Republica Moldova este un stat agrar, dar despre agricultura Republicii Moldova se zice că este între ieri și mâine. Cum descrii realitatea din acest sector, pentru că, sunt afaceri de success, dar unele proiecte au falimentat. Are Republica Moldova o agricultură pe care se poate miza în viitor?
Diana Crudu: Despre cât este de importantă agricultura Republicii Moldova, după părerea mea, nici nu se vorbește suficient. Probabil că e și din zona care vin și am o sensibilitate aparte față de acest domeniu, eu vreau să vă spun că Republica Moldova este o campioană pe anumite paliere. Anul 2022, pe cât de dificil a fost, a mai inclus Republica Moldova într-un top care ne face mare cinste. Să știți că anul acesta Republica Moldova a intrat în Top 10 cei mai mari exportatori de cireșe din lume. Este bine cunoscut faptul că ne plasăm pe locul 6 printre cei mai mari producători de nuci din lume, avem două cele mai mari plantații de nuci din întreaga Europă, avem un mare salt calitativ în ceea ce ține de producerea și exportul vinurilor, Republica Moldova este în Top 10 cei mai mari producători și exportatori de mere din lume, depășind inclusiv România, Republica Moldova este în Top 10 cei mai mari producători și exportatori de prune. Anul acesta, Republica Moldova a reușit să penetreze și să cucerească noi piețe de desfacere. Pot să vă spun că pe agricultura Republicii Moldova se ține un întreg lanț economic, o agricultură dezvoltată înseamnă și o procesare bună, înseamnă și servicii de transport dezvoltate, înseamnă industrii creative de marketing. Uneori avem tendința să minimalizăm importanța agriculturii pentru întreg sistemul economic al Republicii Moldova. După părerea mea, trebuie să vorbim mult mai mult despre acest domeniu.
Vocea Basarabiei: Foarte frumos ai spus și ai numit aceste indicii care chiar fac cinste Republicii Moldova, iar pe de altă parte, nu trebuie să uităm de acest contrast, văzând partea plină a paharului, să vedem și ce-i în spate – mai sunt terenuri neprelucrate. Deseori, atunci când merg în Moldova profundă, îmi arată localnicii pământuri lăsate în paragină.
Diana Crudu: Da, este o mare problemă. În primul rând, problema rezidă și din faptul că nu avem o lege a consolidării terenurilor, că toți știm cât de prost au fost împărțite terenurile, au fost împărțite prin acel program „Pământ”, unde o cotă valorică a unui om putea fi împărțită în 9 sau 10 locuri diferite, pentru că considerau că oamenii trebuie să aibă și vie, și livadă, și teren arabil. A fost o mare greșeală acea împărțire.
Vocea Basarabiei: Și acum ar trebui forțat să se facă consolidarea sau dacă zici că e nevoie de a îmbunătăți legislația, asta ar însemna că ar putea să-i preseze pe unii care au lăsat în voia sorții aceste pământuri?
Diana Crudu: În România s-a aplicat acea lege a consolidării, obligându-i, forțându-i cumva pe cei care nu vor să vină să facă schimb cu cei care vor să-și comaseze terenurile, plasându-i într-o margine de teren, pentru că înțelegeți cât de important e ca să ai masivul tot la un loc. În schimb, ori de câte ori noi am ridicat această problemă în fața tuturor miniștrilor, cel puțin din 2010 încoace, răspunsul a fost unul singur: „Consolidarea terenului trebuie să fie un proces natural, pentru că, de altfel, ne vom trezi cu foarte multe dosare la CEDO, dreptul de proprietate este unul sfânt și el nu poate fi încălcat de nicio normă legală”.
De agricultură se fuge, cu adevărat se fuge de foarte multe ori. Tinerii încearcă să migreze în domenii cum ar fi IT, medicina, pentru că e mult mai ușor să-ți câștigi bănuții într-un birou decât în câmp, în soare aprig, în ploaie, în vânt, dar până la urmă trebuie să fim conștienți de faptul că cineva va trebui să producă și mâncare.
Vocea Basarabiei: Și dreptul la moștenire e un drept consfințit, nu?
