Vocea Basarabiei: Știm că aveți deja 12 luni de când vă aflați în fruntea Agenției Proprietății Publice. Dle director, mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei și să mai vorbim încă o dată despre ceea ce se întâmplă în această gospodărie mare a Republicii Moldova. Dvs. ați revenit din Statele Unite ale Americii, ați știut și despre ceea de se întâmplă în Republica Moldova, dar, cel mai probabil, atunci când ați venit și ați aflat adevărata situație, fie că v-ați crucit, fie că ați spus că nimic nu este imposibil și trebuie de făcut ordine. Iar ordine e greu sau e ușor de făcut?
Eugeniu Cozonac: Pentru mine, orice provocare este o oportunitate de a face lucrurile mai bine și e important să avem o doză de optimism în orice facem și, în special, în domeniul administrării bunurilor statului. Cu adevărat am moștenit o proprietate care este complexă, cu foarte multe rămășițe, multe urme ale deciziilor făcute atât în perioada Uniunii Sovietice, adică avem și moștenirea ceea de care încă nu ne-am debarasat, dar au fost luate și foarte multe decizii neperformante, să spunem așa, pe parcursul ultimilor trei decenii. De aceea, în primul rând, pentru mine era important să înțelegem care este starea reală a întreprinderilor de stat, a gestionării terenurilor publice și să avem o strategie pentru viitor. Deci, eu văd implicarea mea în trei domenii: să înțelegem trecutul, e foarte important să avem date veridice; să vedem care este prezentul, ce trebuie să facem ca să gestionăm bunurile statului în timp de criză și, de asemenea, să știm care este viitorul, unde mergem și cum trebuie să ne aliniem atât spre valorile, cât și potențialul de activitate în comunitatea europeană.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați mai spus cu o altă ocazie că proprietatea publică din Republica Moldova are o pondere de peste 30 la sută din Produsul Intern Brut și activează aproximativ 13 sau peste 13% din populația activă, există vreo 200 de întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni cu cota statului, haideți să vorbim despre datoriile istorice și unde s-au acumulat, și de ce s-au acumulat aceste datorii istorice la cele mai importante entități strategice ale statului.
Eugeniu Cozonac: Este adevărat că volumul de datorii istorice este foarte mare și ele s-au acumulat din cauză că a fost un management defectuos, au fost puși administratori, directori ai întreprinderilor de stat oameni care nu erau din domeniu, au luat decizii greșite în multe cazuri. Chiar recent vorbeam cu cineva, care zicea: „De ce nu faceți o amnistie totală și, într-un fel, să eliminați toate datoriile?”. Păi, bine, dacă eliminăm toate datoriile, înseamnă că acceptăm că este OK să faci greșeli și cineva, statul, deci, cetățenii vor acoperi toate datoriile și toate greșelile altora care au beneficiat direct, în mod ilicit…
Vocea Basarabiei: În expresie bănească cât alcătuiesc astăzi datoriile istorice?
Eugeniu Cozonac: Nu am suma imediat disponibilă pentru toate, știu la anumite întreprinderi care sunt și vreau să spun că am făcut și progrese în acest sens. De exemplu, CET-Nord, care anul acesta s-a debarasat total de toate datoriile istorice și este liberă, cu conturile funcționale, nu trebuie să fie deblocate în fiecare lună de către Moldovagaz. De asemenea, dacă vedem potențialul întreprinderilor noastre de a fi, totuși, independente, de a fi performante, avem exemple foarte bune. Bunăoară, Termoelectrica anul acesta pentru prima dată în 7 ani nu are datorii la gaze. Deci poate să activeze și fără datorii, făcând o administrare eficientă, chiar dacă erau prețuri foarte mari la energia livrată către ei.
Vocea Basarabiei: Și cum, acum se poate, dar în anii precedenți nu s-a putut să activeze fără datorii și de ce s-au acumulat acele datorii?
Eugeniu Cozonac: Erau interese posibil politice, era un clientelism politic, apoi erau interese pur personale, cineva voia să profite de proprietatea publică pentru a se îmbogăți.
Vocea Basarabiei: Și rolul statului care a fost?
Eugeniu Cozonac: Este foarte important să știm că cea mai mare sursă de corupere în domeniul proprietății publice sunt licitațiile, unde este o atmosferă netransparentă de petrecere a licitațiilor, unde erau interese foarte mari, unde persoanele responsabile de achiziții la întreprinderi nu prezentau informația, planurile de achiziție nu erau prezentate, nici astăzi la foarte multe întreprinderi prezentate publicului larg și atunci când lipsește transparența, atunci poți să faci tot felul de scene, unde persoanele responsabile cumpără/vând de la companii afiliate lor prin neamuri, prin prieteni și banii se duc în buzunarele anumitor persoane.
