VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/Directorul CNA: Avem o cooperare bună cu majoritatea statelor UE, chiar și statele care au fost mai puțin deschise, acum oferă mai multă informație și în termene mai scurte, iar asta-i promițător

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vorbim cu dl Iulian Rusu, care este directorul Centrului Național Anticorupție (CNA). Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să veniți la Vocea Basarabiei, să vorbim a câta oară despre mica și marea corupție, despre nevoia stârpirii acestui flagel din societate, despre de ce atât de greu se livrează rezultate pe dosarele de rezonanță. Despre toate acestea discutăm în cele ce urmează, dar pentru început am o întrebare așa, mai de principiu – are nevoie Republica Moldova de CNA?

Iulian Rusu: Cred că Republica Moldova, întâi de toate, are nevoie de rezultate în lupta cu corupția, atât corupția sistemică, cât și corupția mare, iar modalitatea în care noi ne organizăm aceste exerciții presupune neapărat o autoritate care combate corupția. Și pentru ca să respectăm standardele internaționale de înfăptuire a justiției este neapărat nevoie să avem un grup de procurori și o justiție care în calitate de arbitru neutru să examineze probele care sunt prezentate de organul de urmărire penală și de procurori.

Vocea Basarabiei: Dar de ce credeți că la anumite etape totuși apare această întrebare – a fi sau a nu fi Centrul Național Anticorupție?

Iulian Rusu: Eu presupun că aceste întrebări apar atunci când poate CNA nu-i mai este comod cuiva.

Vocea Basarabiei: Și acum a devenit o instituție incomodă pentru unii?

Iulian Rusu: Eu cred că noi am reușit în ultimele 9 luni să facem foarte multă incomoditate la multe persoane și sunt sigur că astfel de incomodități generează și reacții.

Vocea Basarabiei: Dar ce segmente din societate ar fi aceste persoane care cred că CNA nu e o instituție prietenoasă pentru ele?

Iulian Rusu: În primul rând, persoanele care încalcă legea, legea în sensul prevederilor Codului penal care stabilesc sancțiuni destul de dure pentru acte de corupție – corupere activă, corupere pasivă, trafic de influență, abuz în serviciu, îmbogățire ilicită.

Vocea Basarabiei: Și cine sunt aceștia – politicieni, oameni de afaceri, reprezentanții puterii, reprezentanții opoziției? Cine sunt aceste persoane?

Iulian Rusu: Orice persoane care a comis aceste încălcări. Noi nu facem diferență dintre subiecți după categoriile pe care le-ați menționat. Pentru noi, orice subiect care a încălcat legea, în cazul dat legea penală, este subiectul nostru de investigații.

Vocea Basarabiei: Câte cazuri de corupție ar fi astăzi investigate de către subalternii dvs.?

Iulian Rusu: Noi avem în jur de 350 de cauze penale active, am făcut și o analiză cum ar fi mai eficient să lucrăm cu aceste cauze, pentru că, trebuie să recunosc, sunt și cauze ce oferă foloase necuvenite în volum mic – 200, 300 de lei pentru emiterea unui certificat sau pentru a nu documenta o contravenție legată de regulile circulației rutiere. Sunt și acestea cauze care țin de corupție, dar aceasta e corupție sistemică.

Vocea Basarabiei: Dar din aceste 350 de cauze, care se referă la corupția sistemică și care se referă la marea corupție?

Iulian Rusu: Procesual vorbind, corupția mare este în exercitarea Procuraturii Anticorupție, însă noi oferim suportul necesar Procuraturii Anticorupție atunci când de către procurori se decide crearea grupului de investigație, dar și atunci când sunt necesare diverse expertize. Spre exemplu, dacă la locul faptei au fost depistate mijloace financiare se expertizează care este valoarea lor, se ridică telefoane, se face expertiza tehnologiei informației, pentru ca să extragă părți din date care sunt relevante pentru a-i incrimina fapta persoanei. Avem și alte componente foarte importante, cum ar fi escortarea persoanelor sau deținerea lor în izolator. Deci este un complex de măsuri care toate se regăsesc în cadrul CNA, în diverse subdiviziuni.

