Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi mai mult despre educație, despre problemele sociale, pentru că o avem invitată pe dna Angela Cutasevici, care este viceprimar al municipiului Chișinău. Dna Angela Cutasevici a lucrat și în cadrul Ministerului Educației, a fost secretar de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Dna viceprimar este responsabilă pentru domeniul educației, dar și pentru problemele sociale, așa că avem multe subiecte pe care să le discutăm în cele ce urmează. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Angela Cutasevici: Bine v-am găsit în noul an! Un an bun să fie, cu sănătate și pace, cel mai important!
Vocea Basarabiei: Asta ne dorim toți. Dna Cutasevici, pentru că la finele anului trecut a fost adoptat bugetul municipiul Chișinău, bugetul prevede venituri însumă de 6,7 miliarde de lei și cheltuieli de 7,3 miliarde de lei, cu aproximativ 11 la sută mai mult decât în anul 2021, dar ceea ce am reținut eu e că cele mai mari alocații din bugetul capitalei sunt prevăzute pentru învățământ, pentru educație, circa 3,8 miliarde de lei. Aceasta reprezintă puțin mai mult de jumătate din toate cheltuielile prevăzute în trezoreria municipală. Ce înseamnă aceste 3 miliarde de lei, banii aceștia se duc mai mult pentru salarii?
Angela Cutasevici: Suma aceasta este prevăzută, de fapt, pentru salarii, cele mai mari cheltuieli pentru întreținerea școlilor, dezvoltarea lor, nu și pentru infrastructură, dar suplimentar sau complementar la ceea ce ați menționat există și bugete sau linii bugetare dedicate pentru dezvoltarea infrastructurii.
Vocea Basarabiei: Și aceste linii bugetare ajung la cât să fie direcționat către educație?
Angela Cutasevici: Dacă e să facem o estimare și o dinamică a creșterii, din 2019, când am avut o sumă de circa 47 de milioane, în 2022 am ajuns la circa 200 de milioane de lei investiții în rețeaua școlară.
Vocea Basarabiei: Și astăzi aceste investiții sunt suficiente?
Angela Cutasevici: Nu sunt suficiente, pentru că niciodată nu va fi de ajuns, pentru că nevoile educației sunt foarte mari, probleme sunt foarte multe, dar și rețeaua școlară este destul de mare, este cea mai mare din Republica Moldova și acest lucru implică foarte multe costuri.
Vocea Basarabiei: Câte instituții de învățământ sunt pe teritoriul municipiului Chișinău?
Angela Cutasevici: Sunt 332 de instituții școlare de diferit nivel.
Vocea Basarabiei: Și învață câți copii?
Angela Cutasevici: La 1 septembrie 2022 au fost înmatriculați 99.220 de copii, ceea ce reprezintă o creștere în comparație cu anul precedent, anul 2021, când au fost 96.522. Noi atestăm o creștere anuală constantă de peste 2.500 de copii în instituțiile școlare, ceea ce este un lucru foarte îmbucurător, dar acest lucru, de fapt, îngreunează anumite aspecte, fiindcă necesită și implicare mai mare, și dezvoltare, extinderea rețelei școlare, astfel ca să asigurăm condiții bune pentru toți.
Vocea Basarabiei: Dar aveți spații de unde să mai extindeți?
Angela Cutasevici: În primul rând, capacitarea instituțiilor școlare merge pe mai multe componente. Prima – în spațiile existente se extind și se valorifică toate spațiile. De exemplu, a fost o debara sau au fost anumite cabinete care n-au fost utilizate, acum se repară și se utilizează în spațiile existente ale școlilor. La fel se întâmplă și în grădinițe, cea mai mare lipsă sau nevoie a fost până recent înmatricularea copiilor în grădinițe, respectiv, în ultimii 3 ani, au fost deschise peste 130 de grupe noi în grădinițele existente și acest lucru ameliorează situația de înmatriculare și acoperire a copiilor care necesită înscrierea la grădinițe. La fel se întâmplă și cu rețeaua școlară pentru învățământul secundar general, în spațiile existente sau în spațiile care au fost anterior conservate, închise sau au fost date în folosință altor entități, respectiv acum le readucem în domeniul public, le reparăm și le oferim școlilor. Un exemplu este Liceul „Pro Succes”, care anul precedent avea o capacitate sau o locație care permitea până la 500 de copii înscriși, acum mai au un bloc nou și, respectiv, se extind posibilitățile acestei instituții și crește capacitatea acesteia. Și astfel de modele, de fapt, se aplică în mai multe sectoare. Am identificat, bunăoară, Școala nr. 6 din sectorul Botanica, care a fost închisă și a fost dată unei alte entități, a revenit în domeniul municipal și acum se fac reparații pentru readucerea acestei instituții în rețeaua școlară. De asemenea, avem un exemplu și în sectorul Buiucani – Gimnaziul nr. 52, care la fel a fost abandonat și acum suntem în reparații, în renovarea acestei instituții, ca să reușim; avem Gimnaziul-internat nr. 3, care anterior a fost utilizat doar într-un singur bloc, dar capacitatea de construcție a acestei instituții este de peste 1.000 de locuri. Respectiv, acum iarăși reparăm toată infrastructura acestei instituții și iarăși vom veni cu o extindere a acesteia.