Diana Crudu: Da. Probabil de asta vedeți foarte multe terenuri abandonate. De agricultură se fuge, cu adevărat se fuge de foarte multe ori. Tinerii încearcă să migreze în domenii cum ar fi IT, medicina, pentru că e mult mai ușor să-ți câștigi bănuții într-un birou decât în câmp, în soare aprig, în ploaie, în vânt, dar până la urmă trebuie să fim conștienți de faptul că cineva va trebui să producă și mâncare. Cea mai mare provocare pentru următorul secol, după mine, este cum să hrănim cele 9 miliarde de populație care au să fie în 15-20 de ani. Populația globală, în general, va crește cu 15 la sută, dar terenurile maximum, prin asanare, vor crește cu 5 la sută. Eu tot timpul spun că Republica Moldova deține un aur negru, dacă autorul altor state este petrolul, gazele, aurul Republicii Moldova vor rămâne terenurile.
Vocea Basarabiei: Dar și în 2022 s-a vorbit deseori despre o criză alimentară, ținând cont că această invazie în Ucraina a făcut ca să nu fie exportate toate grânele care au crescut în Ucraina în țările unde erau așteptate. A fost o criză a cerealelor, pentru că și logistic au fost create probleme mari. Criză alimentară în Republica Moldova oricine spune că nu poate să fie, pentru că în Republica Moldova doar cel care nu are un copăcel în gospodărie sau un ar-doi de teren pe lângă casă și el oricum o să-și crească și zarzavaturi, și o să găsească posibilitate ca la bucata de pâine să mai aibă ceva. Acum, însă, tot mai des se vorbește că o să se ajungă la o criză alimentară. Și ce înseamnă criză alimentară – vor lipsi alimentele sau nu vor fi bani suficienți ca să poată omul să-și cumpere alimente?
Diana Crudu: Părerea mea e că ofertă va fi din plin, dar prețurile la aceste alimente vor fi mari. Să știți că la nivel mondial prețurile au crescut absolut peste tot. Încerc să colectez date statistice din Statele Unite, Olanda, s-a majorat absolut peste tot prețul la alimente, pentru că au crescut inputurile. Vă imaginați, energia electrică practic s-a triplat, chiar și în cazul nostru inputurile de fertilizanți, doar știți că Rusia și Ucraina erau cei mai mari furnizori de îngrășăminte din lume, sunt dezechilibre serioase. Eu spun că toți acei care fac agricultură în Republica Moldova merită câte un Ordin „Gloria Muncii”, pentru că, dacă azi mergi la piață și poți cumpăra un kilogram de mere cu 5 lei sau un kilogram de struguri sau de cartofi cu 10 lei, este meritul deplin al producătorilor noștri agricoli. Tocmai ei vin în întâmpinarea consumatorului sărac, trebuie să recunoaștem că avem putere de cumpărare scăzută și cumva să menținem chestia asta că nu ducem foame.
Agricultura eu mereu o compar cu o valiză fără toartă – s-o cari e greu, s-o abandonezi ți-e milă.
Vocea Basarabiei: Dar cât e de ușor să ai afaceri în agricultură în Republica Moldova, pentru că, pe de o parte, se consideră că ar fi anumiți monopoliști și, cel mai probabil, aici sunt incluși cei care produc sau au suprafețe de terenuri mari și foarte mari. Cât e de ușor astăzi să inițiezi o afacere, dar și să poți să o menții și, mai ales, să obții și profit?
Diana Crudu: În agricultură, întotdeauna va fi o pâine de mâncat, chiar dacă doar pâine, și nu cu unt… Agricultura eu mereu o compar cu o valiză fără toartă – s-o cari e greu, s-o abandonezi ți-e milă. Marea majoritate din noi moștenim aceste afaceri agricole de la părinții noștri și atunci este mare păcat să le abandonăm. Nu am văzut prea mulți agricultori bogați, cu excepția marilor jucători, care de foarte multe ori nu sunt producători, dar sunt intermediari și exportatori. Chiar și la nivel de producători și exportatori de fructe se atestă că marele câștig rămâne la intermediar, și nu la producătorul însuși.
Vocea Basarabiei: Cine ar trebui să intervină aici să facă un pic de dreptate, dacă e nedreptate și nu știu dacă neapărat putem să spunem că e nedreptate, că intermediarul are un profit mai mare, pentru că și cel care produce are nevoie de acest intermediar?
