VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Directorul CNAM: „Țara ar putea obține mai multe beneficii dacă spitalele raionale s-ar afla în gestiunea directă a Ministerului Sănătății”

Astăzi vom vorbi despre polița de asigurare, în primul rând, dacă rămâne sau nu rămâne la prețul din acest an și pentru 2023 și, dacă nu rămâne, pe cine ar trebui să pună pe gânduri și cine ar trebui să se împace cu gândul că, totuși, prețul nu se va majora, așa cum promitautoritățile. Vom vorbi și despre această epopee a spitalelor – în gestionarea cui trebuie să rămână, a administrației publice locale de nivelul doi, adică să depindă de consiliile raionale sau să revină la Ministerul Sănătății? Despre aceste și alte subiecte vom discuta cu invitatul emisiunii, care este dl Ion Dodon, d-lui este directorul Companiei Naționale de Asigurăriîn Medicină. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, să punem în discuție, a câta oară, aceleași probleme, dar care, într-un fel, fie că pentru unele se identifică și soluții, fie că pentru altele încă mai trebuie lămurire, ca să înțeleagă și opinia publică în ce direcție se îndreaptă lucrurile din domeniul sănătății.

Vocea Basarabiei: Ați discutat mult, și în parlament au început dezbaterile, cu asta vreau să începem discuția, dle Ion Dodon, cu subiectul spitalelor. În gestionarea cui trebuie să fie aceste instituții sanitare, dacă deocamdată nu s-a ajuns nici la un consens, dar nu s-a găsitîncă, cel mai probabil, un compromis?

Ion Dodon: Bună ziua! Mulțumim, dna Valentina Ursu, pentru invitație. Referitor la subiectul spitalelor, o să exprim opinia mea persoană, din punctul de vedere al conducătorului instituției care protejează drepturile persoanelor asigurate, celor care achită primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Vocea Basarabiei: Și ca jurist vorbiți, pentru că de meserie sunteți și jurist și contează foarte mult aspectul juridic al deznodământului pentru această problemă.

Ion Dodon: Și ca jurist voi vorbi.O să încep cu aceea că persoana asigurată are dreptul la asistență medicală gratuită, prevăzută de Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, această asistență trebuie să fie de calitate. Nicidecum nu vreau să spun că avem o asistență medicală de calitate îndoielnică, dimpotrivă cred că avem lucruri foarte bune în domeniul ocrotirii sănătății, dar cred că este loc și de mai bine. În ceea ce privește asistența medicală spitalicească, mai mult de jumătate din toate fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală sunt cheltuite anume pentru acest compartiment. În anul 2022, peste 6 miliarde 500 de milioane de lei au fost alocate serviciului spitalicesc; în anul 2023, peste 7 miliarde, cel puțin, vor fi alocate pentru acest compartiment. Totuși, există unele probleme în ceea ce privește calitatea și, mai bine zis, regionalizarea unor servicii la nivel de asistență medicală spitalicească în raioanele țării noastre. Opinia mea personală este că țara ar putea obține mai multe beneficii în caz dacă spitalele raionale s-ar afla în gestiunea directă a organului specializat în domeniul administrației publice centrale ce ține de ocrotirea sănătății, și anume a Ministerului Sănătății.

Vocea Basarabiei: De ce?

Ion Dodon: Pentru că în acest caz am putea să obținem mai ușor regionalizarea anumitor servicii. Vorbea ieri dna ministră la parlament despre serviciile în domeniul obstetric și ginecologic, serviciile de ADC ș.a.m.d.

Noi nu putem să ne permitem ca fiecare spital raional să dezvolte aceste servicii, de aceea trebuie să fie cumva regionalizate, lucrul acesta e mai greu să-l facă un Consiliu raional, pentru că fiecare cumva privește spitalul din raionul său ca fiind cel care trebuie să fie primul. Deci, primul ce am obține – regionalizarea, dar fără aceasta este greu să te miști mai departe.

Vocea Basarabiei: De ce e greu?