Vocea Basarabiei: Multă lume se arăta surprinsă cum că în acești 31 de ani de independență în municipiul Chișinău nu a fost construită nicio instituție de învățământ. De ce?
Angela Cutasevici: Nu a fost construită de la zero?
Vocea Basarabiei: De la zero, da.
Angela Cutasevici: Pentru noi e important acum să reabilităm și să aducem în rețeaua școlară toate edificiile educaționale existente, anterior utilizate drept spațiu educațional. Aceasta este prima etapă și consider că este una corectă și, respectiv, în etapa următoare vor fi căutate terenuri pentru construcția școlilor sau grădinițelor, dar pentru prima etapă e important să reabilităm, să reanimăm acele edificii care au fost abandonate și neutilizate.
Vocea Basarabiei: Licee câte sunt în municipiul Chișinău?
Angela Cutasevici: Sunt 151 de licee.
Vocea Basarabiei: Din cele 332?
Angela Cutasevici: Exact. Sunt instituții secundare, ciclul I, ciclul II. Rețeaua noastră este una mare, foarte bună și investim foarte mult și în capacitatea umană, dar și în infrastructură.
Vocea Basarabiei: Pentru alolingvi câte instituții de învățământ sunt pe teritoriul municipiului?
Angela Cutasevici: Sunt circa 30 de instituții alolingve.
Vocea Basarabiei: Și aceste instituții întrunesc numărul necesar de copii?
Angela Cutasevici: Da, avem mai puține instituții care nu au numărul necesar de copii, fie geografic nu sunt amplasați, fie pe alocuri poate și managementul necesită a fi îmbunătățit, dar în ultima perioadă se atestă o îmbunătățire și o creștere a capacității și a acestor instituții. Pe alocuri, ele se reorganizează. De exemplu, dintr-o instituție generală simplă acum o putem transforma într-un complex educațional, unde avem și grupe de grădiniță, și grupele de grădiniță în acele complexe pot fi grupe mixte, adică și grupe române, și grupe cu predare în limba rusă.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre învățământul de calitate, dar mai vreau o precizare, și tot în limbajul cifrelor – câte cadre didactice activează în instituțiile din municipiul Chișinău?
Angela Cutasevici: În municipiul Chișinău avem circa 10 mii de cadre didactice, care activează în toate treptele de școlaritate.
E îmbucurător faptul că în ultimii 3 ani avem și o creștere a numărului de angajați noi, a cadrelor didactice noi, peste 1.400 de profesori, educatori sunt nou-veniți în sistem, fie prin venire din altă entitate teritorială sau angajați noi, tineri specialiști.
Vocea Basarabiei: Dar lipsă de profesori se mai înregistrează?
Angela Cutasevici: Lipsă există, lipsa aceasta este constantă, de circa 400 de cadre didactice în școli și grădinițe, circa 300 de cadre nedidactice, adică auxiliare există atestat, dar, având un număr foarte mare de angajați, profesorii cumva compensează acea lipsă de cadre, fie prin cumulare, fie prin extinderea programelor.
Vocea Basarabiei: Dvs., probabil, analizați situația și vă puneți întrebarea – nu e suficient de motivat tânărul să vină să activeze în școală sau e altceva la mijloc?
Angela Cutasevici: Sigur că profesia de pedagog a devenit mai puțin prestigioasă, în ultima vreme. Cerințele și nevoile unui pedagog sunt foarte mari, de aceea
Vin și îmbrățișează această meserie acei care, într-adevăr, iubesc copiii, care au vocația de a fi pedagog și e foarte complicat să aduci tânărul specialist într-o școală unde are un număr foarte mare de copii în clasă și, respectiv, cerințele de abordare față de aceștia sunt foarte diferite. Dar, totuși, există interesul pentru educație.
Vocea Basarabiei: Bine, și continuați să oferiți acele 120 de mii de lei pentru tinerii specialiști?
Angela Cutasevici: Da, oferta aceasta este prin programul guvernamental – 120 de mii de lei pentru tinerii specialiști care vin în instituțiile educaționale după universități și au, eșalonat, 120 de mii împărțite la 3 ani. Ei au și alte facilități din partea municipalității, noi le achităm 2.000 de lei pentru chirie. E un lucru la fel foarte important pentru ei, pentru că îi putem întreține sau putem să le oferim acest suport pentru a-și închiria spațiu locativ. Sigur că avem cheltuieli și pentru compensarea, de exemplu, a luminii, a consumului de căldură și alte facilități pe care le putem oferi pentru a-i menține în sistemul educațional.