Diana Crudu: Da, pentru că producătorul trebuie să se focuseze pe faptul că are de făcut treabă bună în livadă, în vie, la producere, procesatorul – la procesare, iar cel care vinde – la intermediere. Mi-aș dori să văd o agenție, spre exemplu, de promovare a exporturilor mult mai consolidată, cu tineri bine plătiți și foarte interesați ca să acceseze noi piețe.
Vocea Basarabiei: Există o agenție de promovare…
Diana Crudu: MIEPO se numește această agenție, care făcea parte din cadrul Agenției de Atragere a Investițiilor în Republica Moldova. Din păcate, eu nu am văzut să funcționeze la parametrii care mi-aș fi imaginat eu că ar fi trebuit s-o facă.
Vocea Basarabiei: Dar cum ar trebui să funcționeze, ca să fie văzută activitatea altfel decât a fost văzută până acum?
Diana Crudu: În primul rând, e nevoie de capital uman. Salariile neatractive nu pot determina un tânăr bun, care vorbește nu doar engleza, nu-i suficient să vorbești engleza, avem nevoie de vorbitori de arabă, de japoneză, de chineză, care să încerce să ajungă cu produsele noastre, să le promoveze și pe alte piețe, care nu au fost tradiționale, de exemplu, chiar și în Egipt se încearcă acum să penetreze cu merele noastre autohtone. Noi trebuie să schimbăm paradigma, pentru că acestea sunt procese în continuă mișcare, se schimbă regulile jocului nu de la an la an, dar de la zi la zi și cumva trebuie să fim pregătiți anume cu potențialul uman pe care trebuie să-l ofere aceste instituții ale statului. Și, bineînțeles, este vorba și de o salarizare bună, dar în momentul în care o să se reușească să facă o echipă foarte bună, fie la nivel de minister, această agenție nu neapărat trebuie să fie…, trebuie să fie arondată fie Ministerului Economiei, fie Ministerului Agriculturii, dar ea trebuie să existe, pentru că nu am văzut în nicio țară civilizată și, credeți-mă, am avut ocazia să ajung aproape pe toate continentele lumii, în afară de Australia, și m-a interesat anume modul în care funcționează aceste agenții. De exemplu, în Statele Unite genul acesta de agenții nu există la nivel de Statele Unite, dar la două state câte o agenție de felul acesta și atunci lucrurile funcționează.
Îmi doresc și eu pentru Republica Moldova, ca în niște ani de zile să ajungem și noi să spunem despre noi că suntem cei mai buni.
Vocea Basarabiei: Două state din interiorul SUA?
Diana Crudu: Da, exact! Și sunt foarte agresivi în comunicare, în promovare, în cucerirea de noi piețe. Poate ar trebui să lăsăm modestia la o parte și să fim și noi mult mai insistenți? La penultimul eveniment pe care l-am avut noi, la un târg am avut ocazia să discutăm cu un cetățean neamț, care ne vizitează și el a spus că trebuie să vorbim în termeni mult mai elogioși despre ceea ce facem noi în Republica Moldova, să ne mândrim cu ceea ce facem. Când vorbim de fructele noastre, să spunem că sunt cele mai dulci, cele mai bune, cele mai inofensive. Bine, ele așa și trebuie să fie. Și ne-a explicat că acesta, de fapt, a fost și succesul Germaniei după cel de-Al Doilea Război Mondial – nemții și-au pus coroana asta de cei mai buni – cele mai bune drumuri, cele mai bune mașini, cei mai buni suntem noi. Asta îmi doresc și eu pentru Republica Moldova, ca în niște ani de zile să ajungem și noi să spunem despre noi că suntem cei mai buni.
Vocea Basarabiei: Dar atitudinea statului față de acest domeniu, iată, cum ai descrie-o?
Diana Crudu: Agricultura rămâne o cenușăreasă.
Vocea Basarabiei: Cultura – cenușăreasă, educația – cenușăreasă, sănătatea – cenușăreasă, agricultura – cenușăreasă… Și, până la urmă, toate ramurile sunt cenușărese?
Diana Crudu: Părerea mea poate să fie și una subiectivă, pentru că vin din acest domeniu, dar de multe ori simt, așa, o nedreptate față de cei care fac agricultură și mi-aș dori să beneficieze de mai multe fonduri. Acel fond de subvenționare care se acordă anual, post-investițional, este insuficient, dacă vrem să facem performanță în agricultură. Agricultura în Republica Moldova astăzi se ține pe abnegație, este cuvântul care ar putea…
Vocea Basarabiei: Oare în cultură nu tot sunt entuziaști, dacă ținem cont cine mai lucrează astăzi în biblioteci, în cămine culturale? Iarăși vorbim despre entuziaști.
