeluța” lucrează în anumite cazuri și în pierdere, menținând prețul la pâine?
Igor Grigoriev: Din câte cunosc, nu lucrează în pierdere. În unele cazuri, când era necesitatea de a echilibra prețul mai ales la pâinea socială care este cea mai solicitată, statul dădea câte ceva din rezervele de făină la un preț puțin mai mic, ceea ce dădea posibilitate „Franzeluței” să nu intre în pierderi foarte mari. La momentul actual, sincer vă spun, chiar nu cunosc acest subiect legat de „Franzeluța”.
Vocea Basarabiei: Haideți să vedem exporturile. De ce producătorii mai degrabă aleg să exporte producția, decât să o lase în Republica Moldova? E mai mare profitul dacă produsele merg peste hotare?
Igor Grigoriev: Pentru că e mai simplu și profiturile sunt mai mari.
Vocea Basarabiei: Când ziceți „e mai simplu”, procedurile sunt altele? Adică, care este diferența între a lăsa marfa aici, în Republica Moldova, și a o exporta?
Igor Grigoriev: Ca s-o lași aici, în Republica Moldova, trebuie să creezi fabrici sau altfel de întreprinderi care să livreze un produs finit.
Vocea Basarabiei: Aproape că nu este industrie prelucrătoare…
Igor Grigoriev: Nu este o industrie prelucrătoare care să facă semifabricate sau produse finite. La momentul de față, astfel de întreprinderi mari prelucrătoare nu există și nici măcar în plan la nimeni nu sunt așa investiții. Ele poate ar fi fost, cândva a fost studiată piața noastră din Republica Moldova pentru a investi într-o fabrică de aceasta, dar luând în considerare acea instabilitate politică generată în toți acești ani de zile, până la urmă…
Vocea Basarabiei: Deci, un mediu care nu a fost întotdeauna prietenos cu businessul, da?
Igor Grigoriev: Nu că n-a fost prietenos, nu era încredere și, respectiv, neavând încredere, agricultorii și traderii s-au bazat pe aceea că e mai bine să exporte materia primă și la moment noi suntem prestatori de producție primară. Până la urmă, și aceasta nu este rău, doar că totuși trebuie să diversificăm și această producție, în ultimii ani noi ne-am axat pe produse cerealiere clasice – grâu, rapiță, floarea-soarelui, porumb, dar mai sunt o serie întreagă de alte produse cerealiere, cum este sorgul, de exemplu, și iată în ultimii ani a început a crește foarte mult producția sorgului. Noi am putea să creștem în Republica Moldova și cânepă pentru necesitățile industriale, ceva se face acum cu soia, totodată este nevoie de a crește cantitatea boboaselor, dar pentru asta este necesar un studiu de fezabilitate foarte serios.
Vocea Basarabiei: Există teama că e mai mare riscul decât profitul?
Igor Grigoriev: Da, riscurile sunt mari și investițiile sunt mari. Astăzi, procentele la împrumuturile bancare sunt destul de tăioase, statul câte ceva compensează. Este salutabil faptul că chiar și în așa condiții, în așa an destul de dificil, în bugetul de stat a fost prevăzut peste 1 miliard și 700 de milioane de lei pentru subvenționarea agriculturii, dar ca să diversificăm la maximum, inclusiv în sectorul zootehnic, totuși este necesar de mult mai mult. La noi agricultorii spun: „Uitați-vă, în unele țări din Uniunea Europeană se compensează toată producția de lactate, este compensată practic sută la sută”.
Vocea Basarabiei: Deci, subvențiile sunt mari.
Igor Grigoriev: În cazul de față trebuie de menționat faptul că, de exemplu, Germania sau Franța sunt țări puternic industrializate, care generează un produs intern brut de pe industrie…
Vocea Basarabiei: Acumulări mari la buget care ar permite să ofere niște compensații?
Igor Grigoriev: …care permit niște subvenționări esențiale pentru agricultură. Republica Moldova, fiind o țară agrară, care nu are o industrie foarte bine dezvoltată, respectiv nu poate subvenționa agricultura și din aceste considerente pe domeniul agriculturii noi nu suntem competitivi. De aceea în aceste condiții ar fi bine ca diplomația noastră economică, Ministerul Economiei și Ministerul Afacerilor Externe să fie cu mult mai insistente pe lângă instituțiile europene, pe linia bilaterală pe lângă instituțiile statelor membre ale Uniunii Europene ca investițiile sau subvenționările în agricultura noastră sau în economia noastră națională să fie cu mult mai mari.
Vocea Basarabiei: Lăsați să se înțeleagă că Republica Moldova e un stat agrar cu o agricultură necompetitivă?
Igor Grigoriev: Nu necompetitivă…
Vocea Basarabiei: O agricultură care nu ține piept schimbărilor sau e puțin modernizată, parcă nu?
Igor Grigoriev: Cam așa…
Igor Grigoriev: Știți, pe domeniul cerealelor nu este o problemă, fiindcă cerealele oricum s-au exportat permanent și se exportă spre Vest.
Vocea Basarabiei: Piață de desfacere în Rusia pe segmentul dvs. nu există?
Igor Grigoriev: Deloc.
Vocea Basarabiei: Și nici nu a fost?