Vocea Basarabiei: Dar, din observațiile dvs., totuși, această meserie ar putea să revină în lista celor de prestigiu?
Angela Cutasevici: Eu cred că da. Aici e nevoie de consolidare și de schimbare de atitudine, schimbare de accente consolidat – atât din partea școlii, cât și din partea copiilor și a părinților, dar și a întregii comunități, pentru că fără pedagogi școala nu poate exista. Oricât de multe instrumente digitale ar veni în școală sau peste școală, sufletul sau inima de pedagog, vorba vie, comunicarea vie nu poate fi substituită, de aceea trebuie să depunem foarte multe eforturi ca să menținem cadrele didactice, să le încurajăm. Noi, la nivel municipal, ne-am propus să venim și cu un program municipal de susținere, de încurajare a tinerilor specialiști care activează în sistem, în domeniu. Avem și o subdiviziune a Direcției generale, care se ocupă nemijlocit cu tinerii specialiști, îi ghidează, îi ajută să depășească acele dificultăți pe care le au în inserția lor profesională.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că pe unii ar putea să-i sperie și sarcina mare, pentru că, totuși, dacă ținem cont de ceea ce se întâmplă în mediul urban, aici numărul de copii este mult mai mare, iar un număr mai mare de copii înseamnă și o responsabilitatea mai mare din partea profesorului?
Angela Cutasevici: Există, într-adevăr, și această presiune asupra tânărului specialist care vine în școală, dar există, totodată, și o micșorare a șarjei didactice. De exemplu, un tânăr specialist este cuantificat ca sarcină didactică nu la 18 ore, cum este un profesor cu experiență, dar tânărul specialist are 14 ore, astfel ca alte 4 ore să le folosească pentru adaptare, pentru consultare, pentru dialogare cu mentorii săi.
Deci, tinerii specialiști în primii 3 ani au norma didactică de 14 ore. Și acest lucru cumva îi ajută să intre mai ușor, să intre cumva mai încurajați și tutelați de tot sistemul educațional.
Vocea Basarabiei: Dar media numărului de copii în clasă care e?
Angela Cutasevici: Sigur că depinde foarte mult de instituție, sunt școli cu 30 de copii, în medie ar trebui să fie 30 de copii.
Vocea Basarabiei: Dar sunt clase unde sunt și peste 40?
Angela Cutasevici: Exact. În municipiu, media școlară este de 32 de copii într-o clasă.
Vocea Basarabiei: Învățământul este de calitate din moment ce tot mai mulți tineri își văd viitorul peste hotare să învețe, și nu neapărat la instituțiile de învățământ superior, dar și în România foarte mulți pleacă, ca să facă acolo clasele liceale?
Angela Cutasevici: După mine, un indicator al calității este nivelul de adaptare al copiilor noștri în alte medii școlare. Oriunde s-ar găsi un copil de-al nostru, el foarte repede se integrează, foarte rapid se evidențiază, fiind foarte bun printre colegii săi, poate chiar și depășindu-i. Sigur că pentru noi este important să adoptăm și să aplicăm astfel de politici, ca toți tinerii să rămână acasă și să caute studiile de calitate aici, fie la liceu, fie la colegiu, fie la universități. De aceea, probabil că ar trebui să punem accent foarte mare anume pe această necesitate și de schimbare, de abordare, să nu le oferim doar șanse de plecare, dar să îi reținem și să le oferim șanse de dezvoltare acasă.
Iată de ce noi chiar ne-am propus la nivel municipal dezvoltarea programelor pentru tineri și vreau să vă spun că anul 2023 va fi anunțat în municipiul Chișinău Anul tineretului, astfel ca să venim în sprijinul tinerilor, să le oferim posibilități de dezvoltare, de manifestare, de creștere aici, în municipiul Chișinău,
pentru că avem și procentual un număr destul de mare demografic, procentul tinerilor din municipiul Chișinău. Respectiv, în prima etapă pentru anul 2022 noi am extins rețeaua centrelor de tineret. Dacă în 2021 am avut un singur centru municipal de tineret, acum avem deja 4 și suntem la ultima etapă de deschidere a celui de-al cincilea centru, pentru fiecare sector. Respectiv, toate centrele municipale de tineret oferă programe de dezvoltare, fie personale, fie profesionale, fie acțiuni de voluntariat, activități de implicare a tinerilor în diverse programe și proiecte comunitare ori individuale. Și acest lucru este extrem de important pentru noi ca să-i dezvoltăm și să-i reținem pe tineri acasă.