Vocea Basarabiei: Și aceste datorii istorice pot fi stinse doar în cazul în care vor fi duse la bun sfârșit anumite dosare, dacă au fost intentate pe prejudicii de sume mari și foarte mari?
Eugeniu Cozonac: Eu cred că este foarte important să înțelegem cum s-au format aceste datorii și de aceea am solicitat la mai multe întreprinderi să facă auditul acestor datorii și să înțelegem, în primul rând, formarea lor, dar și să înțelegem cum să evităm pe viitor creșterea acestor datorii. Și avem un grup de lucru astfel încât să vedem de ce o treime din întreprinderile de stat sunt astăzi în insolvabilitate și care au fost schemele care au dus la acea situație pe care pot s-o descriu doar ca pe o situație unde aceste întreprinderi sunt ținute ostatice anumitor interese.
Vocea Basarabiei: Dar o treime din cele 200 de întreprinderi de stat ar însemna cam 70?
Eugeniu Cozonac: Cam 70, avem 47 de întreprinderi în insolvabilitate și 22 în lichidare.
Vocea Basarabiei: Și care sunt cele mai importante din cele care se află în proces de insolvabilitate?
Eugeniu Cozonac: Sunt întreprinderi chiar bine cunoscute și foarte importante, și chiar strategice. De exemplu, Aqua nord, care livrează apă către consumatorii din Soroca și Bălți, apoi alt exemplu este SA Aroma, intrați în magazine vedeți coniac de la Aroma Divin, Vinuri Ialoveni și multe alte întreprinderi care poate au potențial de creștere, de dezvoltare, dar au fost capturate de anumite interese și prinse în scheme de delapidare a bunurilor statului. Și este important să înțelegem cum s-au format aceste datorii, de ce ele sunt în insolvabilitate, de ce administratorii de insolvabilitate n-au făcut nimic ca să le restructureze în timp corect și să fie funcționale din nou.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați schimbat mai mult de 10 manageri la anumite întreprinderi.
Eugeniu Cozonac: Peste 30.
Vocea Basarabiei: Peste 30 deja, e un număr mic, dar acolo unde i-ați schimbat managementul acum a devenit unul corect, transparent și aveți rezultate, asta vreți să spuneți?
Eugeniu Cozonac: Avem rezultate. În ciuda faptului că trecem prin multiple crize, totuși avem performanțe la multe întreprinderi – Barza Albă, Mileștii Mici ș.a., multe întreprinderi au profit și ne dorim ca acest profit să continue să crească și să fie un beneficiu continuu la bugetul de stat.
Vocea Basarabiei: Și totuși sunt câteva întreprinderi strategice unde încă se mai discută foarte mult și în contradictoriu dacă a trebuit să fie privatizate, nu a trebuit să fie privatizate. Pornim cu Aeroportul Internațional Chișinău, litigiul a ajuns și mai departe de hotarele Republicii Moldova. Pe de o parte, unii parcă se bucură, alții spun că încă e prea devreme să se bucure cei care cred că ar fi câștigat statul Republica Moldova. Care e situația adevărată astăzi în jurul acestui obiectiv strategic?
Eugeniu Cozonac: Sunt mai multe litigii, a fost un litigiu la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, în care am avut câștig de cauză, în același timp avem un alt dosar pe rezoluțiunea contractului de cesiune, care astăzi se află la Curtea de Apel, a fost ședință de judecată la începutul lunii octombrie, acum așteptăm decizia judecătorilor, sperăm foarte mult să avem câștig de cauză și aici. Dacă vom câștiga acest dosar la Curtea de Apel, atunci în timp foarte scurt vom putea prelua toate bunurile statului de la aeroport.
Vocea Basarabiei: Dar „în timp foarte scurt” asta ar însemna câteva luni de zile?
Eugeniu Cozonac: Eu cred că timp de o lună…
Vocea Basarabiei: Și ce câștigă Republica Moldova, dacă aduce înapoi în proprietatea statului acest Aeroport Internațional Chișinău?