Igor Grigoriev: N-a fost niciodată, deoarece Rusia și Ucraina produc niște volume colosale de cereale, dar pe celelalte segmente și, în primul rând, pe segmentul fructifer la noi piața de desfacere tradițională era în Rusia și în fostele țări CSI, dar e clar că, în primul rând, în Rusia. Când s-a început acest război, lucrurile au fost date peste cap și, respectiv, producătorii de struguri de masă, producătorii de fructe au cam intrat în impas, dar este totuși salutabil acest lucru, pentru că Uniunea Europeană și, înainte de toate, România în toată această perioadă au fost foarte deschise cu noi și ne-au deschis și piețele sau au fost livrate foarte multe produse pe retail, adică în rețele de magazine mari din România, din Germania.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați vorbit despre logistică și prețul mare pentru ca să fie transportate mărfurile moldovenești pe alte piețe. Iată o știre de ultimă oră zicea că Parlamentul European a dat undă verde acordurilor Uniunii Europene cu Ucraina și Republica Moldova pentru a înlesni transportul transfrontalier de mărfuri. Ce ar însemna acest lucru?
Igor Grigoriev: Este binevenit acest lucru.
Vocea Basarabiei: Va putea să crească nivelul exporturilor și importurilor?
Igor Grigoriev: Cantitățile, mai bine spus, eu nu cred că vor crește.
Vocea Basarabiei: Am în vedere pe cale rutieră.
Igor Grigoriev: Punctele de trecere a frontierei între Republica Moldova și Uniunea Europeană, în cazul dat cu România, nu au fost planificate de zeci de ani de zile pentru volume atât de mari care vin astăzi din Ucraina. Lucrul acesta care am spus că este binevenit, am spus în sensul că se va fluidiza traficul.
Vocea Basarabiei: Adică nu vor mai fi blocaje la trecerea frontierei?
Igor Grigoriev: Sperăm că aceste blocaje vor dispărea cu timpul. Și, totodată, aceasta va da un impuls pentru a lărgi aceste puncte de trecere a frontierei prin creare unor antrepozite, prin crearea unor parcări mari, unde camioanelor vor putea parca și face o pre-devămare, o devămare, adică să fie un volum de lucru mult mai mare decât este acum. Actualmente se lucrează bine, dar oricum nu așa cum am dori noi, fiindcă în special partea românească nu era pregătită pentru așa ceva, volumele de treceri ale vămii erau mici.
Vocea Basarabiei: Pentru că Ucraina exporta în mare parte pe calea maritimă, are porturi și de acolo se făceau aceste exporturi.
Igor Grigoriev: Da, și chiar dacă exportau și pe cale terestră nu tranzitau teritoriul Republicii Moldova, este cale terestră care duce direct în Polonia, este cale ferată între Ucraina și Polonia, cale terestră care duce direct în România. Nu trebuie să uităm că chiar și zilele trecute a fost deschis un punct de trece a frontierei între Ucraina și România în județul Suceava, ceea ce va da posibilitate să fie fluidizate o parte din volumele lor de export și import.
Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova și ea are ieșire la mare și prin portul de la Giurgiulești se exportă mărfurile spre Est, spre alte destinații?
Igor Grigoriev: Noi avem două porturi ca atare.
Vocea Basarabiei: Da, așa se consideră, deși e același teritoriu.
Igor Grigoriev: Nu, nu, sunt două porturi, unu-i portul de stat…
Vocea Basarabiei: Și unu-i privat.
Igor Grigoriev: E portul de stat și el se află pe Prut, doar că el îi mic și Întreprinderea de Stat Portul Giurgiulești sau filiala Portului Ungheni Giurgiulești, când s-a făcut renovare la tot complexul acela de la Dunăre-Prut, partea industrială sau partea de import/export a fost trecută pentru compania BEMOL sau AS PETROL care a fost atunci inițial, dar aici la portul de stat a fost creat portul de pasageri, cu o dană de 70 de metri lungime, care iese la Prut. Pe parcurs, când au început a crește exporturile și importurile și-au dat seama că ar putea fi utilizat și ca port cu destinație de import/export al mărfurilor și, respectiv, au început a exporta prin acești 70 de metri de Prut ai portului de stat. Acum se exportă și grâu, și animale, și pasageri pe acolo merg. Chiar recent, acum două săptămâni am avut o discuție cu trei experți de la Banca Mondială, care au venit la noi în Republica Moldova și s-au întâlnit cu vicepremierul Spînu să discute cum să facă un studiu de fezabilitate cum am putea atrage investii anume în acea zonă pe Prut, ca să putem valorifica la maximum partea ce ține de Prut. Și aici aș vrea să spun că încă acum un an și trei luni, taman când a venit noua guvernare la putere, eu le-am trimis o scrisoare și am zis că ar fin bine ca Prutul îndeobște până la Câșlița-Prut acolo să fie curățat și maximal utilizat pentru exporturi, poate de creat niște cheiuri temporare. Și la moment stă un proiect de lege în parlament, este perfectat și semnat de dl Bolea încă pe când era deputat și președinte al comisiei…
Vocea Basarabiei: Actualul ministru al agriculturii și industriei prelucrătoare?
Igor Grigoriev: Da. Și tare vreau să cred că totuși într-un final acest proiect va trece și, până la urmă, poate vor veni și reprezentanții Băncii Mondiale cu acel studiu de fezabilitate și poate să atragem unele investiții de la Banca Mondială pe linia de business, nu pe linia bugetară, ca să putem totuși să dezvoltăm cât de cât niște cheiuri, poate chiar niște depozite sau locuri de transbordare a cerealelor. Ceea ce ține de celălalt port, care se cheamă Portul Internațional Liber Giurgiulești, el are statut de Zonă Economică Liberă, practic este dat în arendă pe 49 de ani, este gestionat de Danube Logistics…
Vocea Basarabiei: Opoziția aruncă săgeți cu critici, chipurile, nu Republica Moldova e stăpână acolo.
Igor Grigoriev: Noi numai opoziție acum nu avem… (…)
