VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Corina Cojocaru, diplomat: Federația Rusă nu poate împiedica parcursul european al R. Moldova chiar dacă își dorește

Discutăm astăzi cu Corina Cojocaru, doctor în drept și diplomat, despre vectorul politicii externe, despre exodul populației, despre diplomația economică, despre cum va intra Moldova în UE cu sau fără Transnistria, despre prețul la gaz, despre taxele vamale, despre piedicile pe care le poate pune Federația Rusă la integrarea Moldovei în UE, dar și despre ieșirea Moldovei din CSI.

Vocea Basarabiei: Ce părere aveți dvs. despre ceea ce gândește Federația Rusă despre Republica Moldova? Îi poate pune piedică acestui parcurs european al Republicii Moldova Federația Rusă?

Corina Cojocaru: Nu! Este decizia democratică a Republicii Moldova de a adera la o platformă sau alta, pentru că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă neapărat anumite valori politice sau culturale, ci, în primul rând, înseamnă mijloace economice de dezvoltare a țării. Prin urmare, și Uniunea Europeană, comunitatea europeană când a fost fondată, a fost fondată în baza unor mijloace economice. Din păcate, în ultimii ani deciziile la nivelul Uniunii Europene au fost mai mult pur politice decât economice, dar atunci când trebuie să decidem asupra aderării unui stat, cu siguranță se ține cont și de indicatorii macroeconomici de dezvoltare a acelei țări. Nu poate Federația Rusă să ne împiedice, în schimb, va trebui după ce, îmi exprim speranța că se vor găsi soluții pașnice pentru cât de cât finalizarea acestui război, din păcate e greu de spus despre o pace până în 2025, va mai dura acest război, sunt anumite pronosticuri că până în 2025 nu se poate finaliza completamente, mă refer. La sfârșitul anului 2024 avem alegeri prezidențiale și parlamentare în foarte multe țări, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, vom avea o altă Comisie a Uniunii Europene la anul în primăvară spre vară și vom avea alegeri prezidențiale în alte state importante ale Uniunii Europene.

Integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă neapărat anumite valori politice sau culturale, ci, în primul rând, înseamnă mijloace economice de dezvoltare a țării

Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că Rusia nu poate să stopeze acest parcurs european al Republicii Moldova, dar pe de altă parte, sunt suficiente forțe politice în Republica Moldova care nu neapărat îmbrățișează această cale de eurointegrare.

Corina Cojocaru: Eu îmi doresc foarte mult ca partidele proeuropene, democratice de centru-dreapta să intensifice eforturile de dezvoltare economică și modernizare a țării astfel încât la următorul ciclu electoral să nu fie pierdut acest parcurs european al țării, pentru că noi de ce venim cu anumite soluții sau oferim o critică constructivă? Tocmai pentru a salva acest parcurs european al țării, pentru că nu ne dorim să călcăm, iertați-mi expresia din popor, pe greble de fiecare dată, indiferent ce clasă politică sau elită politică am avea, și să repetăm aceleași greșeli ale trecutului fără să ne mișcăm substanțial. Ce înseamnă substanțial? Substanțial înseamnă nu doar imaginea pe care o avem în Occident, ci înseamnă ce are omul în buzunar, veniturile pe care le are și cu care întreține o familie.

Vocea Basarabiei: Victoria Partidului „Șor” în UTA Gagauz-Yeri, acolo a câștigat exponentul Partidului „Șor” funcția de bașcan al regiunii, despre ce vorbește acest lucru?

Corina Cojocaru: Mie îmi pare foarte rău că PAS-ul n-a avut un candidat acolo, chiar dacă șansele unui partid proeuropean de dreapta niciodată nu au fost plauzibile și nu s-a materializat ca vreun candidat de centru-dreapta să câștige în acea regiune, dar faptul că nu participi la alegeri, nu ai candidat, nu mergi să ai dezbateri electorale, asta îi forțează pe electorat, pe oamenii de acolo să aleagă între cei pe care îi au drept candidați.

Îmi pare foarte rău că PAS-ul n-a avut un candidat în Găgăuzia chiar dacă șansele unui partid proeuropean de dreapta niciodată nu au fost plauzibile

Vocea Basarabiei: Hai să mă fac acum un fel de avocat, deși nu vreau să o fac. Acolo sunt implementate proiecte foarte multe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Turciei, României și când mergi și discuți cu oamenii de acolo aproape că nu găsești 1, 2, 3 oameni caresă-ți spună că „da, aici au venit banii din Occident”.

Corina Cojocaru: Pentru că nu a fost mediatizare suficientă și pentru că comunicarea aceasta cu societatea noastră, cu oamenii de rând înfruntă anumite lacune și anumite anomalii în procesul de comunicare. În primul rând, foarte mult contează, într-adevăr, cine este guvernatorul și cine este segmentul care practic implementează, promovează și coordonează anumite politici, dar contează foarte mult ceea ce aud oamenii și nivelul de creștere și dezvoltare a țării. În momentul în care această comunicare va fi una mult mai eficientă, oamenii probabil vor înțelege că mulți bani a oferit și Turcia pentru dezvoltarea acestei regiuni, mulți bani a oferit și România, mulți bani a oferit și Uniunea Europeană per ansamblu.

Vocea Basarabiei: Dar au venit demnitari din Ankara și le-au spus, le-au transmis atâtea mesaje care înțeleg că aproape că nu au fost auzite. Și dvs. credeți că Chișinăul ar avea o putere mai mare asupra localnicilor de acolo?

Corina Cojocaru: Păi, dacă nu ar fi Chișinăul, cine altcineva ar putea s-o facă? Cine altcineva? De ce ar trebui să lăsăm mâinile în jos? Da, este greu, dar nu imposibil.