Eugeniu Cozonac: Acesta este un obiect foarte strategic și atunci când suntem cu o stare de război în țara vecină statul trebuie să aibă controlul total asupra infrastructurii strategice, care include și aeroportul, și sistemul de transport. În același timp, este vorba despre un potențial de dezvoltare. Astăzi, acest aeroport se dezvoltă doar atât cât dorește fondatorul curent Avia Invest și noi știm că, conform contractului de concesionare, ei urmau să facă anumite investiții pe care nu le-au făcut și statul ar trebui să activeze într-un mod unde aceste servicii sunt la un preț accesibil pentru călători. Trebuie să micșorăm prețul la călătorii, suntem o țară mică, care depindem de relații strânse cu țările învecinate, avem o diasporă foarte mare, deci chiar și pentru mine e important să pot călători în Statele Unite ale Americii, să-mi văd părinții care locuiesc acolo, și am un frate care locuiește în Marea Britanie, deci vreau și eu să călătoresc mai ușor, mai ieftin.
Vocea Basarabiei: Foarte mulți își puneau întrebarea – de ce cu low-cost poți să ajungi, de exemplu, din Italia în Grecia cu până la 20 de euro și de ce din Republica Moldova ca să ajungi într-o altă capitală a Uniunii Europene trebuie să plătești de 3, 4, 5 ori mai mult sau chiar un preț și mai exagerat pentru o călătorie?
Eugeniu Cozonac: Da, controlul statului asupra acestui obiectiv ne-ar permite să avem o flexibilitate la nivel de tarife, de prețuri, de a face un aeroport care este atractiv pentru low-costuri și oferă servicii mai bune.
Vocea Basarabiei: Deci, ați spus că așteptați verdictul Curții de Apel și, în funcție de acest verdict, va fi clară soarta Aeroportului Internațional Chișinău? Despre Arena Chișinău, ce ne puteți spune, totul e în regulă?
Eugeniu Cozonac: La momentul de față, Administrația de Stat a Drumurilor are o licitație pentru achiziționarea serviciilor de construcție a căilor de acces, care urmează să fie finalizată pe 17 octombrie și atunci se va selecta compania care va face drumurile de acces și imediat ce drumul va fi finalizat, vom deschide arena.
Vocea Basarabiei: Deci, statul nu a renunțat? Asta a spus și vicepremierul Spînu, lucrările vor fi duse la bun sfârșit și va deveni un obiectiv funcțional.
Eugeniu Cozonac: Cu siguranță nu a renunțat, el este funcțional astăzi.
Vocea Basarabiei: Am în vedere cu infrastructură.
Eugeniu Cozonac: Trebuie deschis și pus în funcțiune, este un interes foarte mare din partea federațiilor de sport. Avem interes și solicitări de la mai multe organizații mari, care ar vrea să facă evenimente regionale la nivel european, este o mărime de spațiu foarte bun pentru a avea astfel de evenimente. Deci, eu cred că potențialul este foarte mare.
Vocea Basarabiei: Eu repejor o să trec în revistă ce s-a vorbit foarte mult în spațiul public și în presă. Cu terenul oferit Ambasadei SUA la Chișinău situația acum e clară?
Eugeniu Cozonac: La moment negociem prețul pentru acest teren, contractul este pentru o opțiune de procurare. Deci, atunci când stabilim prețul, partea americană va avea opțiunea de a-l cumpăra, el încă nu este finalizat și suntem la momentul de evaluare a costului acestui teren.
Vocea Basarabiei: Așa de greu se face această evaluare?
Eugeniu Cozonac: Este un obiect unicat, nimeni n-a făcut o astfel de evaluare, ne-a fost extrem de greu să găsim evaluatori care ar ști cum, ar avea metodologia potrivită și curajul, sincer să vă spun, pentru a face această evaluare. A durat mult mai mult decât aș fi dorit, dar vrem să avem câteva evaluări, pentru ca această comisie de stabilire a prețului să fie sigură că prețul este corect, este preț de piață și de aceea am invitat în comisie ca participanți, consultanți și reprezentanții de la SIS, de la CNA, de la Procuratura Generală să ne ajute să înțelegem dacă luăm decizii corecte, transparente și să fie un preț adecvat.
Vocea Basarabiei: De ce insist să vărsați mai multă lumină? Pentru că adversarii politici ai guvernării spun că ar fi trebuit să se organizeze un referendum ca cetățenii să spună dacă trebuie sau nu dat acest teren în folosință misiunii diplomatice a Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova și aici iarăși sunt multe controverse între cei care sunt la putere și cei care sunt în opoziție. Politic poate fi dominată această problemă?
