VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/Carolina Linte: Circa 90% dintre produse acidolactice de pe rafturile magazinelor sunt autohtone, iar produsele lactate cu valoare adăugată sunt importate

Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre ce consumăm și ce consumăm din cele ce se referă la produsele lactate și de carne, pentru că o avem în studioul Vocii Basarabiei prezentă pe dna Carolina Linte, care este director executiv la Asociația Națională a producătorilor și procesatorilor de lapte și produse lactate și tot dumneaei este director executiv la Patronatul Întreprinderii Industriei prelucrătoare de carne.

O să discutăm despre situația din sectorul zootehnic. Ce se spune, ce se constată astăzi despre starea de lucruri din acest sector? Că e un sector nemodernizat, că e un sector neprofitabil, că e un sector în care dacă nu se intervine, atunci se va admite o degradare și mai mare a acestui important domeniu din Republica Moldova, pentru că agricultura nu înseamnă doar pâine, dar și ceea de ce are nevoie cetățeanul să mai aibă la pâine – lapte, brânză, unt, carne și de toate. Cum definiți dvs. astăzi situația din acest domeniu căruia îi spunem că este important, iar pe de altă parte, se pare că au uitat toți de ceea ce trebuie să facă aici?

Carolina Linte: Vă mulțumesc mult, pentru că abordați acest subiect, de fapt, un subiect foarte interesant pe sectorul sau segmentul de producere și procesare a produselor de origine animală. Este foarte complicat, dar este foarte interesant și strict necesar pentru asigurarea securității alimentare a fiecărei țări. Dacă tu te consideri independent, deci, tu trebuie să ai și un sector foarte bine structurat și foarte bine dezvoltat, cel puțin pentru consumatorii pe care îi ai în țară. Nu vreau să încep direct de la plângeri, dar situația, așa cum ați menționat și dvs.

Situația rămâne una foarte complicată pentru acest scop și cea mai slabă verigă din sectorul dat este fermierul, fiindcă noi avem producerea pe tot lanțul valoric de la furcă până la furculiță. Veriga slabă este fermierul și el este slab nu doar în Republica Moldova.

Toate țările insistă și au politici de dezvoltare și de susținere a fermierului, fiindcă, dacă e să vorbim de sectorul de producere a laptelui, deci fermele, ciclul lor tehnologic este de 540 de zile.

Vocea Basarabiei: Deci, 540 de zile ar însemna mai mult de un an?

Carolina Linte: Da, mai mult de un an și costurile investiționale, cel puțin ca omul să simtă un profit cât de cât care să asigure un venit constant pentru dânsul și familia sa, constituie peste 12 milioane. Deci, o exploatație autorizată, modernă pentru 100 de capete de vite mulgătoare costă peste 12 milioane. Și atunci, eu mă întreb – fermierul nostru de unde are asemenea resurse ca să inițieze o afacere în acest domeniu și încă să fie și profitabilă? Luând în considerare situația pe care noi o avem la nivel global, că sunt schimbările climatice și avem foarte multe probleme la nivel mondial, care pornesc de la schimbările climatice, toate țările din jur, inclusiv în Uniunea Europeană, au două mecanisme de a încuraja dezvoltarea în sectorul dat – subvențiile și facilitățile fiscale. De altfel, noi devenim și suntem consumatori a ceea ce importăm.

Vocea Basarabiei: Haideți să ne oferiți dvs. mai multă informație. L-am avut aici prezent și pe ministrul agriculturii și industriei prelucrătoare, dl Bolea, și atunci când a anunțat câte bovine sunt în Republica Moldova, foarte multă lume s-a întrebat dacă sunt atât de puține, de unde avem atâta lapte, brânză, unt și alte derivate?

Carolina Linte: În primul rând, sectorul primar, deci materii prime. În special, anul trecut noi am fost și suntem importatori, avem posibilitatea să importăm inclusiv din țara vecină, Ucraina, materii prime. Materii prime se consideră și laptele deshidratat și deconcentrat, untul cu un procent mai mare de grăsimi, care este utilizat în procesul tehnologic și sunt fabricate, fiindcă standardele pe domeniul alimentar permit utilizarea mai multor forme de materii prime la producerea produselor lactate.

Ceea ce ține de produsele acidolactice pe care noi cu dvs. le consumăm prioritar – brânza, smântâna, chefirul, tradiționale pentru noi, colectăm laptele atât din fermele exploatate, autorizate, cât și de la populație.