Vocea Basarabiei: De ce Moscova are interes pentru acea regiune?

Corina Cojocaru: Pentru că acolo întotdeauna a existat probabil un anumit electoral cu o pledoarie, hai să zicem, sau cu o dorință de a vota mai mult partidele pro-Est, de stânga, iar în partea de centru și nord a Moldovei tot timpul s-au operat alte clivaje. Acolo a existat un clivaj politic geostrategic, Est-Vest, pe când în cealaltă parte a Republicii Moldova apar și alte clivaje. Apare clivajul de dezvoltare economică, apare clivajul social, deci sunt mult mai multe alte clivaje care domină segmentul politic electoral decât singurul clivaj pe care îl avem în Găgăuzia.

Vocea Basarabiei: Și totuși, surprinde mentalitatea. Știți de ce? Pentru că, pe de o parte, ei se bucură că vin ajutoare din Turcia și Turcia este un partener de nădejde pentru această regiune, Turcia face parte din NATO și niciodată nu am auzit să spună un reprezentant al autorităților din Comrat că nu trebuie să avem o cooperare bună cu Turcia, pentru că este membră a Alianței Nord-Atlantice, iar pe de altă parte, când îi întrebi pe cetățeni ce cunosc despre NATO, Doamne ferește, numai să nu audă, să nu cunoască, să nu vadă că Moldova are dialog cu NATO.

Corina Cojocaru: Cu siguranță ar exista premise ca să schimbăm această oblică de apreciere a sprijinului extern și am putea s-o facem anume prin implicarea Turciei mai mult, am putea invita mai mulți politicieni, mai mulți reprezentanți ai Turciei în acest sector, dar și ai Uniunii Europene. Eu nu știu dacă în timp își are rezonanța existența unei autonomii separate, pentru că tot este parte componente a Republicii Moldova, iar legea prin care s-a acordat această autonomie cu siguranță într-un termen mediu sau lung ar trebui să fie revizuită.

UTA Găgăuzia este parte componente a Republicii Moldova, iar legea prin care s-a acordat această autonomie cu siguranță într-un termen mediu sau lung ar trebui să fie revizuită.

Vocea Basarabiei: Ce părere aveți dvs. despre intenția fermierilor ca și Republica Moldova să pună interdicție pentru importul cerealelor din Ucraina?

Corina Cojocaru: Nu poți să pui aceste restricții în contextul în care agenții economici, producătorii locali din Ucraina la ora actuală identifică diverse mijloace prin care ar putea să exporte cerealele. În momentul în care tu pui sancțiuni, blocaje sau interdicții, dacă vreți, piața le negru oricum se dezvoltă mai mult, adică interesele economice ale agenților care până atunci, până la blocaj, până la embargou sau sancțiuni au funcționat, piața respectivă va funcționa în continuare, doar că va fi ilegală. Prin urmare, trebuie să înțelegi foarte bine cum funcționează această piață cu embargouri sau sancțiuni. Și o să vă dau un exemplu, sunt țări care de decenii întregi au avut sancțiuni și embargouri economice, asta nu înseamnă că produsele altor state nu se comercializează la ei, se comercializează, doar că prin căi ilegale.

Vocea Basarabiei: Ce importanță conferiți dvs. summitului de pe 1 iunie, care urmează să aibă loc în Republica Moldova?

Corina Cojocaru: Cu siguranță oferă mai multă vizibilitate Republicii Moldova, și nu doar la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivel internațional, este un forum politic, în baza acestei structuri politice create la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron. Nu există un tratat, deci această structură nu se regăsește într-o formulă legală, instituțională în acordurile Uniunii Europene, este un summit, o platformă de dezbateri politice, creată ad-hoc, care oferă anumite pârghii de comunicare și de sporire a vizibilității liderilor politici din statele care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană, este un fel de anticameră, dacă doriți, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar nu este o structură instituțională creată oficial, care ar avea un buget. Acest summit nu are un buget, mă refer din partea Uniunii Europene și noi nu putem accesa, să zicem, fonduri sau diverse proiecte, este o platformă de comunicare, de dezvoltare, de dezbatere social-politică. Cu siguranță că elementele forte pentru Republica Moldova sunt PR-ul și vizibilitatea.

Vocea Basarabiei: Ziceam la începutul acestei emisiuni, Corina Cojocaru are o vastă experiență în sistemul diplomatic, 15 ani activați, vă doriți să reveniți, în ce condiții ați putea să reveniți?

Corina Cojocaru: Probabil că pe termen lung da, pe termen scurt sau mediu nu știu, pentru că îmi desfășor o activitate într-o companie multinațională peste hotare, în Canada, am locuit în multe state până acum, Canada este a șaptea țară în care locuiesc și cred că pot să fac și altceva la nivel internațional, să acumulez o experiență mult mai vastă, și anume în domeniul investițional, lucrez cu foarte multe fonduri de investiții, iar această experiență o poți obține doar în anumite conjuncturi la nivel mondial și mi-aș dori ulterior, peste câțiva ani, poate să împărtășesc ceva din această experiență și pentru Republica Moldova. Îmi doresc să văd un trai mai bun, mai decent și-mi doresc ca unii dintre noi să fie acea făclie de lumină pentru întunericul care, din păcate, uneori mai bate pe la ușile noastre și a bătut întotdeauna în cei 30 și ceva de ani de independență, iar acest întuneric mi-aș dori să fie transformat într-o lumină roză, într-un soare puternic, iar noi toți ceilalți care putem contribui și din afară s-o facem necondiționat, dezinteresat și doar prin critici constructive. De ce? Pentru că atunci când practic putem să oferim lucruri nobile, acțiuni constructive, sentimente frumoase, te simți o persoană împlinită și mulțumită.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.