Vocea Basarabiei: Care-i contribuția CNA la elucidarea „furtului miliardului”, de exemplu?

Iulian Rusu: Nemijlocit am decis delegarea mai multor ofițeri de urmărire penală care să lucreze la Procuratura Anticorupție.

Am decis delegarea mai multor ofițeri de urmărire penală care să lucreze la Procuratura Anticorupție.

Vocea Basarabiei: Câți?

Iulian Rusu: Șase sau șapte, din câte îmi amintesc din luna martie, recent numărul lor a mai fost completat.

Vocea Basarabiei: Și acum câți sunt?

Iulian Rusu: Șapte au fost delegați de când am intrat în funcție. Plus la toate, vă spuneam despre grupuri, deci sunt antrenați ofițeri de urmărire penală care sunt în cadrul CNA, dar care asistă în aceste investigații. Deci, ei sunt angajații noștri, noi le plătim salariile, dar ei contribuie nemijlocit pe lucrul de finalizare a dosarelor ce țin de „frauda bancară”.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. mai credeți în finalitatea acestui dosar și acuma depinde și care va fi această finalitate?

Iulian Rusu: Întâi de toate, este un număr foarte mare de episoade, o bună parte din ele deja au fost transmise în instanța de judecată.

Vocea Basarabiei: Da, aici, la Vocea Basarabiei, procurorul general interimar dl Munteanu zicea că este o încăpere cam ca și aceasta, unde sunt stocate un număr impresionant de volume de dosare.

Iulian Rusu: Este adevărat, volumul de acte este foarte mare, acum căutăm soluții pentru a digitaliza aceste materiale și a le trece și prin instrumente de inteligență artificială, pentru ca să ne ușureze lucrul, pentru că, vă dați seama, este foarte greu să analizezi toate aceste date în regim obișnuit, mai ales că suntem și în pană mare de resurse umane, iar tehnologiile noi ar putea să ne ajute.

Vocea Basarabiei: Întrebarea mea era, dacă șeful CNA crede în această finalitate a dosarului de rezonanță și, mai ales, care poate să fie finalitatea – vor fi trimiși pe banca acuzaților, vor fi judecați, vor ajunge la pușcărie cei care au fraudat sistemul bancar al Republicii Moldova?

Deja sunt multe dosare transmise în instanță, inclusiv cu figuranții de bază.

Iulian Rusu: Unul din instrumentele recente care au fost oferite colegilor procurori este examinarea dosarelor transmise în instanță în absență, atunci când organele de urmărire penală și organele procuraturii demonstrează că au luat toate măsurile pentru ca să informeze persoana să se prezinte în instanță și dacă această nu se prezintă examinarea cauzei are loc în absență.

Vocea Basarabiei: Opt ani totuși de progrese lente sau de lipsă de progrese, nu?

Iulian Rusu: Noi, întâi de toate, trebuie să analizăm acest dosar într-un context și eforturile care au fost depuse în trecut. Deci, noi constatăm o activizare a lucrului atât de investigație, cât și de urmărire penală, dar și de transmitere a dosarelor în instanță.

Vocea Basarabiei: Și mai există șanse ca cei care sunt învinuițisă fie aduși acasă, pentru că principalii figuranți sunt în afară?

Iulian Rusu: Sunt două componente importante ale unei sancționări...

Vocea Basarabiei: Da, s-a modificat legea și acum poate fi...

Iulian Rusu: Nu, nu, mă refeream la componentele sancțiunii. Prima este privarea de libertate, dar a doua, care este la fel de importantă, este confiscarea bunurilor.

Vocea Basarabiei: Recuperarea activelor, da?

Iulian Rusu: Cu alte cuvinte, recuperarea activelor. Deci, lucrăm pe ambele paliere și foarte importantă este cooperarea cu alte autorități. Recent, de fapt, am găzduit un eveniment foarte important – 37 de state, peste 7 organizații internaționale au participat în ultimele două zile – miercuri și joi – la a XXI-a Conferință anuală a organizației EPAC (Partenerii Europeni contra Corupției) și am stabilit legături, inclusiv pe palierul de organizații internaționale, dar și bilaterale cu state membre.