Vocea Basarabiei: Dar câte ferme mai sunt în Moldova?

Carolina Linte: Noi avem peste 20 de ferme, care se numesc ferme de prăsilă, care stau bine pe picioare, adică sunt autorizate de către Ministerul Agriculturii. În general, avem peste 132 de exploatații, doar că numărul efectiv al animalelor este foarte mic. Și mai avem un așa specific, că nu predăm laptele direct la procesator, dar mergem prin punctul de colectare, fiindcă au cantități foarte mici. De aceea când dvs. o să examinați statistica, cifrele puțin au să difere, dar nu ne asigurăm cu lapte materii prime integral din exploatații autorizate, noi achiziționăm de la persoane fizice. Persoanele fizice îmbătrânesc, numărul de capete de vaci de lapte este în diminuare și atunci noi practic nu avem acest sector, întrucât circa 92% noi le achiziționăm de la populație.

Vocea Basarabiei: Și din cantitatea care se produce în Republica Moldova pentru cât ajunge să fie asigurată populația cu aceste alimente?

Carolina Linte: Noi asigurăm 90 la sută din produsele acidolactice – laptele în sticle, laptele în peliculă, chefirul, smântâna și brânza proaspătă, asta noi în jur de 90% asigurăm. Celelalte produse care sunt cu valoare adăugată, cum ar fi cașcavalurile, diferite feluri de cașcaval sau cum ar fi laptele UHT, pe care noi nu-l putem produce, fiindcă nu avem materii prime îndeajuns. Noi importăm prioritar din câteva țări, asta întotdeauna era Ucraina, fiindcă Ucraina produce mult și costurile la produsele fabricate în Ucraina sunt cu mult mai mici, iar consumatorul nostru are o putere mică de cumpărare și atunci el nu se mai uită dacă e autohton, local sau e din import; pe locul doi se află Belarusul și unele țări din Uniunea Europeană, cum ar fi România, Polonia, Ungaria.

Anul trecut, lucrurile un pic s-au schimbat, dat fiind faptul că s-au schimbat lanțurile de aprovizionare și noi știm că este cam periculos, nu toate întreprinderile lucrează în Ucraina și importurile s-au mărit, în special, din România.

Vocea Basarabiei: Și atunci, Republica Moldova este dependentă de importurile de produse lactate?

Carolina Linte: Da, cu siguranță, noi suntem dependenți de importuri, asta trebuie s-o menționăm.

Vocea Basarabiei: Iar pe de altă parte, insistența autorităților, dar și a statului Republica Moldova este ca să ajungă tocmai cu aceste produse și pe piața Uniunii Europene? Și aici cred că o să ne explicați dvs. mai multe.

Carolina Linte: O să vă explic de ce. În primul rând, despre autorități, deci a vorbi și a crea, și a face lucruri direcționat pentru dezvoltarea sectorului, acestea sunt lucruri absolut diferite. Noi vorbim despre dezvoltarea sectorului zootehnic, cel puțin, eu vorbesc de vreo 12 ani de zile din momentul din care sunt director executiv până în prezent.

Vocea Basarabiei: Și politici clare sunt în acest domeniu?

Carolina Linte: Politici clare, prima așa care un pic a început dezvoltarea sectorului, i-a încurajat pe fermieri a fost Legea nr. 276, votată în 2017, care prevedea plăți directe pe cap de animal, care trebuiau să fie implementate din 2021 sau 2020, nu mai țin minte. Atunci s-a făcut și regulamentul și iată asta a fost prima încurajare pentru sector, ca el să înceapă să se gândească la dezvoltarea fermelor. Trebuie să mai menționez aici un lucru, că nu fiecare poate să inițieze și să dezvolte ferme. În primul rând, timpul și investițiile făcute în acest domeniu nu se acoperă. Timp de 365 de zile omul este legat de această afacere, el nu poate să se deplaseze nicăieri, trebuie să înțelegem că domeniul respectiv este foarte complicat – și procesatorul e permanent cu telefonul la ureche, și acel fermier, de asemenea, este permanent implicat în afacerea pe care o dezvoltă.

Și aici vreau să menționez că anul precedent, în luna martie, am dat propuneri ca cel puțin să compenseze, luând în considerare două secete consecutive și acele probleme pe care le-am avut legate de logistică să compenseze la litrul de lapte. Și am făcut și calcule, 2,17 lei, undeva și găsiți, până în prezent nu s-a mișcat nimic din loc.

Vocea Basarabiei: Și cum vă explicați faptul că se bate pasul pe loc?