Diana Crudu: Și în educație, și în tot absolut, însă știți că pentru mine agricultura e ceva care îmi provoacă o sensibilitate aparte, pentru că întotdeauna mi se asociază cu femeia chinuită, înghețată pe câmp sau cu mânuțele celea înghețate într-un frigider de sortare, când sortează și spală merele în apă rece, cu doamnele care merg la recoltat și este un domeniu în care sănătatea omului și a femeii este exploatată. Și atunci mi-aș dori, dacă se muncește atât de mult, în condiții atât de dificile, să beneficieze de mult mai mult decât beneficiază acum. Și când vorbesc de agricultură, vorbesc inclusiv despre drepturile celor care fac agricultură și care muncesc în agricultură.
Vocea Basarabiei: Bine, tocmai s-a aprobat bugetul și am văzut banii care au fost direcționați pentru fondul din agricultură, el a rămas la nivelul anului trecut și de aici au început mai multe dispute, cei de la guvernare au poziția lor, cei care nu sunt la guvernare zic că nu a reușit inclusiv ministrul să apere mai mult interesele agricultorilor. Care e realitatea?
Diana Crudu: Nu va fi suficient acest fond, știm, an de an se dau datoriile din anii precedenți și rămân foarte puțini pentru anul următor. În anul 2023 va fi închisă o datorie practic de 1 miliard 200 de milioane acumulată până în prezent, iar în realitate vor rămâne doar 300 de milioane pentru investiții. Bine, dosarele vor fi primite în continuare, iar restanțele din 2023 vor fi închise în 2024. În 2022, în pofida faptului că a fost criză multiplă – energetică, război în zonă, există un număr-record de dosare depuse, ceea ce spune că oamenii au investit în agricultură, că oamenii cumva își văd viitorul legat de acest teren și bucură faptul că investesc în procesare și post-recoltare. Dacă a existat o tendință în ultimii ani ca să înființeze vii, livezi, mai nou se atestă faptul că oamenii înțeleg că trebuie să dea plusvaloare recoltei.
Republica Moldova nu și-a epuizat potențialul investițional în agricultură și mai are un mare avantaj, agricultura este agricultură mare la nivel de cereale și agricultură mică la nivel de horticultură, legumicultură.
Vocea Basarabiei: Dar întrebam ceva mai devreme, dacă există suficient curaj de a iniția o afacere în domeniul agriculturii sau deja aproape toate nișele sunt ocupate?
Diana Crudu: Nici pe departe. Eu vreau să vă spun că există un potențial enorm de dezvoltare a Republicii Moldova, mai ales când vine vorba despre produsele de înaltă valoare. Foarte mulți producători mici au înțeles că nu trebuie să mai aștepte minuni, să vină camionul să le ia, spre exemplu, merele din depozit și au investit în linii de stoarcere a sucului direct, fără apă, fără zahăr, fără conservați, toarnă sucul în bigbox-uri. În ultimii ani au apărut foarte mulți producători de suc, o să găsiți sucurile și pe rafturile magazinelor, cumva oamenii înțeleg că n-o să vină nimeni să le rezolve problemele. Că există potențial? Trebuie să recunoaștem că există, Republica Moldova nu și-a epuizat potențialul investițional în agricultură și mai are un mare avantaj, agricultura este agricultură mare la nivel de cereale și agricultură mică la nivel de horticultură, legumicultură. Discutam cu partenerii din România, colegii de-ai noștri, și ei spuneau că avem un mare avantaj, fiindcă avem cultura lucrării viței-de-vie și a livezilor. Spre exemplu, în România agricultorii nu se mai complică, prelucrează suprafețe extinse de teren, fac cereale, sunt producători mondiali, în schimb, când e vorba de oameni care să curețe, să lege, să recolteze, nu-i mai au. Probabil că și noi riscăm să nu-i mai avem în câțiva ani de zile.
Vocea Basarabiei: Așa se crede…
Diana Crudu: Dacă statisticile ne arată că în ceea ce ține de producerea de măr, cireașă, prună suntem buni de tot, trebuie să creștem la nivel de procesare și să intensificăm exporturile noastre.