Eugeniu Cozonac: Nu știu de ce la Chișinău se propune un referendum pe oraș atunci când a fost un stadion republican, nu știu dacă cetățenii doresc un obiect sportiv atât de mare în centrul orașului, ca să aglomerăm străzile și mai mult, dar până în final este o lege, care spune că statul este obligat să facă acest contract și eu nu aleg care lege trebuie s-o îndeplinesc și care nu. Eu știu că este un singur set de legi pe care eu sunt obligat să le îndeplinesc.
Vocea Basarabiei: Să amintim celor care ne urmăresc că Agenția Proprietății Publice este responsabilă de întregul patrimoniu de stat: clădiri, terenuri, întreprinderi de stat, dar sunt în responsabilitatea acestei agenții și parteneriatele publice-private. Mulți ani a fost și salutat, dar și criticat parteneriatul public-privat, dacă ne amintim ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Republican și mai sunt și alte cazuri despre care s-a discutat foarte mult. E nevoie de aceste parteneriate publice-private?
Eugeniu Cozonac: La nivel conceptual, cu siguranță!
Vocea Basarabiei: Dar în realitate ce se întâmplă?
Eugeniu Cozonac: Da, este o diferență între realitate și potențial. Eu cred că experiența noastră în acest domeniu ar fi trebuit să ne învețe ceva, eu cred că astăzi APP este gata să facă parteneriate corecte. Am înțeles ce trebuie să includem și ce trebuie să excludem în astfel de contracte, în așa fel încât să protejăm interesele statului atunci când facem un parteneriat. Un parteneriat public-privat, adică un PP este eficient atunci când statul are un bun pe care nu știe sau nu are abilitatea să-l valorifice și vine un partener privat care are potențialul de a aduce niște cunoștințe, niște metode, tehnologii noi pentru a oferi un serviciu pe care statul nu este în stare să-l ofere.
Vocea Basarabiei: Percepția multora era că prin inițierea acestor parteneriate publice-private cineva încearcă să spele anumite sume de bani.
Eugeniu Cozonac: S-a și făcut, dar astăzi noi trebuie să știm ce trebuie să facem ca să protejăm statul prin contracte mai corecte și atunci când noi vedem că este un contract neperformant de concesiune sau de parteneriat public-privat, atunci statul este obligat, eu cred, să meargă la rezoluțiunea acestor contracte, ceea ce am făcut și cu Gările Auto Moderne, și cu aeroportul, dar, în același timp, noi urmărim scopul de a atrage totuși partenerii privați de bună-credință, care cu adevărat să vină să ofere servicii bune pentru cetățeni. Deci, potențial există, trebuie să le facem corect, nu grăbit, așa cum s-a făcut în trecut cu mai multe contracte, și revenim la aceea că trebuie să fim optimiști, și atunci când avem un potențial de a face astfel de contracte în mod transparent – atunci putem atrage investitori buni, cred, în țara noastră.
Vocea Basarabiei: Iată, ați amintit despre cazul Gărilor Auto Moderne, ele acum au revenit în posesia statului?
Eugeniu Cozonac: Suntem în proces de transfer al bunurilor către stat.
Vocea Basarabiei: Dar ce am înțeles eu de la cei care au investit bani, ei spun că statul va trebui să le plătească sume foarte mari, pentru că investițiile s-au ridicat la bani mulți.
Eugeniu Cozonac: Deci, ei spun că au făcut investiții și spun anumite cifre, dar nu sunt validate. Și atunci noi nu știm, de fapt, care au fost investițiile, noi nu știm de unde, care este proveniența acestor bani, mi-ar fi foarte interesant să aflu. Și statul nu a putut să confirme aceste investiții, noi, pur și simplu, știm că mai puțin de jumătate din investițiile care au fost preconizate s-au făcut de fapt.
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, iată în cazul acestor două entități, Gările Auto Moderne și Aeroportul Internațional Chișinău, statul e între câștigător și perdant, între a câștiga și a pierde, dacă totuși cei care pretind că au investit bani mulți și statul trebuie să le recupereze aceste investiții, totuși sunt bani care trebuie să fie oferiți din bugetul statului?
Eugeniu Cozonac: Va fi un proces foarte lung de verificare a investițiilor și de planificare la nivel juridic al acestor contracte, avem o strategie pusă la punct pentru a merge prin toate litigiile potențiale și credem că vom minimiza costurile statului atunci când întoarcem bunurile la stat. În același timp, trebuie să ținem minte că atunci când preluăm bunurile avem un potențial de creștere și sperăm că creșterea economică, care există, acel potențial va acoperi datoriile care potențial ar fi trebuit să le întoarcem.