Ion Dodon: Din aceleași motive. Asta este opinia mea personală. Din funcția pe care o exercit văd cum privesc autoritățile locale, eu îi înțeleg și, probabil, dacă aș fi în aceeași poziție, cred că tot așa aș aborda problema, că anume instituția din raionul meu trebuie să dispună de toate serviciile, dar lucrul acesta nu este posibil.

Vocea Basarabiei: Dar să revenim la polița de asigurare medicală, pentru că am citit inclusiv în presă, unde erau titluri de felul că această poliță se va scumpi de peste trei ori și unii au scris că nu pentru toți, alții nu au mai scris, a rămas titlul că se va scumpi de trei ori și că costul acestei polițe de asigurare obligatorie în sănătate în 2023 se va ridica la peste 12 mii de lei.

Ion Dodon: Polița va costa12.636 de lei. Aceasta este valoarea reală a poliței. Cum se calculează ea? Se ține cont de salariul mediu prognozat pentru anul viitor înmulțit la 9%, cât achită salariatul din salariu și înmulțit la 12 luni pe an, astfel s-a obținut suma de 12.636 de lei. Ziceam că aproximativ 63-64% din persoane în general nu achită polița, fiind asigurate de către guvern, guvernul a alocat pentru aceasta resurse financiare.

Vocea Basarabiei: Doar 40 la sută din populație achită, da?

Ion Dodon: 33-34 la sută, depinde, variază această cifră, sunt salariați, la dânșii nu se schimbă nimic, rămân aceleași 9%.

Vocea Basarabiei: Ei sunt bugetari sau angajatorul…

Ion Dodon: Angajatorul reține la sursa de plată aceste 9%. Cea mai mică categorie de persoane asigurate sunt persoanele care trebuie să achite prima de asigurare în sumă fixă. Este un decalaj foarte mare între un salariat și o persoană care achită în sumă fixă, dar cel care achită în sumă fixă, noi deja nu vorbim că el este persoană cu dizabilități, pensionar, primește ajutor social sau este șomer înregistrat oficial, noi aici vorbim de persoane care în principiu au un anumit venit, poate să fie mai mare sau mai mic decât la un salariat, dar media venitului acestei persoane este în principiu cât are un salariat mediu. Noi aici vorbim despre cine? Despre executorii judecătorești, despre notari, despre colegii mei avocați, despre deținătorii de terenuri agricole, întreprinzători individuali, deținătorii de patentă, deci cei care au o activitate care le aduce venit. Și la fel de când există sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală s-a pus o regulă, care deja este ca ceva sfânt de la care nu se poate de făcut derogare, este regula că toate persoanele care achită în sumă fixă trebuie să achite prima de asigurare până la data de 31 martie a anului în curs. Este o perioadă foarte lungă, 3 luni din 12, deci, ei au posibilitatea să achite prima. Dacă achită prima în termenul legal, persoana o va achita exact în aceeași mărime ca în anul 2022. Deci, deținătorii de terenuri agricole anul acesta vor achita 1.014 lei, aici sunt persoanele, presupunem noi, cu veniturile cele mai mici și rămâne aceeași sumă.

Vocea Basarabiei: Deși situația în agricultură se mai schimbă?

Ion Dodon: E mai bună. Noi ne propunem în viitor să facem anumite estimări să vedem care ar fi veniturile reale ale acestor categorii de persoane. Deci, cei care în 2022 au achitat 1.014 lei, în 2023 la fel 1.014 lei vor achita.

Vocea Basarabiei: Aceștia sunt proprietarii de terenuri agricole, da?