Vocea Basarabiei: Adică, inclusiv cu statele unde se zice că s-ar afla acești figuranți fugari?

Iulian Rusu: În primul rând, unde s-ar presupune că există active, în al doilea rând, unde se presupune că se află aceștia.

Vocea Basarabiei: Recuperarea activelor, ați putea să deschideți parantezele și să ne spuneți pe înțelesul oamenilor ce înseamnă să recuperați activele și dacă vor fi recuperate sută la sută sau nu? Pentru că se pune sechestru și după asta puțin ce se mai știe.

Iulian Rusu: Sechestrul este instrumentul de asigurare. Deci, odată ce bunul a fost identificat, care tot e un lucru destul de migălos, mai ales dacă bunul sau activele se află în afara țării, urmează asigurarea acestor bunuri, asta înseamnă că ele nu pot fi înstrăinate. Esențial este ca după aceasta să avem o hotărâre definitivă și, ulterior, dacă avem hotărârea definitivă și bunurile se află în afara țării, înaintăm solicitarea de recunoaștere și executare a hotărârii noastre definitive, inclusiv pe partea de recuperarea activelor. În practică asta înseamnă că bunurile pe care noi le-am identificat, conturile bancare sunt preluate în gestiunea autorităților responsabile cu o specializare similară, cum este la noi ARBI, o subdiviziune în cadrul CNA, aceste bunuri sunt înstrăinate, activele obținute sunt puse într-un cont și, ulterior, transferate pe contul trezorerial al Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Dar procedura e de durată?

Iulian Rusu: Durează, cu siguranță, și mai sunt și niște costuri la mijloc.

Vocea Basarabiei: Costuri pe care trebuie să le suporte statul?

Iulian Rusu: În primul rând, costurile pe care le suportă statul care ne ajută de gestionare, inclusiv de înstrăinare, dacă e vorba de imobile sau alte active. Negociem acum ca doar aceste costuri să fie incluse, iar tot restul să ajungă la noi pe contul Ministerului Finanțelor. Dacă sunt în Republica Moldova, este mai ușor.

Avem active identificate și în Republica Moldova și sunt destul de semnificative, vorbim despre o sumă totală de peste 7 miliarde de lei de active pe care s-a aplicat sechestru.

Bine, nu țin doar de „frauda bancară”, sunt și alte cauze la mijloc, dar o bună parte dintre acestea se află în Republica Moldova. Noi așteptăm hotărâri definitive din partea instanțelor de judecată.

Vocea Basarabiei: Ce includ aceste active?

Iulian Rusu: Imobile, automobile de lux, mijloace financiare lichide, care au fost depistate și transferate pe conturile trezoreriale ale ARBI, acțiuni în societăți comerciale sau nemijlocit imobilele și mobilele acestor societăți comerciale. Deci, un pachet destul de vast.

Vocea Basarabiei: Acestea sunt activele de aici sau și cele de peste hotare?

Iulian Rusu: Și din afara țării. Unde reușim, pentru că vă explicam că procedura legată de identificarea și aplicarea sechestrului e destul de complexă, întrucât și în statele în care noi presupunem că s-ar afla bunuri este o procedură, este acces la justiție, încheierile de aplicare a sechestrului sunt supuse controlului judiciar deja în baza legii statului în care se află aceste bunuri.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. ziceți „țările unde presupuneți că s-ar afla”, asta înseamnă că nu există o certitudine?

Iulian Rusu: Noi avem unele informații, unele direcții...

Vocea Basarabiei: Și ele încă nu au fost verificate dacă se adeveresc?

Iulian Rusu: În fiecare caz concret, deci, dacă se adeveresc, inclusiv prin schimb de date, prin cooperare polițienească, atunci ele se confirmă ulterior prin solicitări de comisiile rogatorii.

Vocea Basarabiei: Decizia Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, ce înseamnă ea pentru acești figuranți în dosarele de rezonanță?

Iulian Rusu: Această extindere a listei de persoane sancționate, în primul rând înseamnă că viața lor se complică semnificativ.