Carolina Linte: Știți, cel puțin, sectorul de lapte ar fi acel sector unde poți să testezi – lucrează politica dată ori nu lucrează. Că e un sector în care oricum ar fi fost subvenționate doar acele capete de animale și cantitatea de lapte care este din exploatațiile autorizate, cantitate care nu este chiar atât de mare. Și noi urmăream – merită sau nu merită, este majorare la cantitatea de lapte sau nu, fiindcă da, noi am subvenționat și ele sunt foarte binevenite, numai că noi am mărit cantitatea de lapte, fiindcă cea mai mică productivitate de lapte în regiune este în Republica Moldova. Deci, pe zona de sud media este 5.700, dat fiind faptul că la dânșii este mai mult concentrată în exploatații de animale, pe centru este în jur de 3.700 și pe nord – undeva în jur de 3.400. Dacă luăm și analizăm indicatorii din țările vecine și chiar în Uniunea Europeană unde se ajunge și la 8 tone la un animal, noi cu 3.500 sau 3.700 în medie, asta nu-i nici în jumătate. Dar nouă ni se cere să avem niște produse competitive, fiindcă noi ne plasăm pe raft alături de importuri, de țările care produc masiv și au costuri cu mult mai mici, ele produc mult, unde produci mult costurile sunt cu mult mai mici. Și de aceea eu mă întreb – vorbim despre sector, dar rezultatele care sunt?

Vocea Basarabiei: Dar despre competitivitatea produselor din Republica Moldova vom putea vorbi în scurt timp, pe termen lung, pe termen mediu?

Carolina Linte: În ziua de astăzi poți să faci orișice, dacă ai posibilitatea să investești și să aplici tehnologiile moderne. Pământ avem, noi, de exemplu, anul trecut am avut un expert din Uniunea Europeană, că am lucrat pe siguranța alimentelor cu întreprinderile și cu fermele care predau laptele la întreprinderi, și el îmi spunea: „Voi aveți o țară fantastică”. Și permanent îmi arăta, el consulta o întreprindere din Cipru. Partea turcă, în Cipru, unde-s 40 de grade de căldură, a construit o fermă și o procesare de halloumi, au ei așa un produs renumit deja înregistrat și în Uniunea Europeană...

Vocea Basarabiei: O țară fantastică, dar nu știm să valorificăm rezervele.

Carolina Linte: Da, avem o țară fantastică; da, propuneri am înaintat; da, am lucrat, am definitivat ce putem face și cum putem crește, dar nimic nu s-a luat în considerare.

Vocea Basarabiei: Poate prea puțin bateți clopotele?

Carolina Linte: Aduceți-vă aminte, în luna mai dna președintă a convocat Consiliul Superior și a spus: „Elaborăm strategia pe securitatea alimentară”. Noi și acolo am depus, am dat date și am solicitat, am demonstrat că noi putem să majorăm volumul de lapte, cantitatea de lapte procesat, dacă se vine cu niște investiții din partea statului, că nu avem, banii sunt foarte scumpi astăzi pentru fermierii noștri. S-a făcut ceva pe strategia respectivă? Abia în luna octombrie a trecut hotărârea guvernului. Avem un plan de acțiuni pe strategia respectivă? Dvs. cunoașteți? Eu – nu.

Vocea Basarabiei: Nu, eu mă prind la gândul că situația este jalnică.

Carolina Linte: Da, jalnică și promisiuni, promisiuni, promisiuni... Foarte mult am mizat, am avut întrevedere și cu dna Gavrilița în luna martie și mi s-a spus că o să avem bani ieftini, Platforma de sprijin lansată la Berlin foarte mult am mizat că o să miște ceva lucrurile.

Vocea Basarabiei: Că o să direcționeze bani către acest domeniu?

Carolina Linte: Banii poate au venit, dar ei au fost oferiți pentru compensații la gaz și asta are un impact indirect asupra economiei, fiindcă cât de cât se eliberează o parte de bani care pot fi direcționați către consum, mulțumim și pentru asta, dar nu am avut politici pe întreg anul.

Vocea Basarabiei: Politici de sprijin, în primul rând, financiar, ca să fie redresată situația?

Carolina Linte: Politici de sprijin financiar, măcar că am putut să recuperăm o parte din importuri, fiindcă Ucraina nimerise în situația care este și cel puțin pe lapte și carne de pui am fi putut să avansăm. Acum, când ne uităm la date, vedem că nu avem nicio creștere.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.