Ion Dodon: Da. Așa a fost dintotdeauna, tradițional, ei au avut prime mai mici. Fondatorii de întreprinderi individuale, deținătorii de patentă de întreprinzător au achitat 2.028, vor achita și anul viitor 2.028; avocații, notarii și executorii judecătorești au achitat 4.056 lei și anul viitor tot 4.056 de lei vor achita. Toate aceste categorii de persoane sunt aproximativ 55-60 de mii de oameni din totalul de 2.600.000, adică vreo 3% din numărul total al persoanelor asigurate. Marea majoritate dintre ei sunt onești și achită prima până la data de 31 martie. Ce se întâmplă dacă nu achită prima până la data de 31 martie? Noi observăm că sunt persoane care achită prima în luna decembrie, în luna noiembrie a anului în curs. Și întrebarea este – de ce? De aceea că nu au achitat prima până 31 martie, crezând că nu se vor îmbolnăvi și nu vor avea nevoie de spitalizare, dar principiul asigurării presupune că îți asiguri un risc, adică ceva ce-i posibil să se întâmple, dar îi posibil și să nu se întâmple. Dacă nu se întâmplă, dar se întâmplă la altul, care a fost în aceeași situație ca tine, acela o să primească asistență medicală.

Vocea Basarabiei: Asta se numește solidaritate.

Ion Dodon: Solidaritate, da. Dar dacă tu mergi și, Doamne ferește, ai un accident rutier și după asta îți cumperi poliță de asigurare RCA sau CASCO, cred că compania ceea privată de asigurări o să se uite straniu și n-o să înțeleagă, dimpotrivă asta ar putea fi considerată chiar o fraudă. Nu ar trebui să fie mare diferențe între sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală și cele private la acest capitol.

Deci, cei care achită prima după data de 31 martie, nu zic că asta este întotdeauna, dar de regulă, sunt persoane care au vrut cumva să fraudeze sistemul.

Și noi atunci când ne ducem, deja dacă n-ai avut RCA, trebuie să-ți repari mașina de costul integral, cam așa e și aici, trebuie să achiți integral, dar noi îți mai dăm posibilitatea să achiți totuși prima la valoarea ei reală. Iar valoarea reală este stabilită de lege, legea-i din 1998, n-am adoptat-o noi acum.

Vocea Basarabiei: Acum probabil că sunteți conștienți că cele mai mari critici vor veni de la cei de peste hotare, pentru că în diasporă ar fi peste un milion de cetățeni și ei vin o dată în an, de două ori pe an acasă și cei care ajung să se adreseze medicului, ce spun? Că statul mă jecmănește, pentru că mi-a pus costul unei polițe de asigurare obligatorie în sănătate de 12.636 de lei.

Ion Dodon: Oricât ar părea de straniu, dar cele mai mari frici la acest capitol le avem de la acei în favoarea cărora noi facem acest lucru, deci, cei care achită 9%, salariații, pentru că noi vrem să facem cât de cât echitate aici. Nu este corect ca anumite categorii de persoane, care în principiu pot avea venituri mai mari să achite mai puțin decât un profesor de la școală sau o educatoare de la grădiniță. Dar bine că mi-ați dat această întrebare cu diaspora, pentru că în realitate persoana care muncește peste hotare și achită prime de asigurare obligatorie de asistență medicală acolo, fiind rezidentă a acelui stat, chiar dacă este cetățean al Republicii Moldova, nu achită primă de asigurare aici, achită acolo. Dacă vine în țară totuși și vrea să fie asigurată aici persoana poate, are dreptul, dar nu este obligată să procure polița de asigurare obligatorie de asistență medicală sau să achite prima, corect vorbind.

Dreptul acesta îl poate realiza în aceleași condiții ca și toți ceilalți cetățeni, deci achiți, pentru că legea-i așa de 20 de ani deja, achiți până la data de 31 martie, chiar dacă ai dreptul, și nu obligația, o achiți în valoare de 2.028 de lei, dacă vii după data de 31 martie, deja trebuie să achiți prețul deplin al primei, pentru că, iarăși, regula este pentru toți.

Posibil să fie și aici o fraudă, dar posibil să nu fie. Oricum, dacă ai scăpat termenul, 3 luni de zile având posibilitatea să achiți prima și n-ai achitat-o, vei fi obligat s-o achiți în mărimea deplină. Este important de știut că acum tehnologiile informaționale s-au dezvoltat la așa nivel, că poți să achiți prima aflându-te, practic, în orice colț al lumii, poate sunt și mici excepții. Prin sistemul MT ai achitat și ești persoană asigurată, dacă vrei să ții legătură cu țara ta și consideri că o perioadă anumită stai în țară.