Vocea Basarabiei: Spuneți cum se complică viața lor, pentru că se crede că cel puțin ei au reușit să înstrăineze sau să facă curățenie și să nu mai aibă multe tangențe cu ceea ce s-ar fi presupus că le aparține.

Iulian Rusu: În primul rând, sancțiunile se referă la înghețarea odată ce se identifică activele ce le-ar aparține lor sau persoanelor intermediare prin care acestea acționează, inclusiv persoanelor juridice, unde ei ar fi beneficiari efectivi, și doi la mână, cred că cel mai important este faptul că orice alt subiect care intră în relații comerciale cu aceștia din urmă este și el sancționat la rândul lui. Asta înseamnă că nicio bancă comercială nu va mai dori să interrelaționeze cu astfel de subiecți.

Vocea Basarabiei: Dar gradul de dificultate, ca totuși să se verse mai multă lumină în aceste cazuri de rezonanță, diferă de la stat la stat? Iată, de exemplu, ce are Republica Moldova în cooperarea bilaterală cu Israelul, cu Ciprul, cu Marea Britanie, cu Franța?

Iulian Rusu: Desigur sunt state și state și fiecare este cu construcția proprie a organelor de drept, inclusiv a organelor justiției și a celor specializate în identificarea și gestionarea activelor. Avem o cooperare bună cu marea majoritate a statelor membre UE, chiar și statele care au fost mai puțin deschise au început a oferi mai multă informație și în termene mai scurte. Deci, asta-i promițător, sunt alte jurisdicții care sunt mai puțin cooperante în sensul în care cererile noastre sunt examinate o perioadă mai lungă de timp.

Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că aceste jurisdicții sunt mai puțin cooperante și de ce s-ar împotrivi?

Iulian Rusu: Trebuie să analizăm inclusiv din perspectiva noastră proprie. Noi vorbim că sunt multe dosare și este personal redus, acest fenomen există peste tot, însă este important noi să convingem partenerii noștri că aceste dosare sunt foarte importante pentru noi. Și în acest caz, ei își schimbă prioritățile și ne includ și pe noi în lista de priorități speciale sau prioritate deosebită în activitatea lor. Aceasta-i o deschidere pe care nu întotdeauna reușești s-o obții și depinde și de efortul diplomatic. Iată de ce am și organizat această conferință, pentru a ne oferi deschiderea și a demonstra că suntem parteneri de încredere.

Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, deja în spațiul public s-a spus că totuși Republica Moldova sau autoritățile care ar fi trebuit să vină cu suficiente argumente pentru partenerii externi acolo unde s-ar afla cei certați cu legea nu sunt tocmai suficient de bine argumentate juridic și de asta se atestă o perioadă destul de lungă în receptivitatea părții unde mergeți cu aceste solicitări.

Iulian Rusu: Nu exclud pertinența unui astfel de argument, dar iarăși depinde, de la caz la caz. Ar trebui să intrăm în detaliile fiecărei cauze ca să ne dăm seama dacă într-adevăr este așa.

Vocea Basarabiei: Dar putem intra în aceste detalii sau nu?

Iulian Rusu: Pentru că suntem la etapa prejudiciară și dosarul nu a fost transmis în instanța de judecată, asta ar fi pentru moment inoportun. Vreau să spun că am avut consultări cu omologii noștri în principal din statele membre UE, dar și din zona economică europeană, care include și Elveția, și Liechtensteinul și alte state, prin care ei ne-au rugat să fim mai specifici, pentru ca și ei să poată să examineze dintr-o singură dată solicitările noastre. Deci este foarte mult lucru de pregătire după cortină. Dacă avem o solicitare concretă, spre exemplu, spre extrădare, atunci ei ne transmit tipul de informație de care ar avea nevoie, pentru ca ulterior la instanța de judecată din statul unde transmitem solicitarea să nu avem surprize neplăcute că solicitarea este respinsă, că judecătorul nu este convins de argumentele pe care noi le aducem. Deci e un lucru destul de intens și cu ofițerii de urmărire penală, și cu procurorii din aceste state, ca să ne asigurăm că o facem din prima.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.