Vocea Basarabiei: Dl director, iarăși, dacă e să credem, în stânga Nistrului sunt 220 de mii de cetățeni. Care este prețul de procurare a poliție de asigurare medicală pentru cetățenii din stânga Nistrului?

Ion Dodon: Cetățenii din teritoriile care sunt temporar în afara controlului Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova și pentru ei sunt valabile exact aceleași reguli ca și pentru noi. Dacă contribuie la sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, atunci vor fi persoane asigurate, dacă nu – nu.

Vocea Basarabiei: Și atunci ei, dacă se vor adresa după 31 martie anul 2023, vor putea să procure această poliță la suma pe care deja am anunțat-o?

Ion Dodon: Da, fiindcă sunt fix aceleași reguli ca și pentru toți ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova, nu facem nicio deosebire.

Vocea Basarabiei: Dar ei, iarăși, la un click distanță ar putea să acceseze această poliță?

Ion Dodon: Ar putea să achite, dar sunt anumite aspecte, mă rog, teritoriul respectiv e controlat așa cum este, dacă fac parte din anumite categorii de persoane, de exemplu, care sunt asigurate de guvern este o procedură, depun actele, demonstrează și atunci li se atribuie statutul, în rest sunt aceleași reguli. Și cred că așa și este corect.

Vocea Basarabiei: Dar în cazul acesta, mulți din ei ar trebui să treacă Nistrul și să vină în partea dreaptă și să procure polița?

Ion Dodon: Nu cunosc detalii tehnice, dacă e posibil din cealaltă parte a Republicii Moldova să fi efectuat asemenea plăți.

Vocea Basarabiei: Mulțumesc! Era bine să precizăm și acest lucru. Să vorbim despre lista medicamentelor compensate pentru anul 2023. Dvs. ați spus că această listă va fi extinsă, dar, apropo, câte denumiri de medicamente astăzi sunt compensate?

Ion Dodon: Sunt compensate 172 de denumiri comune internaționale, iar denumirile comerciale diferă.

Vocea Basarabiei: Din câte?

Ion Dodon: Dar nu este posibil și nici nu este normal ca totul ce este înregistrat la Agenția Medicamentului să fie compensat. De obicei, există anumite strategii și este vorba de persoanele care suferă de anumite boli cronice și sunt nevoite să procure toată viața sau un termen îndelungat de timp medicamente, de obicei nu e vorba despre medicamentele de care au nevoie o singură dată. Dar sunt și excepții. Când e vorba de copii sau a apărut Covid-ul, au fost atunci inclus ceva, deci nu pot fi similitudini între lista de medicamente compensate și toate medicamentele care sunt înregistrate într-o țară. Iarăși, nicăieri nu este așa ceva.

Vocea Basarabiei: Apropo, pe timpul perioadei de pandemie de Covid-19 foarte mulți cetățeni și-au asigurat, ca să zic așa, tratamentul din bani proprii și acum iarăși cineva punea întrebarea, pentru că sunt răspândite aceste viroze, foarte multă lume e nevoită să se trateze la domiciliu și atunci își cumpără medicamentele pe banii din propriul portmoneu.

Ion Dodon: Printre altele.

La ultima ședință a Consiliului pentru medicamente compensate, care a avut loc pe data de 12 decembrie, am propus și consiliul a acceptat ca să revedem compartimentul medicamente compensate în ceea ce privește pneumoniile, bronșitele și aici o să venim cu modificări, o să lărgim lista medicamentelor posibil de prescris, în special, pentru copii, dar și pentru adulți avem ceva noutăți.

În ceea ce privește situația cu Covid-ul, au fost incluse și sunt incluse pentru această maladie medicamente compensate, cetățenii au beneficiat. Cel puțin, conform datelor noastre, s-au cheltuit milioane de lei în acest domeniu. Nu toți, e clar că acum cineva o să asculte sau o să ne privească și o să zică: „Dar eu n-am beneficiat…”, dar multă lume a beneficiat. E clar că nici pe departe nu este la amploarea care a fost pe timpul Covid-ului, mai puțini, dar au fost beneficiari.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.